Page 68 - 1962-01

N r. 7201 DRUMUL SOCIALISMULUI Eag1. Sf

De ce încărcăm 13 ani de la înfiinţarea
m inereu! cu lo p a ta ? milifiei populare

Exploatarea noastră este do­ stau nefolosite. Multe comenzi,

tată cu un excavator pentru în­ de anul trecut, sint neexecutate. Azi se împlinesc 13 ani de la Teodor, Frigea Ion, Stricătu
cărcarea minereului în autoca­ Macaraua cu pod rulant stă ne- înfiinţarea miliţiei noastre popu­ Simion, Stan Petru, Zidaru Con­
mioane. Acest excavator s-a de­ îolosită, nefiind reglată şi gre-

fectat. L-am introdus imediat sată. Oamenii fac ce vor şi nu « lare. Făurirea ei a constituit un stantin şi alţii, care şi-au făcut

în reparaţie. Muncitorii atelie­ ce trebuie. moment însemnat în lupta pen­ datoria chiar cu preţul vieţii
tru lichidarea odiosului aparat
rului de întreţinere al minei s-au Noi ne-am lăsat păgubaşi de de stat burgbezo-moşicrcsc şi lor.
angajat să execute cit mai ur­ ajutorul lui. Am comandat fre­ pentru crearea unui aparat nou
gent această reparaţie. Dar, nu zele de care avem nevoie' la ate­ Asemenea fapte, ca şi altele
de stat, pus în slujba interese­ asemănătoare săvîrşite de lucră­
o pot face. Se naşte întrebarea: lierul mecanic al întreprinderii lor oamenilor muncii, devotat torii de miliţie, oglindesc înal­
măreţei cauze a construirii so­ ta lor conştiinţă politică, fie r­
de ce ? Pentru ............ ........ ------------------- de industrie lo- cialismului. bintele lor patriotism, voinţa lor,
fermă de a îndreptăţi încrede-:
a rectifica' scau- cală „1 Mai" De­ In contrast cu poliţia şi jan­
darmeria de altădată, urîte de rea ce li s-a acordat.
nele supapelor; QTA va. Tovarăşii ne- oamenii muncii, miliţia noa­ Succesele dobindite oglindesc
de la motor avem stră populară şi-a cîştigat dra­
au înţeles şi ni gostea şi preţuirea celor ce nu numai îmbunătăţirea muncii
nevoie de două muncesc. lucrătorilor de miliţie, ci şi fa p ­
co­ rmvoKcrccr.TKCcxxCTi ie vor face repe- tul că in întreaga lor activitate,
freze. Am d e m u j ţ u n i j rri Deşi au trecut doar 13 ani organele de miliţie au primit şi
de la înfiinţarea sa, în acest primesc un sprijin preţios din
mandat executarea acestora la de ajutor.
partea oamenilor muncii care
atelierul mecanic al flotaţiei ca­ Considerăm însă că e necesar înţeleg tot mai bine că apăra­

re are utilajul necesar pentru a ca tovarăşii din conducerea rea legalităţii socialiste nu este

confecţiona frezele amintite în Trustului minier Deva să ia mă­

cel mult două ore. Dar aci am suri şi să tragă serios la răs­

dat peste un om lipsit de răs­ pundere pe acest „maistru“ bun

pundere. E vorba de maistrul doar de a încurca lucrurile, din

Carol Moldovan. Ne-a promis că cauza căruia reparaţia excava­

le face. Apoi au început moti­ torului s-a prelungit cu o săp­ scurt răstimp, miliţia, în care numai sarcina organelor de stat*
vările. Aşa ne duce cu vorba de tămînă. partidul a trimis mulţi comu­ ci o sarcină a întregului poporj
o săptămînă, în care noi puteam nişti, clemente încercate în
termina reparaţia. Din această CRĂCIUN PÎS lupta cu 'duşmanul de clasă, Strîngerea neîncetată a legă­
cauză camioanele continuă să mecanic E. M. Deva elemente cu o bogată experien­ turilor cu oamenii muncii, eoni
fie încărcate cu lopata. Randa­ ţă politică, a devenit un aparat tribuie la formarea unei puter­
mentul muncii e mic, producţia se dobîndeşfe Ridicarea nivelului la în­ de stat omogen, combativ, temut nice opinii de masă împotriva
..suferă. Dar maistrul Moldovan văţătură, problema educa­ de duşmani. In rîndurile mili-: celor care încalcă normele de
nici nu se sinchiseşte, deşi între­ Pentru schimbarea cabluri­ In octombrie s-a făcut pri- neş, secretarul organizaţiei ţiei comuniste a elevilor ţiei s-au călit cadre devotate, convieţuire socială şi legile sta-
prinderea în care lucrează apar­ lor la funiculare, se obişnuia — iată ce discută Comi­ cu o temeinică pregătire profe­ tului.
ţine tot Trustului minier Deva. la E. M. Barza să se cheme ma înlocuire de cablu cu forţe U.T.M. de la antezărobitor, a tetul U.T.M. al Şcolii me­ sională şi politică, oameni dis­
cîte un specialist din alte ciplinaţi, curajoşi şi dîrji, care Patria noastră înfloreşte ne­
In atelierul condus de acest părţi. De multe ori însă acesta proprii. Trebuia schimbat ca- lucrat fără întrerupere 24 de dii „'Aurel Vlaicu“ din slujesc cu abnegaţie patria şi încetat, devine pe zi ce trece tot
maistru nici nu poate fi vorba era angajat în alte lucrări şi poporul muncitor. mai mîndră, tot mai frumasă şi
de o organizare a producţiei. deci nu putea veni atunci cina blul purtător de pe partea orc. Şi la fel ca el mai mulţi Orăştie, la şedinţa surprin­ mai bogată. Minunatele perspec­
trebuia. In afară de aceasta, Organizaţiile de bază ale tive care se deschid în faţa pa­
Peste tot dezordine. Utilaje chemarea specialistului cerea goală a funicularului nr. 1. lucrători intre care lăcătuşii să de fotoreporterul nos­ partidului şi aparatul politic triei noastre, prin traducerea in
moderne de mare productivitate cheltuieli mari, pentru că el din organele de miliţie, preocu- viaţă a sarcinilor trasate de
venea cu utilaj propriu, cu Prima încercare, primul suc- Nicolae Lupea, Martin Cor- tru în fotografia de mai pîndu-se de ridicarea continuă Congresul al ni-lea al partidul
Oimnastieă în producţie echipă proprie. a nivelului pregătirii politieo- lui, care prind viaţă zi de ziy
ces. Reparaţia a fost de bună cheş şi Sabin Matei şi sudo- sus. ideologice şi profesionale a lu­ impun îmbunătăţirea continuă a
Consiliul raional U. C. F.S. Oamenii de la Barza şi-au crătorilor de miliţie, îi educă in calităţii muncii de miliţie în ve-i
Orăştie, a organizat în acest an propus anul trecut să înve­ calitate, executată intr-un timp rul Mihai Cira. In mijlocul lor, S u b procen spiritul îndeplinirii ireproşabile derea apărării cu şi mai multă1
un cabinet metodic, în cadrul ţe şi ei să înlocuiască orice de rehiai ?idmis a sarcinilor, a atitudinii pline dirzenie a cuceririlor poporului
căruia profesorii de educaţie f i ­ cablu de funicular. De‘ fapt, în destul de scurt. a fost mereu prezent maistrul de atenţie faţă de populaţie, a muncitor, a proprietăţii obşteşti
zică vor pregăti cadre de in­ mare, cunoşteau ei operaţiu­ Schimbul condus de comunis­ vigilenţei revoluţionare şi com­ şi personale a cetăţenilor, a ÎL
structori pentru introducerea nile, însă nu dispuneau de scu­ In noiembrie, a doua înlo- Ion ciocan, secretarul organi- tul Gheorghe Joldescu din sec­ bativităţii faţă de duşmani. niştei şi ordinei publice.
gimnasticii in producţie. lele necesare, şi-au propus ţia turnătorie nr. 1 a uzinei
însă să le confecţioneze şi pe cuire, al doilea succes. zaţiei de partid de la ante- „Victoria“ -Călan, a obţinut lu­ Mulţi dintre lucrătorii de mi­ Cu prilejul celei de-a 13-a ani­
La uzinele din Cugir, la fa ­ acestea. Au studiat literatură na aceasta succese frumoase în liţie au săvîrşit acte de eroism, versări a miliţiei noastre popu­
brica Chimică şi la fabrica „Vi­ de specialitate, au folosit ex­ ...Duminică, 14 ianuarie 1962. zdrobitor. întregul colectiv a îmbunătăţirea calităţii şi spori­ au dat dovadă de spirit de sa­
dra“ din Orăştie, se va introdu­ perienţa acumulată de lucră­ rea productivităţii muncii. Ast­ crificiu în lupta pentru apăra­ lare, lucrătorii de miliţie îşi re­
ce gimnastica în producţie, care torii mai vîrstnici. Aşa se face încă nu s-a luminat de ziuă. dovedit hărnicie, pricepere, ini- fel, sarcinile ce i-au revenit din rea intereselor oamenilor mun­ înnoiesc legămîntul făcut în faţa
va fi practicată de cca. 1.5C0 că au chemat specialistul pen­ plan au fost realizate în pro­ cii. Astfel, sint înscrişi în cartea
muncitori. tru ultima dată în luna mai a Cîţiva oameni urcau grăbiţi ţiativă. porţie de 103,3 la sută, iar pro­ de aur a miliţiei zeci de lucră­ partidului şi guvernului de a
anului 1961. centul de rebut a fost redus la tori care au pierit în lupta cu lupta neobosit pentru ridicarea
/f spre traseul funicularului. Multă iniţiativă s-a dovedit 8,5 la sută faţă de 12 la sută cit ¦duşmanul ca: Ghita. Alexandru, nivelului întregii munci de mi­
Oamenii au făcut toate pre­ este admis. Labus Radu, Iuga Iancu, Bălan
gătirile pentru reparaţiile ur­ Acele ceasornicului încă nu in- cu prilejul coboririi cablului liţie şi îşi reafirmă hotărîrea de
mătoare. Inginerul Keill Ott- Antrenaţi în întrecerea socia­ a-şi spori contribuţia la lupta
mar, împreună cu maistrul dicau ora 7. Inginerul Keill, de pe suporţi. Procedeul cla- listă po profesii, turnătorii Sa- avîntată a întregului popor mun­
principal Gheorghe Dărău, au moilă Georgescu şi Lazăr Vişoi citor pe frontul desăvirşirii corn
întocmit desenele pentru scule ăupă ce a mai privit o dată sic — folosirea unui troliu de se situează printre fruntaşi. strucţiei socialiste în patria
noastră.
de-a lungul cablurilor de oţel, 10 tone — cere mult timp şi Continuă
Lt. col. Z'AHARIA ENACHE
pe care aleargă corfele încăr- manoperă. De data aceasta se şirul succeselor şeful Direcţiei regionale a
M iliţiei
cate cu minereu, s-a adresat cerea o coborire mai rapidă, Staţia G> F. R. S im e ria-triaj deţine
cinci diplom e de unitate fruntaşă pe
celor din ju r : mai uşoară. Şi spiritul inven- Regionala G.F.R. Tim işoara şi drape­
lul de staţie fruntaşă pe ţară. Un bi­
— Mai trebuie să vină ci- tiv şi-a spus cuvîntuî. S-a fă- lanţ frum os, rodnic, cu care se mîn-

neva ? cut foc sub cablu, la înalţi-

— Nu — i-a răspuns mais- m e ; la temperatură ridicată

trul Ion Ciocan. Sintem pre- cablul s-a dilatat şi a căzut

zenţi cu toţii. apoi pe sol. Toată treaba acea-

In acelaşi timp, lingă grup sta, cu pregătiri cu tot, n-a

s-a oprit un om. durat mai mult de o oră, în

— Se poate începe — a vreme ce după vechiul proce-

spus el. deu se pierdeau cel puţin 5-6 ţ

Şi parcă pentru a confirma ore.

cele spuse, funicularul nr. 1 a Aşa s-a cîştigat timp pre-

şi s-au ocupat de confecţio­ amuţit. ţios. şi nu numai aici, ci la dresc pe bună dreptate ceferiştii si-

narea lor la Atelierele centra­ Totul era organizat pînă in fiecare operaţie, m cncni. fumătorii obţin noi succese
Şirul succeselor continuă şi în acest
le din Gurabarza. 'Apoi s-au cel mai mic amănunt. Fiecare ...Luni seara, la orele 19,

executat două blocuri de an- cm ştia precis ce avea de fă- deci cu 11 ore mai devreme, de an. In prim a jum ătate a lunii ianuarie, Colectivul de muncitori, ingi­ care execută la timp şi de bună
coraj din beton armat, pentru planul, de osii tranzitate cu prelucrare neri şi tehnicieni din secţia tur­ calitate comenzile cele mai gre­
cut, unde anume îi era locul. !a funicular s-a anunţat că a fost depăşit cu 20 la sută, iar sta­ nătoria de fontă a C.S. Hune­ le, pentru secţiile de bază, pre­
fixarea troliului in vederea în­ ţionarea vagoan elor în tranzit cu pre­ doara, lucrează încă din luna cum şi echipa în care lucrează
tinderii cablurilor, 'Aşa că lucrul a început din transportul minereului între lucrare a fost redusă cu 20,5 Ia sută. trecută la nivelul sarcinilor pe comunistul Ferencz Ladislau.
anul acesta. Acest lucru a per­
ADirURA PQ IÜ T c 'A' plin. Conducerea trustului şi a antezărobitor şi uzina de pre- Şefii de m anevră Constantin Rădu- mis ca pină Ia data de 13 ia­ Aceste succese au fost posibi­
icscu, Francisc E gri şi Constantin nuarie, planul de producţie să le prin aplicarea măsurilor teh-
exploatării apreciaseră, după parare poate fi reluat. Proba Diaconescu, împreună cu im piegaţii fie depăşit cu 38 la sută, iar re­ nico-organizatorice luate cu oca­
de mişcare loan Ghirilă, Constantin zia dezbaterii cifrelor de plan
felul cum munciseră specialiş- a arătat că munca de inlocu- butul să fie mult redus sub ci­ pe anul acesta, prin asistenţa
tehnică acordată la timp mun­
tii, că înlocuirea trebuie să irea cablului este de bună ca- fra admisă. citorilor precum şi datorită unei
aprovizionări ritmice cu mate­
Adunări de dări de seamă şi alegeri în sindicate dureze 48 de ore. Mecanicii utate. Oamenii au reuşit, şi In această perioadă s-au evi­ riile prime necesare.

Problem ele producţiei care făceau această schimba- au reuşit nu numai să schim­ denţiat în muncă brigada de ti­
să fie în centrul atenţiei!
re, erau însă hotăriţi să do­ be cablul principal al funicu­ Buzoianu şi loan Abrudeanu, sînt ani­
matorii întrecerii socialiste. Cele mai
vedească că nu-s deloc mai larului, ci, să facă acest lucru frum oase realizări au fost obţinute de
tura condusă de comunistul Gheorghe
prejos declt specialiştii. intr-un timp cu 11 ore mai

'S-a muncit cu multă abne­ scurt.

gaţie. Tinărul Gheorghe Di- N. ANDRONACHE Savu. E CREŢU

De cîteva zile au început adunările de dări de seamă şi alegeri în grupele corespondent neret condusă de Nagy loan, I. CIOBANI)

sindicale şi în secţiile Combinatului sideru rgic de la Hunedoara. M ulte din

grupele sindicale analizează cu acest prilej cu spirit de răspundere proble­

m ele privind munca desfăşurată pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de Ruanda Urundi denumită de RUANDA URUNDI In luna decembrie anul tre­
producţie, organizarea şi desfăşurarea întrecerii socialiste, organizarea consfă­ africani „ţara vulcanilor şi a cut a fost dată publicităţii o
tuirilor de producţie. O mare atenţie se acordă de asemenea felului în care ţie belgiană au fost simţiţi din te mai bună. Majoritatea popu­ luptă. Răscoalele împotriva au­ declaraţie semnată de primul
grupele sindicale au desfăşurat munca cultural-educativă, felului în care s-au marilor lacuri“ se află sub tu­ plin de populaţia din Ruanda laţiei este lipsită de cele mai ele­ torităţilor, boicotarea măsurilor ministru al teritoriului Urundi,
înfăptuit prevederile din contractul colectiv. Andre Muhirvva, precum şi de
tela Belgiei. alţi nouă miniştri ai guvernu­
Zilele acestea au avut loc adunări de dări de seamă şi alegeri în grupa Situată în centrul Africii, Ru­ lui din acest teritoriu, care cer
sin d icală nr. 10 din hala de p regă tire a lin g otierelo r şi gru pa nr. 6 din ca­ „plecarea imediată a rezidentu.
drul secţiei oţelărie M artin nr. 2. anda Urundi are ca vecini — lui general belgian J. P. Har-
Tanganica, Uganda şi Congo. roy“ , reprezentantul colonialiş­
Suprafaţa ţării este de 54.000 tilor belgieni în Africa centrală.

km. pătraţi. Populaţia numără Urundi. Foamete, mizerie, tuber­ mentare drepturi democratice. iuate de belgieni sînt numai cî­ Lupta poporului din Ruanda
echipă de Ia plinii, N icolae D ascălu 4.700.000 de locuitori şi este fo r­ culoză, iată numai cîteva din In preajma alegerilor care au teva din formele luptei de eli­ Urundi este susţinută de între­
gul continent african şi se bucu­
in d i s c u ţ i e —- p r o b l e m e i © şef de b rigad ă şi alţi fruntaşi în în ­ mată din triburile bahutu şi ba- '1 „binefacerile" aduse băştinaşi­ avut loc la 18 septembrie anul berare naţională. ră de simpatia opiniei publice
trecut în Urundi, şi citeva zile mondiale. Poporul din Ruanda
p rin c ip a te trecerea socialistă, au arătat că în tutsi. lor de către administraţia bel­ mai târziu in Ruanda, ambele In istoria acestui teritoriu Urundi,- prin reprezentanţii săi,
viitor vor acorda mai mult ajutor to­ Capitala ţării este oraşul giană. Ziarul „Le Drapeau Rou­ ţări au fost transformate de co­ anul 1925 va rămîne însemnat a făcut demersuri pe ’ lingă
La sfîrşitul schimbului, toţi membrii varăşilor lor de muncă, în aşa fel ge“ scrie în legătură cu aceas­ cu litere de singe. Pentru a în­ O.N.U. insistînd să fie inclusă
grupei sindicale de ia hala de pre­ ca în cadrul grupei sindicale întrece­ Usumbura. tă situaţie: „Foametea consti­ lonialiştii belgieni în adevărate ţelege ce s-a întîmplat atunci, pe ordinea de zi a Adunării Ge­
gătire a lingotierelor se îndreptau rea socialistă să se desfăşoare la .un Populaţia se ocupă cu agricul­ tuie un fenomen social de mult lagăre de concentrare. Studentul trebuie dată mai întîi o mică ex­ nerale discutarea situaţiei din
spre sala în care avea loc adunarea cunoscut. Numai foametea din Sylvestre Nyindo, de naţionali­ acest teritoriu aflat sub tutela
de dare de seamă şi alegere a nou­ tura şi creştşrea-vitelor. In agri­ 1926 şi apoi cea din 1943 au tate ruandeză, descrie astfel plicaţie. Una din practicile co­ Belgiei;
lui organ al grupei sindicale. totalizat 500.000 de morţi“ . climatul în care s-au pregătit lonialiştilor belgieni — care d ăi­
cultură se folosesc mijloace ru­ alegerile : „Partidele care mili- nuie şi astăzi t- este aceea a Ca un prim pas spre cîştiga-
Darea de seamă, bine întocmită, a In ceea ce priveşte nivelul de „prestaţiilor“ în natură. Con­ rea independenţei, în prima ju­
scos în evidenţă realizările frumoase nivel mai înalt. . dimentare pe un sol sărac, mă­ trai al populaţiei, mărturiile cu­ form acestei practici, locuitorii mătate a lunii aprilie 1961 Co­
prinse în publicaţia „Dosarele sint obligaţi să predea organe­ mitetul de tutelă al Adunării Ge­
cinat'de eroziuni. Se cultivă pen­ nerale a O.N.U. a discutat situa­
ţia din Ruanda Urundi. Delegaţi
D area de seam ă tru exp ort: cafea, bumbac, tu- ai U.R.S.S., Birmaniei, Etiopiei,
Mali, R.A.U., R. P. Bulgariei,
să o g lin d e a s c ă în trea g a . t tun. Subsoifil este bogat în aur, R. P. Romîne, R. P. Polone, L i­
cositor şi wolfram. biei şi ai altor ţări, au demas­
cat crimele săvîrşite de colonia­
obţinute în întrecerea socialistă pre- activitate a g r u p e i! ? acţiunii social-catolice“ sînt Q )& e.a m e n t a l lor de rechiziţie produsele pă- liştii belgieni în Ruanda Urun­
:um şi unele lipsuri din activitatea mintului, păsările, vitele etc. In di. Delegaţii au cerut ca Aduna-;
grupei sindicale, constituind astfel, o In aceeaşi zi a avut Ioc alegerea Ruanda Urundi este o ţară elocvente. Folosind datele fur­ tează pentru independenţă au anul 1925, pentru funcţionarii rea Generală a O.N.U. să prive--
bază bună pentru discuţii. Muncitorii noului organ de copducere şi în gru ­ cu o civilizaţie de peste 1.000 nizate de un belgian care tră­ fost puse practic in imposibili­ care veneau fără familie se re­ ze Belgia de toate drepturile şij
au dezbătut în mod critic şi autocri­ pa sindicală nr. 6 ' de la oţelăria M ar­ de ani. Primele contacte ale ieşte in Ruanda Urundi, aceas­ tate de a desfăşura propaganda chiziţionau şi... fete de la 14 ani împuternicirile în privinţa teriy
tic felul în care membrii grupei sin­ tin nr. 2. D area de seam ă prezentată populaţiei cu colonialiştii datea­ tă publicaţie scrie: „Cine ştie electorală, Toate oraşele şi aşe­ în sus. Revoltaţi împotriva aces­ toriului sub tutelă Ruanda L?
dicale şi-au adus contribuţia la buna de organizatorul grupei tov. Cornel ză de la sfîrşitul sec. al XIX- că în Ruanda Urundi marea ma­ tei ticăloşii, ţăranii au atacat rundi şi să fie constituită o co;
Lucaci, nu a constituit însă, obiectul lea. Un mesager al Kaiserului joritate a populaţiei nu mănîn- cu ciomege cîteva din centrele misie alcătuită din state africa--
Wilhelm al Germaniei atrăgea că decit o dată pe zi ? Cine ştie ne care să preia toate funcţiile'
de administrare a acestui teri­
desfăşurare a întrecerii socialiste. unei an alize tem einice a problem elor atenţia împăratului încă din că există 40.000 de tuberculoşi zările mai importante au fost apărate de colonialişti. Repre­ toriu.

Şi de calitatea pregătirii ansamble- de producţie. In darea de seam ă nu 1893 asupra celor două ţărişoa­ înregistraţi oficial şi numai un ocupate de paraşutişti. Avioane siunea a fost de o cruzime ne­ Cca de a 16-a sesiune a Adu­
lor de turnare depinde calitatea oţe­ a fost pomenit nici un cuvînt despre re din Africa centrală. Imperia­ singur spital cu 300 paturi ? Ci­ şi helicoptere supravegheau şo-# maipomenită. Numai pe o sin­ nării Generale a O.N.U., care
lului turnat la oţelărie. De aceea, întrecerea socialistă, organizarea şi liştii germani au făcut din aces­ ne ştie că medicamentele sînt selele. La punctele de frontieră gură colină unde se refugiase­ şi-a reluat la 15 ianuarie a.c.i
obiectivul principal al întrecerii socia­ desfăşurarea consfătuirilor de produc­ te două ţări o colonie a lor şi aproape inexistente ?“ . unităţi militare belgiene împie­ ră băştinaşii au fost ucişi 10
liste a fost calitatea form ării ansam- ţie, despre munca politică în spriji­ au stăpînit-o pînă după primul dicau pe cei ce se refugiaseră cu mii de oameni, printre care 4.000 lucrările, va lua hotărîri cu pri­
blelor de turnare a lingotierelor. nul întrecerii socialiste. război mondial, cînd datorită Tabloul este completat de dis­ citva timp înainte în alte ţări, de copii şi 3.000 de femei. vire la declararea independenţei
pierderii războiului, Ruanda U- criminarea ce se face în ceea ce să revină pentru a-şi exercita acestui teritoriu încă în cursul
— In activitatea noastră am obţi­ D atorită acestui fapt, nici în dis­ rundi a fost pusă sub tutela Bel­ priveşte salarizarea băştinaşi­ dreptul de vot. Comisia O.N.U., Lupta de eliberare naţională acestui an.
nut succese, dar m ai avem şi unele cuţiile purtate nu s-a vorbit nimic giei. lor. In timp ce remuneraţia unui trimisă să supravegheze alege­ creşte zi cu zi. In fruntea aces­
lipsuri — spunea Aurel Bucur, şef de despre asemenea probleme. negru este de 90 de franci pe rile, a avut un rol strict fo r­ tei lupte se află Partidul „Uni­ Se apropie astfel ziua clnd
echipă la m ontarea trenurilor. N ici eu Dacă primii oaspeţi nedoriţi lună, cel mai mic salariu al unui mal. Unul dintre membrii comi­ unea Naţională a Poporului“
nu am dat suficientă atenţie la mon­ Discuţiile au fost orientate numai n-au avut suficient timp pen­ siei — reprezentant al Spaniei din Ruanda (UNAR) înfiinţat în „ţara vulcanilor şi a marilor
tarea trenurilor, fapt ce a dus la spre activitatea sociat-culturală. D ar tru a-şi perfecţiona formele de european ajunge la 20.000 de anul 1959, a cărui platformă
uncie greutăţi în procesul de producţie şi această problemă a fost dezbătută asuprire, in schimb succesorii franci lunar. Ţinind seama de a- franchiste — a avut un singur
al halei noastre. El a criticat apoi destul de form al. Toate discuţiile pe lor s-au dovedit spoliatori din­ ceastă situaţie, nu e de mirare prevede proclamarea neintîrzia-
pe Atanasie Bălţatu şi Pieş Teodor, m arginea dării de seamă n-au durat tre cei mai cruzi şi mai lipsiţi răspuns de dat unui refugiat tă a independenţei ţării, crearea
pentru că nu au acordat atenţia cu­ m ai mult de 20 minute. Practica or- de scrupule. Pentru „civilizato­ că majoritatea populaţiei băşti­ cai-e i-a adresat plîngerea că nu unui organ legislativ prin ale­
venită calităţii muncii lor. "ganizării unor astfel de adunări de rii“ belgieni, Ruanda Urundi es­ naşe se îmbracă şi astăzi cu geri libere, reforma agrară, ela­
dare de scamă şi a leg e ri, în grupele te ţara de unde ei îşi pot procu­ frunze de banane şi cu piei ne­ e lăsat să voteze : „Sînteţi in­
Toţi care au luat cuvîntuî şi-au sindicale trebuie combătută. Com ite­ ra mina de lucru ieftină, furni- tăbăcite de animale vinate. suportabil !“ . borarea unui plan de dezvolta­
exprim at hotărîrea ca pe viitor să tul sindicatului de la G.S.H. are da­ zind-o societăţilor monopoliste re economică a ţării, lichidarea
muncească mai bine, astfel îneît tur­ toria de a se preocupa mai serios belgiene „Forminiere şi „Union In ţară invăţămintul superior in aceste condiţii, in Ruanda, totală a discriminării rasiale. In
Miniere“ care îşi au sediile în este inexistent, iar cel elemen­ Urundi activează din 1958 „Parti­
tar şi mediu este lipsit de con­ colonialiştii au reuşit să-şi alea­
provinciile congoleze Katanga şi dul Unităţii şi al Progresului“
diţiile necesare unui proces de gă oamenii lor în Adunarea le­ (UPRONA) care cere la fel acor­
darea imediată a independenţei,
invăţămînt normal. gislativă.

nătorii să fie mulţumiţi de lucrul lor. de organizarea şi desfăşurarea lor. In faţa situaţiei în care se

Kasai. Nici din punct de vedere po­ află, populaţia din Ruanda retragerea trupelor belgiene de

Comuniştii Gheorghe Popescu, şei de S. CERBU Cei peste 40 de ani de ocupa- litic situaţia băştinaşilor nu es- Urundi a răspuns totdeauna prin pe teritoriul ţării.