Page 70 - 1962-01
P. 70
PROLETARI DIN T O A T l -TABTEB, tfRITT-VA ! Lucrările Conferinţei pe ţară
a scriitorilor
o Invăjăirun'ul agrozootehnic, Marţi dimineaţa, în sala mică vîntul scriitorii 'Alexandru 'Ari.
a Palatului R. P. Romîne din driţoiu, George iMacovescu, Au
strîns legat de practică; Capitală, au continuat lucrările rel Baranga, Nicolae Stoian, A-
o întrecerea formaţiilor de tea Conferinţei pe ţară a scriitori lexandru Oprea, Mihnea Gheor-
lor. ghiu.
tru — şi mai bine pregătită ! (pag.
Şedinţa de dimineaţă a fost Şedinţa 'de 'după-amiază s-a
2 -a ); prezidată de acad. Zaharia Stan- deschis sub preşedinţia scriito
o De la început, un ritm sus cu. rului Kovacs Gyorgy. Au luat
cuvîntul scriitorii Nagy Istvan,
ţinut de lucru ; In continuarea discuţiilor cu acad. Zaharia Stancu, Ion M a
o 24 Ianuarie (pag. 3-a) ; privire la darea de seamă a Co rin Sadoveanu, acad. D. Panai-:
mitetului de conducere al U- tescu — Perpessicius, Eugen Je-i
o Succesele economiei sovietice niunii Scriitorilor, la da belanu, iAurel Rău, Paul Geor-
rea de seamă a Comisiei gescu.
Anul XIV. N vq 2202 M iercu ri 24 ianuarie 1962 4 pagini 20 bani în anul 1961 (p ag. 4-a). de revizie şi asupra modi
ficărilor Ia statut, au luat cu- In a doua parte a şedinţei de
SIV.UUJKU18XS amBammssmiEaaBmxtaaBmaasmăBammamMmBmamamam vîntul scriitorii: Demostene Bo după-amiază, prezidată de scrii-
tez, Ioan Grigorescu, acad. Tu- torul Ion Pas, acad. M. Beniuc a
Micî un v a g o n e f d a m in e re u (s a u c ă r b u n e ) r e b u îa f" C o ti d i en e dor Vianu, Eusebiu Camilar. Se dat citire cuvîntuliii acad. G. Că-
cretarul Comitetului de partid linescu. La discuţii au luat cu
0 iniţiativă valoroasă actuală, } Un nou procedeu al uzinelor „23 August“ , Florian vîntul în continuare scriitorii:
§ care trebuia extinsă Pâunescu, a adus salutul mun V. Em. Galan, Anton Breitenho-
) de turnare citorilor din această mare între îer, I-îoria Lovinescu, Dumitru
Iniţiativa „Nici un vagonet de nelor şi organizaţiilor de partid, ( l.a turnătoria veche a uzinei prindere bucureşteană. Au ur Mircea, Letay Lajos. Elena Po-
sindicale şi de tineret. l „Victoria“ Gălan s-a trecut la mat la cuvînt scriitorii Alecu parad-Mantho, secretar al C.C. al
minereu rebutat“ s-a născut Ia r aplicarea unui nou procedeu teh- Ivan Ghilia şi Eugen Barbu. U.T.M., a adus conferinţei sa
180 m. adîncime, intr-un abataj Roadele aceste; iniţiative sint } nologic de turnare a lingotierelor lutul tineretului;
al minei Teliuc, în lupta pentru cit se poate de frumoase. După s cilindrice şi anume prin „ploa- In a doua parte a şedinţei de
traducerea în viaţă a sarcinilor cum se arată în Darea de seamă ; ic". înainte, turnarea se făcea dimineaţă, prezidată de scriito Lucrările conferinţei continuă.-
trasate de cel de-al Ill-lea Con asupra activităţii Comitetului \ prin sifon şi la prelucrarea lin- rul Marcel Breslaşu, au luat cu-
gres al partidului. Se pune pro regional de partid, prezentată la • gotierele prezentau defecte de (Agerpres).
blema sporirii producţiei de fon Conferinţa regională, numai pe ( turnare, retasuri primare şi se-
tă. Minerii din brigada condusă seama reducerii sterilului din Vemisajal Expoziţiei cărţii romîneşii
de comunistul Ioan M. Popa de materia utilă s-au dat peste plan cundare, din care cauză anul
la Teliuc au apreciat că acesta 24.000 tone metal şi 10.000 tone trecut s-au rebutat trei lingotie- la P ra g a
chemare Ie este adresată şi lor. cărbune brut. La Teliuc şi Ghe re. Trecîndu-se la procedeul de
Doar ei extrag minereul de fier turnare prin „ploaie“, s-au tur FRAGA 23. — Coresponden că se bucură de o înaltă apre
din care se face fonta. lar, în cursul anului trecut, ste nat şi expediat la uzinele „Oţe tul Agerpres transmite : ciere in R.S. Cehoslovacă, ope
lul roşu" patru bucăţi lingotie- rele scriitorilor romîni fiind pre
Ce a hotărît brigada de mineri rilul vizibil a scăzut de cîteva re. Trei din ele au fost prelti' Marţi dimineaţa a avut loc ţuite in cercuri foarte largi de
condusă de ioan M. Popa în erate şi nu au mai prezentat de la Praga vernisajul Expoziţiei cititori.
acel sfârşit de noiembrie al anu or} faţă de anul 1960, iar con fecte de turnare, iar retasurile cărţii romineşti. A luat cuvin-
lui 1960 ? Să extragă din abata primare şi secundare au fost eli tul prof. dr. Vaclav Kr istele, A răspuns Gheorghe Niţescu,
jul lor numai minereu bun, fă j ţinutul de metal a crescut, faţă minate aproape complet. La apli prim -locţiitor al ministrului In- ambasadorul R.P. Romîne in
ră steril'vizibil în el... In aceste carea acestui nou procedeu s-a
condiţii s-a născut iniţiativa de aceeaşi perioadă cu 5-6 ia
sută. Rezultate bune au fost ob
ţinute şi la Barza.
„Nici un vagonet de minereu re Directivele C. C. al P.M.R. cu trecut din iniţiativa inginerului văţămîntului şi Culturii, care a R.S. Cehoslovacă.
butat“ . privire la criteriile principale şef a! uzinei tov. Dumitru Bucur. subliniat succesele înregistrate Expoziţia a fost deschisă de
ale întrecerii socialiste, sublinia Turnarea a fost încredinţată co de R.P. Romînă in dezvoltarea
Pilda lui Popa şi a ortacilor ză că obiectivul principal al în munistului Adolf Stempel, turnă culturii, ca şi realizările din do acad. prof. 'Alexandru Graur.
săi a fost apoi urmată de cele trecerii socialiste este îmbunătă tor cu m alta calificare şi eu meniul activităţii editoriale. Expoziţia va fi deschisă la
lalte brigăzi de la sectorul II al ţirea calităţii producţiei. De a- Vorbitorul a arătat că literatu
minei Teliuc. Intr-un timp scurt, semenea, din Directive se des multă experienţă în muncă. ra, ştiinţa, şi tehnica romîneas- Praga timp de trei săptămini,
toate brigăzile productive ale în prinde necesitatea orientării în după care va fi imitată la Bra
treprinderii au fost antrenate în trecerii socialiste înspre spori V. TATĂRUŞ tislava.
această însufleţită întrecere. rea producţiei de fontă, ridicării corespondent
Este desigur un merit al organi conţinutului de metal în mine Ioan Boia lucrează in secţia de articole sportive a fabricii emn spre noi succese
zaţiilor de partid şi sindicale, reuri şi reducerea procentului Primede vechime ,.Simian Bărnuţdu“ din Sebeş. Depăşinău-şi norma cu 30—40 la
cai1 au apreciat la timp valoa de cenuşă în cărbune. Aşadar pentru siderurgişti sulă şi când lucru de calitate 'el se numără printre fruntaşii fa OOOOOOOOOOOO ooooooooooo
rea . liţiativei şi au muncit pen iniţiativa „Nici un vagonet de bricii. o
tru extinderea ei. Paralel cu mă minereu (sau cărbune) rebutat“ , Zilele trecute a început recuperai calitativ a crescut
surile luate pentru extindere, au are şi acum un larg cîmp de ac plata privielor ele vechime In clişeu: Tov. Ioan Boia în timpul lucrului. L Directivele C.C. al P.M.R. cu 22 la sută faţă de sarcina
fost luate măsuri pentru urmă tivitate, ea urmărind tocmai a- la Combinatul siderurgic g cu privire la principalele cri- contractuală.
rirea rezultatelor obţinute. La tingerea acestor indici calitativi. din Hunedoara. însemnate -S32- g terii ale întrecerii socialiste
fiecare sector au apărut grafice sume de banit drept prime <> subliniază şi mai mult irn- In anul acesta ne vom stră
mari, aşezate la locuri vizibile, Din păcate, se observă că la de vechime, au primit Realizări însemnate S portanţa excepţională pe dui să folosim din plin ex
pe care zi de zi erau înscrise unele sectoare miniere nu se mai Gheorghe Roman, şeful g care o capătă in acest an îm- perienţa bună dobindită anul
vagonetele rebutate de fiecare urmăreşte întrecerea pe baza nu secţiei a II-a furnale, Vic în întrecerea socialistă g bunătăţirea continuă a cali- trecut. Mobilizat şi însufleţit
brigadă. S-au luat măsuri pen mărului de vagonete rebutate tor Pali, maistru în ace o tăţii produselor, creşterea de Directivele C.C. al P.M.R.,
tru premierea brigăzilor care pentru conţinutul de steril ridi eaşi secţie, oţelarii Traian M ăsuri e fic ie n te d productivităţii muncii şi re- colectivul nostru va spori cu
n-au rebutat nici un vagonet de cat in materia utilă. La Teliuc, j Bîrlea Şi Alexandru Nojo- o ducerea preţului de cost. 5 la sută viteza la forajul cu
minereu şi care au obţinut rea de pildă, situaţia cu rebutarea gan, manevrantul Vasile Colectivul lam inorului de 650 mm. din Combinatul siderurgic Hunedoa g Anul care a trecut a fost sondeze, faţă de indicele rea
lizări importante şi în ce pri vagonetelor o cunoaşte doar şe Zăvălaş de la laminorul ra a hotărît să mărească în acest an procentul de laminate pentru ţevi ca g un an rodnic pentru noi. lizat în amil precedent. La
veşte depăşirea planului de pro ful C.T.C.-ului. Graficele despre bluming şi alţii. litatea I-a la 87 la sută. In scopul înfăptuirii angajam entului, ei au luat o o Organele şi organizaţiile de
ducţie. Brigada care obţinea ti care vorbeam mai sus, şi care scamă de măsuri tehnico-organîzatorice. g partid sindicale şi U.T.M., lucrările de 'deschideri m i
tlul de fruntaşă era premiată s-au bucurat de multă popu Suma totală a primelor g au sprijinit şi îndrumat in niere, se va spori viteza me
lunar cu 1.000 de lei ! laritate, au dispărut.. Lozincile de vechime se ridică la Printre acestea se numără perfecţionarea regimului termic de încălzire g permanenţă activitatea tuţu- die la săpare. Electrificarea
care îndemnau pe mineri să a- 6.400.000 lei. a blumurilor, îm bunătăţirea sistemului de reglare a cajei de 800 prin folo g ror muncitorilor, tehnicienilor
S-a întărit mult şi corpul 'de leagă sterilul vizibil s-au împu sirea şabloanelor de reglaj la fieeare calibru, modificarea fixării cuzineţilor o şi inginerilor întreprinderii pe grupuri de sonde şi şan
control ‘al calităţii. Prin grija ţinat, sint Învechite, nu mai au Vinătoare de mistreţi de textolit la cajele trio, ridicarea calificării întregului personal. o noastre, care au desfăşurat tiere, va înlocui treptat mo
conducerii întreprinderii au fost putere mobilizatoare; la gaze g larg întrecerea socialistă. toarele cu ardere internă,
repartizaţi să lucreze aici mi tele de perete nu se mai scriu L a I. F. Orăştie s-au organ i Datorită acestor măsuri, de la începutul anului şi pînă ieri dimineaţa, g Bilanţul activităţii econo- ceea ce va duce la o spo
neri pricepuţi, cu multă expe articole cu aspecte din această zat raai multe vînători de mis procentul de laminate pentru ţevi de calitatea l-a a crescut la peste 84 la sută. g mice pe anul trecut a scos
însufleţită întrecere. E drept că treţi. Ocoalele silvice Orăştie, Totodată, planul de producţie aferent perioadei respective a fost depăşit cu P la iveală frumoase realizări rire simţitoare a productivi
rienţă. In fruntea corpului de în prima jumătate a lunii curen Geoagiu şi Gugir au reuşit ca 2.U00 tone. tăţii muncii.
te. numărul vagonetelor rebuta în primele 15 zile ale lunii ianu în toate sectoarele de acti
control a fost pus unul dintre te a scuzut cu 66 la sută faţă arie să recolteze vînatul prevă F o n tă şi s e m îc o c s p e s te pian vitate. De exemplu, numai in Ţinînd seama de particula
de aceeaşi t perioadă a anului zut penlru întreg trimestrul I al sectorul explorări geologice, rităţile şi condiţiile specifice
minerii fruntaşi ai întreprinde anului 1962. In această perioa-' s-a obţinut o economie la fiecărui şantier, se va stabili g
dă au fost vînaţi şi predaţi 12 preţul de cost de 3.402.000
rii, comunistul Cosma Culcea. mistreţi în greutate de aproape Hotăriţi să dea oară, aplicînd larg situat tovarăşii To- lei. Viteza de înaintare la procesul tehnologic optim <o>
800 kg. patriei cit mai mul iniţiativa de a rea ma Paraon, Ioan forarea cu sondeze a sporit pentru fiecare in parte. O
Fireşte exigenţele au sporit. te produse peste liza încă în acest an Blaj, Dumitru Je cu 33 la sută în comparaţie
T. IACOB plan; furnalîştii şi indicii de utilizare nam, Simion Stăn- cu anul 1960, ceea ce a dus preocupare permanentă a co
Ciim era şi de aşteptat, iniţia corespondent semicocsarii uzinei prevăzuţi pentru culea şi alţii. In a- la îndeplinirea planului în
„Victoria“ din Că 1965, au reuşit ca ceeaşî perioadă, lu proporţie de 106 la sulă. lectivului de conducere al
tiva s-a extins şi la alte colec lău desfăşoară o în in intervalul 1-22} Printr-o mai bună exploata
sufleţită întrecere crătorii semicocsc- re şi îngrijire a maşinilor şi întreprinderii, va fi introdu
tive miniere din regiune. Mai pentru folosirea la ianuarie să dea pes riei au livrat cocsa- instalaţiilor din dotare, mun
(Continuare în pag. 3-a) maximum a capaci citorii au redus accidentele cerea tehnicii noi şi stimu
întîi la Ghelar, apoi în Valea tăţii agregatelor. te plan aproape 250 rilor din Hunedoa tehnice cu 56 la sută compa
zW > Furnalîştii, bună tone fontă. In frun rativ cu anul 1960. larea inovatorilor.
Jiului, la Barza, Deva, Certej- ra 365 tone semicocs
tea întrecerii s-au Calitatea lucrărilor noastre
Săcărîmb. In acest fel, lupta peste plan. de foraj se exprimă prin in
dicele de recuperai calitativ.
pentru eliminarea sterilului din Adică scoaterea la lumină a
cit mai multe probe intacte.
minereuri şi cărbune a devenit Şi in această direcţie, rezul
tatele slut bune: indicele de
o acţiune de masă, care s-a bu
curat de sprijinul tuturor orga
Sesiuni ale sfaturilor Vom asigura condiţii mai
bune de muncă, hrană şi
populare orăşeneşti odihnă tuturor muncitorilor
s»s din întreprinderea noastră.
Nu vom precupeţi nici un
Zilele acestea au avut loc sesiuni
ale slaturilor populare raionale din re S u c c e s e le m in e rilo r din L u p e n i efort pentru îndeplinirea rit
giunea noastră precum şi ale sfaturilor mică a planului de produc
populare de subordonare regională De Desîăşurînd cu tot mai multă frumoase rezultate se numără ţie la toţi indicii şi obţine
va, Hunedoara şi Petroşani. însufleţire întrecerea socialistă, cea condusă de Petru Spînu,
minerii din Lupeni au dat de la cu 835 tone cărbune peste plan şi rea unei economii la preţul O
Deputaţii şi invitaţii au dezbătut cu începutul anului şi pînă la 19 ia cea condusă de Sabin Ghioan- O
mult simţ de răspundere felul cum au nuarie 2.777 tone cărbune coc- de cost. peste sarcina plani
fost înfăptuite planurile economice şi sificabil peste plan. că cu 302 tone peste plan. Rezul ficată, 'ăe 450.000 lei. ooooooooO
cele privind acţiunile social-culturale tate bune au obţinut şi minerii
ale sfaturilor populare pe anul 1961. In In fruntea întrecerii se situea de la sectorul II. De la acest sec Ing. VALERIU NEGRII
fa la sesiunilor au fost prezentate de ză sectorul TU. Printre brigăzile directorul întreprinderii
asemenea planurile şi proiectele de bu de aici care au obţinut cele mai tor s-au evidenţiat brigăzile con de explorări „Ardealul“
duse de Andrei Nagy şi Ion Po
pa. Alba Iulia oo
O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O C P O O C td O O O O
gete pe anul 1962 care au fost supuse R a n d a m e n te în a lte
aprobării. Şi la mina Vulcan au fost obţinute
La discuţii au participat numeroşi în perioada 1-19 ianuarie realizări de
seamă în depăşirea planului de produc
deputaţi şi invitaţi care au scos în e v - ţie. Luptînd pentru sporirea randam en
denţă rezultatele bune obţinute de sfa telor, minerii din sectorul III au rsu-
turile populare în anul care a trecut şi şit să extragă 649 tone cărbune peste
au criticat unele deficienţe. Totodată, plan. In fruntea întrecerii s-an situat
vorbitorii s-au angajat să lupte pentru brigăzile conduse de Andrei Domocoş,
obţinerea unor succese şi mai impor care a realizat un randam ent de 7,30
tante astfel ta oraşele şi satele re
giunii noastre să devină mai puternice,
mai frumoase. tone cărbune pe post, Gheorghe Drob
-m - Brigada de strungari condusă cu un randam ent de 5,23 tone pe post,
de comunistul Nicolae Golhon de Francisc Zold cu un randam ent de 5,60
La bibliotecă — a ctivita te rodnică la secţia metalurgică a fabricii tone pe post.
chimice din Orăştie îşi depăşeş
In aceeaşi perioadă minerii sectoru
lui II şi-au depăşit planul de produc
De la începutul cu cartea în spri In cadrul lunii 1 te îunar sarcinile de plan cu 15- ţie cu 256 tone. De aici se eviden
anului şi pînă a- jinul ţ ă r ă n i m i i cărţii la sate, in 20 la sută, a redus rebutul la ţiază, prin realizările obţinute; briga
cum, la biblioteca muncitoare“ şi planul de muncă :i zero şi execută lucrări dc mare . da lui Nicolae Moraru care a realizat
sătească din Dilja alta „Majoratul i precizie. 5,56 tone pe post faţă de 4,37 tone cit
Mare, oraşul re tineretului11, la ca T reprezintă randamentul planificat.
gional Petroşani, re au participat Fotografia noastră înfăţişează
al acestei biblio- j B. RUSALIN
Peci sint prevăzute ) o parte din brigadă studiind îm corespondent
organizări de re preună cu şeful ci desenul unei
piese.
au fost înscrişi un peste 200 tineri şi cenzii, numeroase 1 k aşteptarea campaniei agricole de primăvară
număr de 65 de vîrstnici. lecturi in grup din 3
cititori, care au diferite romane, 1- Lucrătorii secţiei Miercurea mânţată a fost arată din toam
citit, in acest timp, Tot in această precum, şi un con aparţinind G.A.S. din Apoidul de nă. Au fost transportate 400 to
186 cărţi şi bro perioadă, bibliote 1 Sus,_ au pregătit pfflitru cam ne gunoi de grajd pentru cui
şuri. De asemenea 1 pania de primăvară Întreaga
au fost prezentate cantitate de seminţe (10.500 kg. tura mare, iar alte 300 tone au
2 conferinţe: una cara Bejenaru An- curs asupra unor ovăz clin soiul „Cenad“ şi 5.000
pe tema „Munca kg. orz de primăvară). In vede fost transportate la vie. Conco
gela a făcut 13 a- cărţi legate de *¦> rea asigurării unor producţii
J spoite la hectar, întreaga supra mitent cu aceste lucrări, au fost
faţă care urmează să fie însă
bonamente la re specificul locului. ) curăţiţi toţi pomii răzleţi din
vii.
vista „Săteanca“ R. BĂLŞAN 1 Minerul Aurel Brînzău este şeful unei brigăzi fruntaşe de ia mina Vulcan. El şi familia
şi la diferite ziare. corespondent 1 M. RUGINESCU sa duce o viaţă îmbelşugată, plină de bucurii;
\1 IN FOTOGRAFIE: Tov. Aurel Brînzău, împreună cu soţia şi fetiţa sa.-
J 1 i » t/ w ft. f I I \ / I f V t V_/ V—/ V—/l C—/ l—J I n