Page 71 - 1962-01
P. 71
pag. 2 DRUMUK SOCI \! !S AIULUI
Din an în an,mai puternică I o vă tă m în tu l ogrozootehn i
Zilele trecute a avut loc adunarea Numeroşi participanţi la discuţii au s trîn s le g a t ele p r a c tic ă
generală pentru dare de seamă la arătat că membrii consiliului dc con Lectorul a început pregătirea zilei a pătruns printre aceste
folosindu-se de „Manualul ingi crăpături şi a uscat rădăcina
G.A.G. din satul Bejan, raionul Ilia. ducere şi-au îndreptat atenţia şi spre Ţinind seama de indicaţiile nerului agronom“ , săptăminalul plantei, a
Comitetului orăşenesc de partid „Agricultura nouă“ şi o broşură
Din darea de seamă şi din discuţiile asigurarea de adăposturi corespunză şi ale Sfatului popular al oraşu editată de Ministerul Agricul
lui regional Deva, in gospodăria turii.
purtate de colectivişti a reieşit fap toare. In acest scop s-a construit un agricolă colectivă din Rapoltul Lecţia respectivă a fost urma
Mare s-a organizat in anul de El şi-a propus să vorbească tă de discuţii interesante. Colec
tul că, în anul trecut, gospodăria co grajd pentru bovine, urmînd ca în învăţămint 1961-1962 un cerc a- despre caracteristicile apei de tivistul Beniamin Danciu a în
grozootehnic în care au fost în irigare, temperatura apei de iri trebat care sistem de irigare este
lectivă a obţinut însemnate succese acest an să se mai construiască un cadraţi 46 de colectivişti. De la gare, conţinutul acesteia în sub mai rentabil şi economicos pen
deschiderea cercului a trecut stanţe fertilizante, izvoare de iri- tru irigarea celor 7 ha. de gră
pe linia întăririi ei din punct de ve saivan şi o maternitate pentru scroafe. mai bine de o lună. dină ale gospodăriei.
L a şc o ala
dere economic şi organizatoric. M obi Cu toate că venitul realizat din sec Să vedem deci cum îşi desfă
şoară activitatea acest cerc al p ro d u cţiilo r m ari
lizaţi şi îndrumaţi de către' organiza torul zootehnic a fost mult mai mare cărui lector este inginerul Virgil
Blidaru. gare, sisteme de irigare, lucrări
ţia de partid, consiliul de conducere dccît în anii precedenţi, el nu este de întreţinere a culturilor ce tre Emiltan Florea a vorbit despre
Din totalul de 15 lecţii cu ca buie aplicate imediat după iri adaptarea unui sistem de acu
al gospodăriei, colectiviştii, au mun încă pe măsura posibilităţilor noastre racter agrotehnic, prevăzute in gare etc. Lectorul a făcut legă mulare a apei din pîrîul „Băl
planul tematic, au fost predate tura la fiecare problemă cu con tită", iar pe colectivistele Silvia
cit mai bine, m ai cu spor pentru — a arătat colectivistul Tănase Po- pînă in 12 ianuarie a. c. 8 lecţii. diţiile şi posibilităţile existente Busuioc şi Minerva Magda ie-a
Materialul prezentat pină în in gospodăria colectivă din Ra interesat lucrările ce se vor fa
aplicarea regulilor agrotehnice în cul delean. Consiliul de conducere a m a prezent in faţa cursanţilor a poltul Aflare. ce pentru irigarea, pînă în 1965,
fost bine ales şi nregătit. Pen a unei suprafeţe de 30 ha. de
tivarea plantelor. nifestat insuficientă preocupare în tru fiecare lecţie, lectorul cercu Aşa de pildă s-a arătat că pro grădină şi 65 ha. de porumb,
lui şi a întocmit un plan-cons- ducţia de 20.000 kg. roşii la ha. folosind pentru aceasta apa Mu
Atît darea de seamă prezentată de ceea ce priveşte asigurarea unei baze pect folosind la documentare nu obţinută anul tre-ut de pe un te reşului.
numai broşurile editate în acest ren irigat putea fi şi mai mare
către tov. Aurel Maier, preşedintele furajere corespunzătoare. O parte din scop ci şi manualul inginerului dacă pămintul se prăşa întot
agronom, ori alte publicaţii de deauna imediat după aplicarea
G.A.G., cit şi parti —i r r x c — furaje au fost re- specialitate. irigării. Se ştie că anul 1961 a
cipanţii la discuţii, ."L™“ ; co]ta (c p r e a tîrziu, fost un an secetos. Or, tocmai
Expunerile au fost bogate în aplicarea praşilei la una sau
au subliniat preo- Adunarea generală a fapt pentru care conţinut, cu multe exemple prac chiar două zile după irigare, a
tice din G.A.C. Rapoltul Mare făcut posibilă apariţia crăpătu
cuparea ce a existat COl eCt i v iş t H o r d in B e ja n acestea şi-au pierdut sau din alte unităti vecine. Acest rilor în pămînt care au ajuns Lecţii interesante urmate de
o mare parte din lucru a contribuit la îmbogăţi pînă la rădăcinile plantelor. discuţii vii au fost şi cele predate
pentru sporirea pro rea bagajului de cunoştinţe pro Temperatura ridicată din timpul anterior, ca „Măsuri pentru ob
fesionale ale colectiviştilor. ţinerea unei producţii de 5.000
ducţiei de cereale .. .. ...... .................. unităţile nutritive. kg. porumb boabe la ha. in con
Pentru exemplificare vom lua diţii de neirigare“ , „Cultura car
la hectar. Furajînd animalele cu astfel de furaje lecţia „Agrotehnica diferenţiată tofului“ şi altele.
a culturilor în condiţii de iriga
Ingrăşînd mai bine terenul, respec- nu ne putem aştepta la o producţie re, metode şi tehnica irigării“ ,
tînd perioada optimă pentru semănat, mare de lapte. Dar, producţia este ţinută în ziua de 12 ianuarie a. c.
întreţinînd şi recoltînd la timp cul scăzută şi pentru faptul că furajarea Se poate aprecia că la cercj
turile s-a obţinut în anul trecut un nu se face pe bază de raţii întocmite agrozootehnic din G. A. C. Ra
poltul Mare, lecţiile predate pînă
spor de 360 kg. grîu şi 200 kg. po în funcţie de cantitatea de lapte ob în prezent au fost bine pregăti
te, pe înţelesul cursanţilor şi a-
rum b boabe la ha. faţă de anul 1960. ţinută şi de greutatea animalului. In daptate la specificul gospodă
Arătînd posibilităţile pe care le arc afară de acest lucru, îngrijitorii nu riei colective din localitate. Ele
constituie prilej de îmbogăţirea
gospodăria colectivă în ceea ce pri respectă întotdeauna programul de Susana Tutelea, muncitoare frun
taşă de ia fabrica de hîrtie „1 M a i“ -
veşte sporirea producţiei, colectiviştii grajd. Reparaţii Petreşti, depăşeşte norma cu 25-30
î n G.&.S«. la sută. lat-o la locul său de muncă.
Petru Manea, Ion Pogan, Tănase Po- In discuţii au fost criticate şi lip cunoştinţelor profesionale ale
Mecanizatorii din gospodăriile agri u n w u ia n i colectiviştilor.
delean şi alţii, au arătat că aplicînd surile manifestate în munca Consiliu cole de stat din regiunea noastră
muncesc cu spor la terminarea repa Aici există însă unele greutăţi
mecanizarea pe o scară mai largă şi lui de conducere al gospodăriei. S-a raţiilor tractoarelor şi maşinilor agri la mobilizarea tuturor cursanţi
cole, înainte dc termenul stabilit. lor pentru a participa la lecţii.
îngrăşînd întreaga suprafaţă cu gunoi arătat că era necesar să se fi ana Este bine ca organizaţia de
Pînă în prezent, ci au executat re partid, consiliul de conducere al
de grajd şi îngrăşăm inte chimice, se lizat mai des activitatea sectorului paraţiile tuturor cultivatoarelor şi g ra G. A. C. şi comitetul executiv al
pelor cu discuri. Intr-un stadiu avan sfatului popular comunal să dea
poate spori încă mult producţia la zootehnic în şedinţele consiliului. Apoi, sat se prezintă şi reparaţiile la trac o mai mare atenţie îmbunătăţi
toare şi semănători. Demn de remar rii frecvenţei. Acest lucru se poa
hectar. D upă cum arătau ci, dărnicia trebuia să fie urmărit mai îndea cat este faptul că mecanizatorii au -----C\ „PENTRU CEA MAI BUNA INFORMAŢIE, te face maj ales dacă ţinem sea
făcut pînă .în prezent numai lucrări DCNTRUCEl MAI BUN REPORTAJ ) ma de faptul că la cercul res
pămînfului depinde de hărnicia colec proape modul cum se aplică în prac dc calitate. pectiv sînt încadraţi aproape
toţi comuniştii şi toţi membrii
tiviştilor. Producţia şi veniturile rea tică hotărîrile adunării generale cu H o tă rîrea consiliului de conducere al
lizate în anul trecut de la grădina privire la dezvoltarea creşterii anima u te m iştlio r
de zarzavat i-au determinat pe co lelor. La propunerea biroului orga
nizaţiei de bază U.T.M., tinerii
lectivişti să hotărască dublarea supra Măsurile care au fost propuse în de la G.A.C. din satul Vinerea
au hotărît intr-o adunare gene
feţei cultivate cu legume. cadrul adunării generale de dare de rală ţinută recent, să execute
prin muncă voluntară 4.000
Gondiţiile pe care Ie are gospodă seamă sînt menite să ducă la îm bu gropi In care să fie plantaţi Fier vechi pentru oţelării a.c. un curs de calificare de dăriile colective din raion: pre
pomi fructiferi.
ria permit de asemenea să fie extinsă nătăţirea activităţii acestui sector. gradul 1 M. unde vor fi pre şedinţi G.A.C., brigadieri zoo G. A. C.
Totodată, ei vor sprijini efec
mai mult suprafaţa cu livezi. De Mulţi dintre vorbitori au arătat că tiv acţiunea de irigare a 15 ha. Tinerii din cadrul uzinei gătite noi cadre de acari, fri- tehnici şi numeroşi îngrijitori A. DAVID
de grădină, cu apă din pîrîul
aceea, vorbitorii au făcut propuneri este necesar ca încă dc pe acum să Cugir. „Victoria“ -Călan au pornit o nari şi manevranţi. de animale. Cu acest prilej
preţioase cu privire la înfiinţarea unor fie luate m ăsuri pentru a asigura des PAVEL TINCU acţiune susţinută pentru co In timpul şcolii, care are o s-au prezentat mai multe re
corespondent lectarea fierului vechi. De Ui durată de trei luni, cei 4il de ferate care au fost urmate de
plantaţii tinere de pomi pe terenurile făşurarea în bune condiţiuni a lucră- începutul anului şi pină la 20 elevi primesc bursă in valoa discuţii. Tovarăşii Ioan Popa
(/ »
în pantă. rilor agricole din acest an. ianuarie, ei au colectat şi pre re de 500 lei lunar. După ter din Pricaz, Adam Lula din Tur-
Marin Vlad, ,vi dat la I.C.M., pentru a fi expe minarea şcolii, elevii vor efec- daş, Nicolae Nistorescu din
Ţinînd seama în permanenţă de sar Ei au subliniat că o organizare mai cepreşedinta G.A.G. 25 IANUARIE 1962
din Petreşti, îndru PROGRAMUL 1 : 6,30 Emisiu
cinile puse în faţa G. A. G. de către bună a muncii în cadrul brigăzilor' mă cu multă price diată oţelarilor hunedoreni, tua practică în producţie 15 Măriineşti, Gheorghe Şincu nea pentru sate; 7,30 Sfatul
pere munca în sec medicului: Poziţia corectă a co
Congresul al IlI-le a al partidului, şi ridicarea cunoştinţelor agricole ale torul zootehnic. cantitatea de 84,8 tone de fier zile, apoi. vor fi repartizaţi la din Şibot şi alţii, au vorbit pilului la scris şi citit : 8,00
Din presa de astăzi ; 9,00 Vreau
consiliul de conducere s-a preocupat colectiviştilor vor duce cu siguranţă Iat-o (în clişeul vechi. să ştiu ; 9,30 Muzică populară
dc faţă), vorbind interpretată de Nicolae Trofin,
cu răspundere şi de creşterea şcplc- la obţinerea unor rezultate superioare îngrijitorilor mul locurile de muncă. despre realizările din sectorul Pavel Tornea şi Fănică StăpQS-
gători de la ferma cu; 10,35 Muzică din operete
Iuliii. faţă de cele din anul trecut. dc v aci despre im In această acţiune s-au evi Cursul este condus de şeful zootehnic al gospodăriilor amin- de compozitori din ţări socialis
portanţa îngrijirii denţiat brigăzile de muncă pa staţtei, ing. Vasilică Mihai, de te: 13,05 Din muzica popoare
Prin folosirea Creditelor acordate dc Urmînd linia trasată dc Congresul şl hrăniră raţiona triotică de la secţiile turnăto tov. Ion Berceanu, in calitate despre îngrijirea şi fura- lor: 14,30 Muzică de balet: 15,10
le a animalelor. rii, semicocs, mecanică şi elec- de secretar al cursului, pr_e_c_um iarea animalelor şi. sporirea Muzică uşoară; 16,15 Vorbeşte
slat, gospodăria a cumpărat în anul al lll-le a al partidului, ţinînd seama producţiei de lapte pe cap de Moscova: 17,30 Jurnal de între
cere ; 17,45 Program muzical
trecut 22 vaci de lapte şi viţele, 10 dc indicaţiile Consfătuirii pe ţară a pentru fruntaşi in producţie din
industrie şi agricultură: 22,50
scroafe de prăsilă şi 11 grăsuni. Rcs- ţăranilor, colectivişti,....membrii,, ,G.A.G.- >IC<!' m M C T tMTiM r u i D u r & de un srnp <*e 5 lectori cu vacă furajată. Muzică de dans.
CONSTANTIN CHIRIAG Q boguta, experienţă: Pentru După discuţii PROGRAMUL I I ; 13,15 Din
pectînd indicaţiile Consfătuirii pe ţară din Bejan sînt hotărîţi să,o bţin ă noi, corespondent s-a trecut la poezia noastră contemporană ;
r o demonstraţie practică pri 14,30 Almanah ştiinţific; 15,30
a ţăranilor colectivişti, în anul acesta succese pe calea întăririi economico- însuşirea cit mai temeinica a Muzică populară romînească şi
a minorităţilor naţionale; 18,05
efectivul bovinelor va spori cu încă 35 organîzatorîce a gospodăriei lor co- * cunoştinţelor predate, cursuri- vind pregătirea furajelor ce se Muzică uşoară: 18,45 Muzică
In secţia laminorului de 050 ?(? !mbinaţc cu instructaje populară ; 19,30 Inovatori şi
capete, iar al ovinelor cu peste 200 lective. inovaţii ; 19,40 Muzică de dans;
dau In raţia unui animal la
capete. TiRCOB N. mm. al C. S. Hunedoara, ti- practice pe teren_ 21,00 Actualitatea radio; 21,45
nerii din schimbul B au co- p q r p ţ ^i zi. In continuare s-a vizitat Părinţi şi copii; 22,00 Dansuri
lectat şi expediat oţelarilor corespondent ferma de animale a gospodă şi scene din operete; 22,30 Can
riei. Această consfătuire a ţonete.
numai în perioada 1-20 ianua constituit un rodnic schimb de
experienţă Intre preşedinţii BULETINE DE ŞTIRI : 5,00 ;
rie a.c., 80 tone de fier vechi. Schimb de experienţă G.A.C., brigadierii zootehnici şl 6,00; 7,00; 10,00; 11,00; 13,00;
îngrijitorii de animale. 15,00; 17,00; 19,00; 22,30; 23,52-
In următoarele zile vor mai. f i ---------------------------------- *— 23,55 (programul I) 12,00 ;14,00 ;
I. ELENA 16,00; 18,00; 23,00 (programul
expediate încă 85-40 tone fier între gospodăriile corespondentă II).
vechi care a fost colectat. colective 25 IANUARIE 1962
Dacă şi celelalte brigăzi de
muncă patriotică din schimbu Din iniţiativa Comitetului ra
rile A şi C ar manifesta ace ional de partid şi a Sfatului
laşi interes pentru această ac popular raional Orăştie, la
ţiune. oţelării ar fi primit mai G.A.C. „Dr. Petru Groza“ din
mult fier vechi. Organizaţia Orăştie s-a organizat o consfă
U.T.M. din secţie trebuie să ia tuire cu caracter de schimb de
măsurile cuvenite in această experienţă pe tem a: „în griji
privinţă. rea animalelor pe timpul ier
nii şi pregătirea furajelor îna
AUREL IFR1M
corespondent
inte de a fi administrate vi
Curs de caii licăre telor“.
In staţia Simeria călători s-a La consfătuire au participat DEVA: viat de libertate;
deschis în ziua de 22 ianuarie 125 tovarăşi din toate gospo- HUNEDOARA : Poveste despre
0 fată ; PETROŞANI: Secţiu
nea a V - a ; Poveste despre o
fa tă ; SIMERIA : Aeroportul nu
Timp de aproape patru luni întrecerea f©rma|Iii©r de Teatru BBSS tacolele chiar şi în faza regio primeşte; ORĂŞTIE: Balada sol
formaţiile de teatru ale artişti nală, iar mobilizarea publicului
lor amatorţ din regiunea noastră şi mas bine pre la spectacole în unele părţi a datului ; Cînd primăvara e fier H e y m h N jâ i;
s-au întrecut în cadrul festiva lăsat de dorit. Aşa de pildă, da binte: ALBA IULIA : Cerul Bal
lului de teatru organizat în cin ioanele Haţeg şi Alba, la festi Concluzii pe marginea spectacolele prezentate în con că la Cugir şi Lonea şi in multe ticei (seria II-a ); Pe urmele PENTRU 24 ORE
stea zilei de 30 Decembrie. Sub curs s-au ridicat la un nivel mai alte părţi mobilizarea oamenilor branconierului; SEBEŞ: Cerase- Vreme nestabilâ cu cerul temporar
îndrumarea organelor şi organi val ar fi putut să fie antrenate Festivalului regional de teatru înalt din punct de vedere al ca muncii la spectacole a constituit lla ; H A Ţ E G : Fii atentă buni- noros. In sudul regiunii ploi slabe.
zaţiilor de partid, activitatea lităţii. In această privinţă un un obiectiv important, nu ace cuţo I; BRAD : Cinci cartuşe; Tem peratura staţionară, va fi cuprinsă
colectivelor de artişti amatori a aproape tot atitea colective cite „Aniversarea Republicii" pas însemnat l-au realizat în laşi lucru se poate spune despre LONEA : C am elia; TEIUŞ : Ba ziua între 2 şi S grade, iar noaptea in
înregistrat un succes bine meri mod deosebit casele raionale de spectacolele de la Sebeş, Orăştie, talionul negru; Z L A T N A : Un tre 1 şi -4 grade. Vîntul va sufla po
tat şi eficace. Aşa se explică bu au fost antrenate la cel de-al nard (sindicatul minier din Mun- cultură din Brad şi Haţeg. Spec Gurabarza, Alba Iulia şi Haţeg. cîntec străbate lumea: IL IA : trivit cu intensincari cnn nord-vest.
na orientare în stabilirea reper celul Mic) şi altele. tacole bune au prezentat şi for La ordin, să tr ă iţi! APOLDUL Seara şi dimineaţa ceaţă.
tori ilor şi organizarea unor doilea festival „I. L. Caragiale“ . maţiile căminelor culturale din ?
spectacole la care masele de oa Dacă la oraşe şi in centrele Petreşti, Gurasada, Şibot, Văii DE SUS: Jucătoarea de baschet. PENTRU URMĂTOARELE
meni ai muncii au participat cu P ie s e cu conţinut a d e c va i muncitoreşti au fost prezentate şoava, ale cluburilor I. C. S. Hu Festivalul regional încheiat nu TREI ZILE
plăcere şi în număr mare. piese de proporţii mai mari, a- nedoara, U. M. Cugir, Lonea, de mult a constituit un prilej de
Dacă din punct de vedere al decvate sarcinilor economice ce Simeria şi altele. manifestare a artei teatrale cu Vrem e schimbătoare cu temperatura
In general se poate aprecia participării formaţiilor de teatru revin colectivelor din întreprin amatorii din regiunea noastră. în uşoară scădere.
că festivalul de teatru „Aniver la festival s-au manifestat unele deri, pe scenele căminelor cultu Dacă ar fi să analizăm mai Deşi la concurs puteau fi antre
sarea Republicii“ şi-a adus in lipsuri, în privinţa alegerii re rale au fost prezentate piese de îndeaproape unul din cele mai nate mai multe formaţii de tea C ’**’ r-'r-<r-> r->/ ¦»/—>f-n/— f—y/—» 1 'l 't—1/—*r
bună măsură contribuţia la edu pertoriului, prin grija şi îndru teatru într-un act, în majorita bune spectacole, considerăm că tru, recitator) şi cititori artistici, {
carea maselor de oameni ai marea organelor şi organizaţii tea lor axate pe întărirea şi dez cel prezentat de către colectivul formaţii de teatru de păpuşi, etc., v
muncii, la1 ridicarea conştiinţei lor de partid, colectivele de tea voltarea sectorului socialist din dramatic al casei raionale de totuşi, acele 322 de colective ca c
socialiste a acestora. tru au dat dovadă de maturitate agricultură. Aşa de pildă au fost cultură din Brad, ar oferi cele re au prezentat spectacole, şi-au ÎNTREPRINDEREA INDUSTRIA CERAMICA
politică. Se poate afirma pe interpretate piese de teatru ca mai multe elemente pozitive. adus o însemnată contribuţie la 1
In cadrul Festivalului regional drept cuvint că pe scenele clu „Risul pămintului“ de Gh. Ţen. Spectacolul cu piesa „Oameni educarea maselor de oameni ai
de teatru „Aniversarea Republi burilor şi căminelor culturale, ţulescu, „Fata tatii cea frumoa care tac“ de Al. Voitin, adus în muncii. L Fabrică de produse refractare din comuna
cii“ au fost antrenate formaţii marea majoritate a artiştilor a- să“ de I. G. Destelnica, „Soţul l
de teatru ale căminelor cultu matori au prezentat spectacole Leontei“ de V. Arghirescu, „Nea scenă de acest colectiv merituos, Pentru Festivalul bienal de
rale, caselor raionale de cultură care au venit in sprijinul înde murile“ de T. Buşecan, „Aripă a avut multă putere de convin teatru „I. L. Caragiale" care se t Baru Mare, raionul Haţeg, regiunea Hunedoara
şi cluburilor sindicatelor. Numă plinirii sarcinilor politico-econo- de rindunică“ de Siito Andraş, gere. desfăşoară in acest an, începînd l
rul acestora, de 322, deşi a cu mice actuale, au contribuit la „Paznicul stelelor“ de T. Vornic din luna aceasta, formaţiile de
prins majoritatea colectivelor ridicarea conştiinţei socialiste a şi altele. Festivalul a fost deschis la 1 artişti amatori vor trebui să se L
dramatice din regiune, totuşi nu maselor. pregătească şi mai bine. învăţă
este in raport cu posibilităţile P e calea ridicării septembrie 1961. Pentru buna mintele însuşite cu prilejul festi l aiiqajm zii im ediat:
In oraşe şi centre industriale valului regional, să constituie l
existente. Aceasta o dovedeşte şi s-au prezervat piese c a : „Oa calităţii artistice reuşită a acestei acţiuni au fost puncte de plecare în activitatea
meni care tac“ de Al. Voitin ce ne aşteaptă in concursul re- l
faptul că la Festivalul de teatru (formaţiile cluburilor I. C. S. Hu Un obiectiv de seamă al festi constituite o comise regională şi publican. Sîntem siguri, că sub
nedoara, U. M. Cugir şi Casa valului „Aniversarea Republicii“ îndrumarea organelor şi organi *rt» m doi ingineri chimişfi, specialitatea
„I. L'. Caragiale“ din anul 1960 a fost pregătirea şi prezentarea comisii raionale de concurs. Deşi zaţiilor $e partid, formaţiile de chimia şi tehnologia maferiaieior ]
raională de cultură din Brad), unor spectacole de înaltă factu rlc
au fost cuprinse mai mult dc „Soarele a răsărit la miezul nop ră artistică. Se poate aprecia că a fost elaborat un regulament şi teatru ale artiştilor amatori din
ţii“ de V. Birlădeanu (Casa ra t
450 de formaţii. Cauza acestei ională de cultură din Haţeg), s-a făcut instruirea activiştilor regiunea noastră, vor obţine re
„Un musafir picat din cer“ de L
stări de lucruri trebuie căutată Karoly Şandor (in limba ma culturali din regiune în acea zultate şi mai bune în concursul
l de construcţii
in munca defectuoasă dusă do ghiară, la clubul din Lonea), stă direcţie, totuşi in programa republican „I. L. Caragiale". l
unele comisii raionale şi orăşe „Consiliul de familie" de M. Leo- rea şi organizarea spectacolelor ERNEST USCAR 1
Metodist la Casa regională
neşti de concurs. Dacă şi în ra s-au manifestat multe lipsuri. 1 • un inginer electrom ecanic
ioanele Orăştie, Sebeş, Ilia şi o- a creaţiei populare r.
raşul regional Deva ar fi existat In multe locuri s-au amînat spec
aceeaşi preocupare da şi în ra- L
1 1 un m a i s t r u pentru pro du se
L re fra c ta re .
l
L Doritorii se vor adresa pentru diferite in-
l
f ormaţii la adresa de mai sus.
.— I I w J J u - t .- i U . J . J . J u J u J . - J k- J v- . J .__ t..