Page 72 - 1962-01

Mr. ^202 DRUMUL' SOCIALISMULUI pa?. 8
KMXmîSttt&nsm

De Ia început, un ritm 2 4 IA N U A R IE

susţinut de lucru Astăzi întregul nostru popor munci­ rilor ad-hoc, adept al Unirii şi desfiin­
tor sărbătoreşte un eveniment de o în­ ţării iobăgiel.
In oraşul Brad a începui cu să existe o aglomerare de mun­ semnătate istorică în viaţa sa — îm ­
plinirea a 103 ani de la U nirea Ţării In Ţara Romînească situaţia a iost
snai bine de un an de zile în ur­ citori care duce Ia o producti­ Romîneşti cu Moldova. mai grea pentru unionişti, datorită fap­
tului că Adunarea electivă era formată
mă construcţia unui cvartal de vitate scăzută. Mai rău este însă Gîştigarea independenţei naţionale, în majoritate din reprezentanţi ai in­
tereselor boierimii.
blocuri de locuinţe. Constructo­ că în acelaşi timp, la blocul înlăturarea iobăgie! şi asupririi naţio­
nale a constituit o năzuinţă de veacuri Girca ’30.000 de oameni, meseriaşi,
rii, aparţinînd grupului de şan­ C 21, planificat şi el a fi dat în a poporului nostru. lucrători, mici negustori, ţărani care
intraseră în Bucureşti din satele apro­
tiere ale T.C.M.M. Brad au ter­ folosinţă în acest trimestru, lu­ Unirea Moldovei cu Ţara Romîneas- piate, înconjurînd clădirea din Dealul
că la 24 ianuarie 1859 a fost'dictată de Mitropoliei, unde se ţinea adunarea,
minat şi dat în folosinţă oame­ crările au fost întrerupte de protestează împotriva locotenentelor şi
dezvoltarea forţelor de producţie, de le­ deputaţilor care vroiau să aleagă pe
nilor muncii în anul trecut 256 mai multe săptămîni. gile obiective ale dezvoltării sociale. foştii domnitori.
După Revoluţia din 1848, Unirea a de­
apartamente în blocuri. Fără în­ S-au întrerupt lucrările şi la venit o problemă cheie în viaţa social- De frica maselor populare, care
politică a celor două Ţări Romîne. înconjuraseră clădirea şi cu care se
doială că la terminarea acestor alte blocuri. Astfel, la lotul un­ solidarizase şi armata, în ziua de 24
Burghezia, negustorii şi proprietarii ianuarie, deputaţii conservatori accepta
blocuri, constructorii au depus de este maistru tov. I. Manea, de întreprinderi erau interesaţi în în­ alegerea lui Alexandru Ioan Guza ca
făptuirea Unirii, deoarece doreau să-şi domn al Ţării Romîneşti.
strădanie, au desfăşurat o mun­ se lucrează doar la două blocuri sporească profiturile pe baza lărgirii
pieţii interne, a creşterii numărului Entuziasmul a tost nespus de mare
că susţinută. (B 9 la tencuieli interioare şi consumatorilor, urmăreau obţinerea u- atît în Bucureşti, cît şi la Iaşi, Gra-
nor posturi politice, dezvoltarea comer­ iova şi în alte oraşe şi sate unde mul­
Raportând însă numărul apar­ B 10 la zidăria la al 4-lea nivel). ţului şi a industriei. ţimea manifesta pe străzi strigîn d:
„Trăiască Unireal Trăiască Guza Vodă,
tamentelor date în folosinţă la In schimb, la blocurile B 11, Nicolae Bâlcescu arăta că Unirea na­ alesul Moldovei şi al Munteniei 1 Tră­
ţională trebuia să aducă pentru mase iască Romînia una şi nedespărţită!“.
cel planificat, se constată o se­ B 12, şi B 13, în cele două deca­ „Domnia poporului pentru popor“ ceea
ce nu era pe placul boierimii conserva­ Prin această dublă alegere s-a fău­
rioasă rămînere în urmă. Aşa de din acest an, nu s-a făcut ni­ toare şi reacţionare. Ea se temea că rit Unirea Ţărilor Romîne, a fost în­
prin unire îşi va pierde privilegiile făptuită temelia noului stat romîn,
după cum prevedea planul, în mic. de clasă. De asemenea ca nu a fost modern, cu toată împotrivirea de a
se realiza aceasta. Se ridicau împo­
anul 1961, trebuiau date în folo­ Ritmul necorespunzător, stag­ nici pe placul unei părţi a burgheziei triva acestui act Turcia, Austria, A n­
glia şi alte ţări care urm ăreau să
sinţa oamenilor muncii din ora­ narea lucrărilor, sînt determina­ legate de marii proprietari ce vroiau acapareze mai uşor bogăţiile ţării.
o unire „de sus“ prin mila puterilor
şul Brad 508 apartamente. Prin­ te de golurile în aprovizionare. Unirea a fost sprijinită de Rusia,
apusene şi fără o împroprietărire a Franţa, Piemont şi Prusia. Poziţia
cipalele cauze ale neîndeplinirii De aproape o lună, la blocul ţăranilor. favorabilă a Rusiei faţă de Unire este
relatată chiar şi de istoricul american
sarcinilor de plan au constat în B 9 s-au oprit lucrările din lipsă Forţa socială care a luptat consec­ T. W. Riker, care a fost nevoit să
vent pentru unire au fost masele popu­ recunoască că „Rusia fu cea care
slaba organizare de cherestea pen­ înaintea tuturor avu hotărîtul merit
lare, pentru care conţinutul social-po-
a muncii echi­ 1 C o nstructori tru acoperiş. La litie al Unirii era legat de prefaceri de a fi venit în ajutorul cauzei na­
pelor şi brigăzi­ celelalte blocuri adinei în viaţa socială, economică şi ţionale în Principate“.
politică.
lor. aproviziona­ şi c o n s tru c ţii lipsesc fîşiile cu La şcoala tehnică de maiştri din Petroşani sc pregătesc noi cadre de maiştri pentru ex­ Franţa, de asemenea, a sprijinit
rea neritmică şi ploatările carbonifere. Elementele înaintate, ca' M. Kogălni-
în cantităţi ne- goluri şi balas- ceanu, Gostache Negri, Vasile Alecsan- Unirea, deoarece urmărea formarea
tul pentru beto­ dri, Alezandru Guza, Gezar Boliac, D i-
mitrie Bolintineanu şi alţii, concepeau unui stat — tampon Ia gurile Dunării
corespunzătoare, fapt ce a con­ nul de egalizare. Mult timp s-a IN CLIŞEU : inginerul Eugen Mantoul, vorbind unui grup de elevi din anul III — despre unirea ca o acţiune care trebuia să
ducă Ia înfăptuirea unor prefaceri so­ între cele trei imperii — rus, turc,
dus Ia muncă în salturi, la stag­ simţit pe şantier şi lipsa cimen­ rezistenţele electrice. ciale şi politice prin reforme democra­ austriac, — stat pe care să-l pună
tice, menite să uşureze procesul de dez­
nări şi o productivitate redusă. tului. voltare a capitalismului. sub controlul ei politic şi economic.

Pentru acest an sarcinile ce' E drept că şantierul a se­ Pentru Unire au fost şi tîrgoveţii, Poporul a fost acela care a înfăp­
lucrătorii şi meşteşugarii exploataţi ai
revin constructorilor de pe şan­ sizat la timp aceste stări de Sarcini pe deplin realizabile oraşelor, care cereau reforme sociale, tuit actul istoric al unirii. „U n irea e
tierul noului cvartal din o- lucruri dar conducerea grupului care să le aducă libertatea şi să le dea
raşul Brad sînt mari. Va­ T. C. M. M. Brad nu a depus nici drepturi politice. actul energic al întregii naţiuni ro­
loarea sarcinii de plan întrece un efort pentru remedierea lor. mîne... Unirea, naţiunea a făcut-o“,
Ţărănimea, care forma majoritatea
suma de 18 milioane lei. In mo­ Aceasta s-a mulţumit doar să Sarcinile reieşite din lucrările poi, în acest an, vom extinde ducţiei şi reducerea preţului de populaţiei ţării, şi care luptase în repe­ a declarat, pe drept cuvînt, M . Ko-
mentul de faţă, întreaga valoa­ facă adrese. tate rînduri pentru independenţa Ţâ-i gălniceanu.
rilor Romîne, era pentru Unire. Ea spe­
re de plan este acoperită cu do­ Lipsa de preocupare pentru Conferinţei regionale de partid, mult susţinerea modernă: men­ cost. In afară de îmbunătăţirea ra că prin aceasta va scăpa de robia Deşi înfăptuită Unirea, poporul nu
asigurarea unor materiale este boierească, de iobăgie şi de clacă şi
cumentaţie de execuţie. Se gă­ cu atît mai gravă cu cît unele ii mobilizează pe minerii de la ţionez că, ne-am angajat să re­ agitaţiei vizuale în sprijinul se­ că va primi pămînt. Acest lucru nu-1 şi-a cîştigat adevărata libertate şi in­
sesc astfel în construcţie în dife­ blocuri avansate ca stadiu de E. M. Barza în lupta pentru de­ ducem consumul de lemn de lecţionării sterilului din mine­ dorea marea parte a burgheziei care.
rite stadii 420 apartamente. lucru nu vor putea fi recepţio­ păşirea tuturor indiclor de plan. mină cu 0,4 m. c. pe mia de reu, vom lua măsuri pentru în­ făcînd parte din Divanurile ad-hoc, un­ dependenţă. Năzuinţele lui de veacuri
Fiecare echipă este preocupată tone ! Cine să facă această ar­ tărirea corpului de control al de era în majoritate faţă de ţărănime, au fost nesocotite şi şălcate în pi­
Avînd în faţă rezultatele ne­ nate deoarece lipsesc balustra­ acum, mai mult ca oricind, ca mare ? Fireşte, numai mineri calităţii. De asemenea, perio­ urmărea „rezolvarea“ problemei agrare
satisfăcătoare din anul trecut, dele de la scări, balustrade ce prinfr-un tîrg cu moşicrimca pe soco­ cioare de monstruoasa coaliţie bur-

era firesc ca conducerea grupu­ teala ţărănimii. ghezo-moşierească, care a ţinut po­
lui şi a şantierului T. C, M. M. se confecţionează în atelierul pe lîngă îndeplinirea planului pricepuţi, bine calificaţi. Iată dic, organizaţiile de partid vor
Sub conducerea comitetelor unioniste, porul în mizerie şi exploatare. Numai
Brad să ia încă din prima zi propriu al şantierului, dar de de producţie să respecte şi in­ de ce şi pe viitor vom continua analiza situaţia calităţii produc­ acţiunile m aselor populare în favoarea
măsurile cele mai eficiente pen­ care nu se interesează nimeni. dicele de calitate cerut. să plasăm la lucrările de inves­ ţiei şi a lucrărilor de investiţii Unirii, cresc în intensitate, iau am ploa­ după 23 August 1944, în condiţiile
tru asigurarea unui ritm cores­ tiţii oameni cu un grad ridicat şi vor lua măsuri pentru îmbu­
punzător de muncă. Faptele însă Munca politică nu se desfă­ — Nici n-ar putea fi altfel — de calificare. nătăţirea ei. In ce priveşte re­ re, m ai ales după Convenţia de la P a ­ înaintării victorioase a armatelor so­
arată că pentru remedierea lip­ şoară la nivelul sarcinilor. Ca ur­ ne spunea tovarăşul Militon Bo- ducerea preţului de cost, ne vom
surilor din anul trecut nu s-au mare, numărul echipelor şi bri­ tici — secretarul Comitetului de Calificarea va constitui un orienta în special înspre redu­ ris, convenţie care punea piedici în ca­ vietice, sub conducerea Partidului Go-
luat măsurile cele mai corespun­ găzilor care nu-şi realizează partid de Ia E. M. Barza. Co­ obiectiv important în activita­
sarcinile de plan este încă mare. lea Unirii, deoarece prin adunările elec­ munîst, poporul nostru şi-a cîştigat
tive trebuiau să fie aleşi doi dom­
zătoare. Ca urmare, ritmul de Faptul trebuie să dea de gîndit muniştii din întreprinderea tea noastră. Vrem ca toţi mun­ cerea consumurilor specifice, în­ adevărata libertate şi independenţă
lucru nu se încadrează în sar­ cu atît mai mult cu cît în ace- noastră nu sînt mulţumiţi de citorii care vor absolvi o şcoală cadrarea personalului neproduc­ nitori.
cinile de plan. leaşi condiţii de muncă sînt bri­ felul cum s-a realizat planul lu­ să aibă o calificare la nivelul tiv Ia locuri de muncă produc­ naţională. Astăzi el este singurul stă-
găzi care îşi realizează şi depă­ crărilor de investiţii anul tre­ tehnicii moderne. Ce vom face tive, eliminarea cheltuielilor De mare importanţă au fost propune­
Deşi pe şantier sînt începute şesc sarcinile de plan. cut, cum s-au îndeplinit unii pentru aceasta ? Intrucît nu neeconomicoase. S-au şi luat o pîn al bogăţiilor ţării, este liber de
circa 20 blocuri de locuinţe, nu­ indici ai planului de stat. Ei dispunem de suficient utilaj seamă de măsuri în acest sens. rile deputaţilor ţăranilor clăcaşi ca Moş exploatare, mîndru de înfăptuirile sale
mai la 6-7 din acestea se lucrea­ In faţa şantierului de con­ apreciază că pe bună dreptate Astfel, la transportul sfredele-
ză, restul stau în aşteptare. Dar strucţii de locuinţe din Brad stau Ioan Roată în Divanul ad-hoc din M ol­ revoluţionare.
şi acolo unde se lucrează, rezul­ sarcini importante. Va trebui Poporul nostru preţuieşte aşa cum
dova şi Tănasc Gonstantin în Ţara Ro-
tatele nu sînt în măsură să sa­ asigurat minerilor un număr ne-a criticat Conferinţa regio­ Convorbire cu tovarăşul lor lucrează acum cite doi oa­ se cuvine tradiţiile de luptă ale îna­
tisfacă. Aşa de pildă, ia nală de partid. Oamenii vor să MILITON BOTICI, meni în loc de cinci. mînească. In numele celor pe care-i re­
important de apartamente. Tră lichideze cît mai grabnic rămî- intaşilor pentru libertate şi indepen­
blocurile A 5, A 6 şi A 7 gînrî învăţămintele necesare din nerea în urmă. De aceea au şi secretarul Comitetului Vom acorda atenţie şi celor­ prezentau, ei au propus pentru îmbună­
cu cîte 32 apartamente, pla­ activitatea nesatisfăcătoare dt pornit cu atîta elan la treabă. de partid de la E. M. Barza lalte sarcini. Pentru îmbunătă­ denţă, pentru o viaţă mai bună. Sub
nificate să fie date în fo­ pînă acum, trebuie trecut de în­ Există părerea unanimă că sar­ ţirea protecţiei muncii, se va tăţirea soartci lor alegerea unui guvern
losinţă în acest trimestru, au dată la luarea de măsuri cores­ cinile trasate de Conferinţa re­ tehnic de specialitate şi chiar introduce perforajul umed în conducerea înţeleaptă a Partidului
fost mobilizate toate forţele. Se punzătoare, care să cohducă la gională de partid sînt pe deplin de personal didactic suficient, toate locurile unde acest lucru constituţional cu o singură adunare ob­
lucrează în acelaşi timp în cîte asigurarea unui ritm susţinut, e posibil. De asemenea, orga-' Muncitoresc Romîn, astăzi, poporul
iîn apartament la tencuieli, in­ la nivelul sarcinilor. ştească, alcătuită din reprezentanţi ai
nostru, liber şi stăpîn în ţara sa,
stalaţii, mozaicuri, ceea ce face V. FURIR realizabile, există hotărîrea ca vom îndruma tinerii muncitori nizaţiile de partid vor lua toate tuturor „stărilor de oameni ai ţării“ ca­
aceste sarcini să fie traduse in la şcolile de ucenici de pe lîngă măsurile pentru ridicarea tutu­ munceşte cu abnegaţie şi eroism pen­
re să aibă dreptul să prezinte „toate tru înfăptuirea măreţei opere de de-
viaţă înainte de termen. uzine moderne ca „Iosif Ran- ror echipelor la nivelul celor
păsurile“ şi trebuinţele a tot norodu­ săvîrşire a construcţiei socialiste in
O mifîsfîvă valoroasă, acfuaiă — Vreţi să ne spuneţi ce mă­ gheţ“ -Arad, Combinatul meta­ fruntaşe. In acest scop se va
şi care trebuie extinsă suri au fost şi vor mai fi luate lurgic din Reşiţa. Sintem siguri extinde iniţiativa preluării con­ lui romîn". patfia noastră — Republica Populară
la E. M, Barza pentru îndepli­ că în acest fel vom avea strun­ ducerii echipelor rămase în Romînă.
La 5 ianuarie 1859, la propunerea lui
(Ormare din oag. I-a) are o importanţă deosebită. Ea nirea sarcinilor stabilite de Con­ gari şi mecanici de compresoa- urmă de către şefii echipelor PETRU BALINT
trebuie extinsă la toate brigăzi­ ferinţă ? rebine pregătiţi. Minerii îi vom fruntaşe... Vasile Alecsandri, Adunarea electivă a
trecut, dar acesta este un le de mineri din regiune. In fie­ pregăti aici la Gurabarza, pen­
merit exclusiv al minerilor 1 care întreprindere şi exploata­ — In anul 1962, — a spus tru că dispunem de toate condi­ La exploatarea minieră Barza Moldovei, deşi era formată în majorî-
re minieră există reale posibi­ tov. Botici — vom acorda o ţiile. Ne vom orienta însă, se munceşte cu însufleţire pen­ taiedin reprezentanţi ai boierimii con­
In alte-locuri însă, situaţia se lităţi pentru controlul vagonete­ atenţie deosebită lucrărilor de atunci cind facem recrutarea tru traducerea în viaţă a sar­
prezintă mai rău. La E. M. Bar­ lor de minereu sau cărbune, ceea investiţii. Aici au fost deja re­ cadrelor. înspre muncitorii ti­ cinilor trasate de Conferinţa re­ servatoare, sub presiunea maselor, se
za, in loc să scadă, procentul ce înseamnă deci că există posi­ partizaţi să lucreze cei mai pri­ neri. care au dragoste de me­ gională de partid. Au fost luate
de steril vizibil în vagonetele bilităţi pentru urmărirea rezul­ cepuţi mineri. Acţiunea aceasta serie. măsuri în acest scop, ?-au creat pronunţă pentru alegerea ca domn a lui
controlate, creşte. tatului întrecerii brigăzilor care o vom continua. Vom introduce condiţii tehnico-materiale pen­
aplică iniţiativa. Este nevoie insă în subteran utilaje noi, moder­ O atenţie deosebită o vom tru ca flecare echipă să con­ Alexandru Guza, unul din conducăto­
Desigur, această stare de lu­ de preocupare, de multă preocu­ ne. Or, pentru ca acestea să acorda întăririi disciplinei în
cruri nu poate fi mulţumitoare, pare în acest sens ! poată fi folosite din plin, o ne­ producţie. Organizaţiile de tribuie din plin la îndeplinirea rii mişcării revoluţionare din 1848 în
mai ales acum cînd accentul voie de oameni pricepuţi, care partid au sarcina să discute ori
principal se pune pe îmbunătă- de cîte ori este nevoie, în adu­ tuturor sarciniIor .de plan. Toate Moldova, susţinător al alegerii Diva nu­
ţirea calităţii producţiei. De a- posedă o înaltă calificare. Şi-a-
ceea organele şi organizaţiile de acestea au dus la depăşirea pla­

partid, sindicale şi de U. T. M., nări generale, problema disci­ nului de producţie pe primele
conducerile tehnice ale între­ plinei în muncă. Acelaşi lucru două decade la secţia Brădişor
prinderilor şi exploatărilor mi­ i! vor face şi organizaţiile sin­ şi la alte secţii, la îmbunătă­
niere, trebuie să ia de urgenţă dicale şi de U.T.M. Bineînţeles, ţirea calităţii producţiei, la
măsuri pentru asigurarea unei in această direcţie, vor mai fi economisirea materialelor, la
largi popularizări a întrecerii luate şi alte măsuri. creşterea vitezelor de avansare
pentru reducerea părţii sterile la lucrările de înaintare.
din materia utilă. Organizaţiile Sarcini importante revin co­
de partid din sectoarele extrac­ lectivului nostru şi în ce priveş­ N. ANDRONACHE
tive au datoria să ia măsuri pen­ te Îmbunătăţirea' calităţii pro-
tru urmărirea vagonetelor rebú­

tate, pentru a crea condiţii fie

cărei brigăzi de mineri să alea­

gă în cele mai bune condiţii bul­ Alegeri in grupele rea trenurilor se face de că­
gării de steril din minereuri şi tre această tură întotdeauna
cu grijă, respectinduse grafi­
cărbune. Sindicatele trebuie să sindicale cul de circulaţie. Datorită aces­
facă o largă popularitate în ju­ tui fapt, in timpul ce s-a scurs
din acest an, indicii de sigu­
rul acestei iniţiative, trebuie să Intr-o scrisoare trimisă re­ TU de la sortimentul piese me­ nician şi inginer miner. Mine­ ranţă şi regularitate ai circu­
stimuleze brigăzile care nu re- dacţiei, corespondentul nostru canice s-au angajat să reducă rii din acest raion s-au anga­ laţiei au fost realizaţi, iar me­
butează nici un vagonet. De ase­ Vasile Tătăruş, ne informează rebutul cu 0,10 la sută faţă jat cu acest prilej să trimită dia de staţionare a vagoane­
menea, sînt necesare schimburi despre adunările de dări de de admis, cei de la articole jurnaliştilor hunedoreni mine­ lor a fost redusă sub cifra ad­
de experienţă între brigăzi, sec­ seamă şi alegeri ce au avut loc sanitare cu 0,5 la sută, iar cei reu mai mult, cu un conţinut misă.
toare şi exploatări, care să aibă în secţia turnătorie veche de de la radiatoare s-au angajat mai bogat şi cu steril cît mai
la baza popularizarea metodelor la uzina „Victoria“ Călan. Iată să lucreze cu rebutul sub admis. puţin. Concursul
bune. ce ne scrie e l : Controlorii de calitate s-au an­ „Iubiţi carteat(
gajat să acorde o mai mare Ceferişti fruntaşi
Conducerile tehnice au dato­ ,!Asemenea adunări au avut atenţie recepţiei şi controlului Au trecut doar puţine zile
loc în grupele sindicale de ixi pieselor pe faze de operaţii şi In staţiile Tărtărla Şi Blan- de la sfârşitul vacanţei de iar­
ria să asigure un bun iluminat sortimentele piese mecanice, sortimente, pentru ca uzina să diana — ne scrie tov. Glieor- nă şi elevii şcolii profesionale
articole sanitare, radiatoare şt nu aibă reclamaţii din partea glie Balosin — sint mulţi ce­ din Deva — ne scrie elevul
în abataje şi pe căile de tran­ la serviciul de control tehnic beneficiarilor. ferişti fruntaşi. Printre aceştia Octavian Socaci — au început
calitativ. Cu prilejul acestor se numără muncitorii din echi­ să. frecventeze din nou biblio­
sport, pentru a crea în acest fel adunări, la sortimentul piese pa de la întreţinerea căii con­ teca. In primul trimestru, ei
mecanice, au fost evidenţiate dusă de Simion Balosin. Por­ au citit 5.000 volume de cărţi
posibilităţi de selecţionare ma­ echipele de turnători conduse ţiunea de Unic ce aparţine din cele mai diferite. La con­
acestei echipe este totdeauna cursul „Iubiţi cartea“ s-au în­
nuală a sterilului. E nevoie, de bine întreţinută, datorită exe­ scris şi participă 100 de elevi,
cutării la tim p a tuturor lu­ printre care Liviu Alic, Traian
asemenea, să se asigure o asis­ crărilor de întreţinere. Această Mărcuş, Lăscuţ lovănescu, Vic­
echipă participă şi la descăr­ tor Albăstrel şi alţii. Pentru a
tenţă tehnică mai susţinută carea de vagoane şi la execu­ veni in ajutorul participanţilor
tarea altor lucrări prin muncă la concurs, in cadrul bibliote­
în vederea puşcării. selective a patriotică. cii se organizează în fiecare
miercuri recenzii de cărţi. Pină
minereurilor şi cărbunelui, în Printre fruntaşii noştri ~~ acum s-au făcut recenziile căr­
ne scrie corespondentul — se ţilor: „Mama“ de M. GorM,
vederea stabilirii încărcăturii de comuniştii Iosif Stronschi Acum citeva zile — ne sene numără şi ceferiştii din tura „Aşa s-a călit oţelul“ de N.
explozive optime a găurilor de şi Adolf Stempel, care au ciş- tov. Aron Ciulei — a avut loc a Ili-a de serviciu din staţia Ostrovslci, „Baltagul“ şi „Nea­
mină. tigat de mai multe ori titlul adunarea de dare de seamă şt Blandiuua, al cărei şef este im ­ mul şoimăreştilor“ de M. Sa-
de fruntaşe in întrecerea so­ alegeri a grupei sindicale din piegatul de mişcare Dumitru doveanu.
Iniţiativa „Nici un vagonet de cialistă, precum şi cele con­ raionul I I I al I. M. Ghelar. Marian. Primirea şi expedie-
minereu (sau cărbune) rebutat“ duse de Dionisie Munteanu, Bupă prezentarea dării de sea­
ştefan Voşoş şi Sabin Ban, care mă, care a scos in evidenţă
ăPentru a p ă ra re a sănă oo jh k Fabrica de cio- şi-au adus o importantă con­ rezultatele obţinute şi lipsurile
:s i răpi şi tricotaje tribuţie la îndeplinirea sarci­ manifestate, au luat cuvintul
„ S e b e ş ". Printre nilor de plan şi la îmbunătă­
oam enilor muncii muncitoarele frun­ ţirea calităţii produselor. mai mulţi muncitori care au
taşe de aici se nu­ cerut ca in cadrul întrecerii
In cadrul discuţiilor, s-a socialiste să se acorde mat
In raionul Orăştie, în cursul „Geoagiu-Băi“. Au fost reparate mără şi Elena Popescu, care acordat o atenţie deosebită multă atenţie îmbunătăţirii ca­
anului trecut, s-au făcut peste dispensarele medicale din comu­ îmbunătăţirii calităţii produ­
46.000 vaccinări antipoliomieliti- nele Turdaş, Almaş, Balşa. Sînt îşi depăşeşte norma de lucru selor —• obiectiv principal al lităţii minereului de fier. Acea­
ce, 9.000 vaccinări T.E.C., peste întrecerii socialiste. Cei care sta — au subliniat vorbitorii
4.000 vaccinări B. C. G. şi peste în curs de amenajare dispensa­ cu 15—20 la sută. au luat cuvintui şi-au luat an­ — trebuie să fie sarcina de
5.500 vaccinări A.D. De aseme­ gajamente concrete. Muncită - bază a fiecărui muncitor, teh-
nea s-au cheltuit mai mult de rele medicale de Ia Şibot şi Bă In clişeu: Tovarăşa Elena
200.000 Iei pentru repararea vi­ căinţi.
Popescu, lucrind la maşina
E. IOAN
de tăiat.

lelor şi amenajări la staţiunea corespondenţă w .'w v y w s ..