Page 73 - 1962-01

DRtTMd e m w m s m i m i Nr.’ 2202
WMWWa«tHB BB I
^S8S08BBSi

Succesele economiei sovietice ULTIMELE STIBI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI
• __________________ ____ m— — a— n a a aaWMM
în anul 1961

Comunicatul Direcţiei Centrale de Statistică
de pe lingă Consiliul de Miniştri al U. R. S. S.

MOSCOVA 2S (Agerpres). — TASS transmite :

Iftipă cum se arată în comunicatul Direcţiei Centrale de
Statistică de pe Ungă Consiliul de Miniştri ai U.R.S.S,, indus­

tria Uniunii Sovietice a depăşit planul anului 1961 la volumul „Nu vum accepta u le i o condamnare La Punía del Esfe
global al producţiei. a revoluţiei cubane“
Speranţele S.U.A. încep sa se spulber
Volumul producţiei a crescut cu 9,2 la sută în comparaţie
cu anul 1960 (în S.U.A. cu 1 la sută). — Cuvînfarea televizară a lui Fidel Castro — PUNTA DEL ESTE 23 (Ager­ tre poziţia S.U.A. şi cea a celor
pres). — mai mari ţări din America La­
Potrivit datelor preliminare, în anul care a trecut venitul HAVANA 23 (Agerpres). — pronunţat în apărarea princi­ Fidel Castro a anunţat că, în­ tină, şedinţa inaugurală, care a
naţional al U.R.S.S. a depăşit 153 miliarde ruble (a crescut cu 7 „Poziţia Cubei este foarte lim­ piului neintervenţiei. trucât conferinţa de la Punta del La 22 ianuarie, la Punta del durat 54 de minute, nu a fost
pede : mergem la Punta del Este nu-şi va încheia lucrările Este a avut loc şedinţa inau­ urmată imediat de şedinţe ple­
la sută). In oraşo şi aşezări muncitoreşti au fost construite case Este pentru a menţine o pozi­ Referindu-se la eventualele pînă la 28 ianuarie, cînd a fost gurală a celei de-a 8-a confe­ nare de lucru, cum se preconi­
de locuit cu 2.200.000 de apartamente’. ţie fermă în apărarea dreptului hotărîri ale conferinţei de la convocată la Havana cea de-a rinţe a miniştrilor 'Afacerilor zase, prima şedinţă plenară
la autodeterminare a popoare­ Punta del Este, Fidel Castro a doua Adunare naţională gene­ Externe ai ţărilor membre ale fiind amînată cu 24 de ore.
Direcţia Centrală de Statistică a anunţat, de asemenea, că lor şi a acuza cu asprime pe declarat: „Nu vom accepta rală a poporului cuban şi în- Organizaţiei Statelor Americane.
imperialişti, a denunţa politica sancţiuni, nu vom accepta nici trucit poporul cuban urmează Convocată la propunerea Co­ Intre timp, tot mai multe
planul septenal (1959-1965) se înfăptuieşte cu succes. In ultimii Statelor Unite de amestec în ţă­ o condamnare a revoluţiei cu- să-şi spună cuvîntul la această lumbiei, această conferinţă a delegaţii la Punta del Este îşi
trei ani producţia globală a industriei a sporit cu 33 la sută în rile 'Americii Latine“ , — a de­ bane“ . Dacă guvernul S.U.A. va fost iniţiată, de fapt de Statele fac cunoscute poziţiile.
clarat primul ministru Fidel reuşi să întrunească o „majori­ adunare în legătură cu hotărî- Unite, care urmăresc să obţină
loc de 27 la sută cît era prevăzut. S-a realizat o producţie in­ Castro la 22 ianuarie în cadrul tate mecanică“ împotriva Cu­ adoptarea aplicării de sancţiuni După cum anunţă agenţia
dustrială valorică cu aproximativ 19 miliarde ruble mai’ mare unei cuvîntări televizate. bei şi va încerca o nouă invazie rile conferinţei de la Punta del împotriva Cubei revoluţionare. France Preşse, un reprezentant
decît era prevăzut pentru această perioadă. Primul ministru al guvernu­ aceasta va fi „seînteia care va haitian autorizat, a făcut cunos­
lui revoluţionar cuban a con­ provoca revoluţia în rîndurile a Este, 'Adunarea naţională a fost Din cauza divergenţelor care cut că „Republica Haiti a hotă­
'Plantai anUal al producţiei industriale a fost depăşit în an­ damnat organizarea de către numeroase popoare". s-au conturat în ultimul moment rât să abandoneze blocul ţărilor
samblu şi la numeroase tipuri principale de produse în toate re­ ambasadele S.U.A. din diferite amînată. pentru data de 4 fe ­ cu şi mai multă pregnanţă, în- care sprijină aplicarea de sanc­
publicile unionale. ţiuni împotriva Cubei la Con­
bruarie. ferinţa interamericană de la
In anul 1961 în U.R.S.S. s-a obţinut o producţie de fontă de
50,9 milioane tone, oţel — 70,7 milioane tone, laminate — 55,2

milioane tone, energie electrică — de 327 miliarde kWh, ciment
— de 50,9 milioane tone, s-au extras 166 milioane tone de ţiţei.

A crescut producţia b'unurilo r de larg consum : Printre al­
tele s-au produs 4,9 miliarde metri patraţi de ţesături de bum­

bac, 442 milioane perechi încălţăminte de piele, s-a obţinut o
producţie de carne de 4,3 milioane tone, o producţie de unt de
894.000 de tone.

Anul trecut au fost proiectate şi fabricate aproximativ 3.000 ţări latino-americane a unor FOTOREPORTAJ ASUPRA VIEŢII NOI DIN CUBA. IN FO- Punta del Este, pentru a se ali­
de noi tipuri de maşini şi utilaje şi aproape 1.000 tipuri de apa­ bande fasciste care să întreprin­ TO : Viaţa de ieri şi cea de azi a familiei cultivatorului de tta- nia frontului opus“.
rate. dă acţiuni teroriste împotriva tun Lccsiel Iglesia din satul Gr anja del Puolo, provincia Pinal
forţelor progresiste. del Rio. Aceeaşi agenţie menţionează
Productivitatea muncii a crescut cu peste 4 la sută. Ţinîn- că ministrul Afacerilor Externe
du-se seama de reducerea duratei zilei de lucru, productivitatea Fidel Castro a arătat că con­ ; 5ÍSJU-. • chilian a declarat că Argentina,
orară a muncii a sporit cu 11 la sută. ştiinţa revoluţionară creşte în Brazilia, Ecuadorul şi Chile se
rîndurile maselor exploatate la­ opun oricărei forme de sancţiuni
Uniunea Sovietică a obţinut noi succese în întrecerea econo­ tino-americane şi că în mod împotriva Cubei. Declaraţia a
mică paşnică cu S.U.A. Anul tr ecut producţia de oţel în U.R.S.S. logic, mai curînd sau mai târ­ fost făcută după ce intre re­
a crescut cu 8Ia sută In timp ce în S.U.A. — s-a redus cu 1,7 la ziu, ele se vor ridica împotriva prezentanţii acestor ţări a avut
situaţiei lor de mizerie şi de îna­ loc o întrevedere pentru a exa­
sută, producţia de energie electr ică a sporii în U.R.S.S. cu 12 la poiere economică. El a subliniat mina atitudinea pe care o vor
sută iar în S.U.A. cu 4 la sută, producţia de ţiţei a crescut cu de asemenea că unele guverne, adopta în cadrul lucrărilor con­
12 la sută faţă de 2,5 la sută în S.U.A. ca acelea ale Mexicului. Brazi­ ferinţei.
liei, Chile, Boliviei şi Ecuado­
Suprafeţele cultivate cta plante agricole au totalizat în anul rului, şi-au dat seama de impor­ Corespondenţii de presă con­
trecut 204,6 milioane hectare. Tr oducţia de cereale a fost de tanţa pe care o are conferinţa sideră că, potrivit expresiei fo ­
de la Punta del Este pentru losite de agenţia United Press
8,4 miliarde puduri, achiziţiile de stat fiind de 3,2 miliarde pu­ suveranitatea ţărilor lor şi s-au International, speranţele State­
duri Ia cereale, iar la bumbac, br ut de 4,5 milioane puduri.
NEHRU: Sînt împotriva oricărei agresiuni lor Unite de a putea obţine
Creşterea efectivului de vite cornute mari Şi de porcine a
fost superioară oricărui spor anual din perioada postbelică. E- HAVANA 23 (Agerpres). — Răspunzînd la o întrebare re­ aplicarea sancţiunilor împotri­

fectivul de vite cornute mari a c resctat cu 6.100.000 capete iar cel va Cubei, „s-au spulberat“.
de porcine cu 7.700.000 capete. Efectivul de vaci a crescut în
oursul anului cu 1.500.000 capete.

Volumul global al investiţiilor făcute de organizaţiile de stat
şl cooperatiste (abstracţie făcînd de investiţiile făcute de collio-
zdri) s-a cifrat în 1961 la 32,5 mi Harde ruble. Au fost puse în

funcţiune peste 800 de mari întreprinderi de stat şi un mare nu­
măr de secţii în întreprinderile existente.

Populaţia a primit din fondurile sociale de consum pentru TASS transmite: feritoare la conferinţa de la E! ^ f © o t ă d e f a s c i ş t i m c u r t e a .
învăţămînt public, asistenţă medicală, asigurări sociale şi dife­ Ziarul „Revolución“ a publi­ Punta del Este, Nehru a decla­ asI Afacerilor füxterae a î F r a e fe i
rite ajutoare şi înlesniri, 26,4 miliarde ruble, faţă de 24,5 mi­ rat : „Fiecare popor are dreptul
liarde ruble în 1960. cat la 22 ianuarie interviul la autodeterminare... Sînt împo­
acordat de Nehru, primul mi­ triva oricărei agresiuni, indife­
Numărul muncitorilor şi funcţionarilor din economia ţării nistru al Indiei, lui Carlos Fran- rent dacă ea se referă la Cuba PARiS 23 (Agerpres). — cărcarea maşinii a fost omorît PARIS 23 (Agerpres). —
a fost de 66 de milioane, cu 3. 950.000 mai mulţi decît în anul quî, directorul ziarului. „O agre­ sau la o altă ţară“. Nehru s-a După cum s-a mai anunţat, în pe loc iar alte 15 persoane afla­ 181 de morţi şi 227 de răniţi
siune împotriva Cubei, a decla­ pronunţat pentru dezarmarea după-amiaza zilei de 22 ianua­ te la parterul clădirii au fost iată, rezultatul activităţii desfă­
precedent. Ca şi în anij prece denţi, în Uniunea Sovietică nu rat Nehru, ar afecta interesele generală şi a subliniat că „ori­ rie teroriştii din „Organizaţia ar­ grav rănite. De asemenea, bi­ şurate în cursul săptâraînii care
păcii în întreaga lume. Agresiu­ ce război local poate să se mată secretă“ au plasai ,o pu­ a trecut şi a zilei de 22 ianua­
a existat şomaj. ................... - ternică încărcătură explozivă în roul secretariilui de Stat, Gcar- rie de bandele fasciste din ca­
nea împotriva oricărei ţări are transforme intr-un război de incinta curţii interioare a Mi­ ges Gorse, aflat la primul etaj, drul „O.A.S." pe teritoriul Alge­
Salariul mediu zilnic al mu ncitorilor şi funcţionarilor a întotdeauna rezultate proaste şi mari proporţii“ . „Lucrul cel mai nisterului Afacerilor Externe al a fost distrus. Numeroase alte riei.
afectează' pacea generală a că­ important este dezarmarea ge­ plafoane ale etajelor superioare
crescdt cu 4 la sută, în condiţ iile reducerii duratei zilei de rei menţinere depinde de o nerală, a spus el, numai astfel Franţei. încărcătura a fost pusă s-au prăbuşit. Sala de recepţie a Aceste cifre au fost transmi­
multitudine de factori care pot se poate evita un război“ . teleimprimatoarelor ministeru­ se de corespondentul din Alger
lucru. Au crescut de asemenea venitdrile colhoznicilor. Incepînd s-o tulbure“ . în interiorii! unei camionete de al agenţiei France Presse.
lui a fost scoasă din funcţie.
de la 1 octombrie 1961 s-a sistat cu desăvîrşire preceperea im­ serviciu a Ministerului Afaceri­

pozitelor pe cîştigurile lunare de pînă Ia 60 de ruble şi s-au redus lor Externe care încărca unele

în medie cd 40 la sută impozi tele pe cîştigurile lunare variind materiale. 2n urma exploziei un

între 61 şi 70 ruble. In conseci nţă, salariile au crescut supli­ funcţionar care supraveghea în- =a®=

mentar cu 400 de milioane de ruble (raportate la un an).

Uniunea Sovietică a conţinu at să extindă relaţiile econo­ r^r^r^r Lupul cenuşiu

mice cu ţările străine. Voluntari schimbdrilor comerciale externe

a însumat 10,5 miliarde ruble, a crescut cu 4 Ia sută. Au fost re

purtate noi succese în domeniul dezvoltării învăţămîutului pu. S â înceteze acţiunile criminale Se ştie că lupul este o fia­ rul căruia fascismul şi-a mai
ră rea. Praclă în haită. O zi­ desfăşurat şi in alte părţi
blic, ştiinţei şi culturii. Numărul celor încadraţi în toate formele a le colonialiştilor în Angola! cală din bătrîni recomandă cariera: acţiuni de intimida­
Ide învăţămînt $ fost de circa 56 milioane de persoane. lupului să nu urle in niciun re, şantaj, bombe, asasinate.
— L u c ră rile Adunării Generale a O.N.U. — caz înainte de a porni la
Uniunea Sovietică continuă să rămînă ţara cu nivelul cel atac. Se aude. Atrage atenţia Guvernul francez şi mai
ales Ministerul de Interne cu
mai scăzut al mortalităţii genei ale a populaţiei. Potrivit date­ victimelor planificate pentru corpurile sale de poliţişti me­
lor preliminare, Ia l 1ianuarie 19 62 populaţia U.R.S.S. era de cir­ atac. nite, chipurile, să asigure li­
ca 220 do milioano de locuitori. niştea şi avutul populaţiei, se
Fauna nu cunoaşte această mulţumesc să înregistreze cu
La M oscova s-a desch s N E W Y O R K 23 (A g e rp re s). — mandă tuturor ţărilor să nu acorde munca forţată —¦ iată, a spus V. A. zicală populară. Lupul plea­ conştiinciozitate numărul dc
TASS transmite: Portugaliei nici un sprijin, nici un Zorin, tabloul situaţiei actuale din că deci să jefuiască prada, locuinţe aruncate în aer, pre­
Conferinţa ştiinţifică unională ajutor armat, şi cere să se aplice Angola. bazindu-se tocmai pe fasci­ cum şi morţii şi răniţii. Atit.
consacrată principalelor probleme De la tribuna celei de-a 16-a se­ sancţiuni Portugaliei. Rezoluţia cere, naţia urletelor. Boar înregistrează. In acelaşi
siuni a Adunării Generale a O.N.U., de asemenea, ca Comitetul special Din raportul subcomitetului rezultă timp, imensul aparat poliţie­
ale construcţiei comuniste delegaţii condamnă cu mînie pe co­ creat de cea de-a 16-a sesiune a Adu­ de asemenea că acţfiunile criminale alc Mai există un lup, care
lonialiştii portughezi care duc un nării Generale a O .N.U. pentru su­ guvernului portughez împotriva popu­ urlă tot mai obraznic în ul­ nesc francez
răboi colonial nimicitor împotriva pravegherea traducerii în viaţă a De­ laţiei angoleze au căpătat un caracter
poporului angolez. La discuţiile cu claraţiei cu privire la acordarea in­ de genocid. tima vreme şi * . este totdeauna
privire la situaţia din A ngola au luat dependenţei ţărilor şi popoarelor co*
(MOSCOVA; 23 (Agerpres).- — de Academia de Ştiinţe Sociale, pînă acum cuvîntul reprezentanţi ai loniale, să dea principala atenţie acor­ Nu pot fi trecute cu vederea nici care, asemenea pe urmele lu­
TASS transmite : de Ministerele Invăţămîntului 19 ţări. După cum s-a mai anunţat, dării independenţei Angolei. acţiunile statelor care pun relaţiile lor
Superior şi mediu de speciali­ delegaţii discută raportul subcomite­ de aliate cu Portugalia, mai presus confratelui său (l pului cenuşiu.
La 23 ianuarie, la Casa centra­ tate ale U.R.S.S. şi R.S.F.S.R. şi tului O.N.U. pentru situaţia din An­ L a şedinţa din 22 ianuarie, au luai decît prevederile Cartei O .N .U . şi de Dar cum fac şi cum dreg,
lă de conferinţe din Moscova s-a de Societatea unională pentru gola. cuvîntul delegaţii Somaliei, Siriei, Al* cît voinţa exprimată în unanimitate din zoologie, bravii poliţişti ajung întot­
răspîndirea cunoştinţelor politi­ ganistantilui, Coastei de Fildeş. Vor­ de majoritatea uriaşă a statelor, care nu se sfieşte să facă zgomot deauna prea tîrziu la casa
deschis conferinţa ştiinţifică u- ce şi ştiinţifice. A fost supus discutării de către de­ bitorii au subliniat dreptul inalienabil se pronunţă pentru lichidarea neîn- in jurul nu prea curatelor unde a explodat bomba sau
legaţi un proiect de rezoluţie al Bul­ al poporului angolez la autodetermi­ tirziată a sistemului colonial. sale treburi. Acest lup are la locul unde s-a săvirşit cri­
.nionaîă consacrată principalelor Cuvîntul de deschidere a fost gariei şi Poloniei care condamnă cu nare şi au cerut ca Portugalia să-şt uniformă cenuşie şi se nu­ ma. Forţele poliţieneşti însă
rostit de acad. Piotr Pospelov, hotărîre pe colonialiştii portughezi, schimbe fundamental politica faţă de Guvernul fascist al dictatorului Sa- meşte O.A.S., adică Organi­ nu sînt tot atit de inactive
probleme ale construcţiei comu­ directorul Institutului de mar- confirmă dreptul poporului angolez la Angola. îazar nu ar fi în stare el singur să zaţia armată secretă. Prin cînd acţionează împotriva
niste.- xism-leninism de pe lingă C.C. al autodeterminare şi independenţă, reeo- se menţină în Angola, Mozam bic sau grija binevoitoare a guvernu­
In aceeaşi şedinţă a luat cuvîntul alte colonii, totalizând 12.000.009 de lui francez, el este încălzit
Conferinţa a fost organizată P.C iU .S. locuitori, dacă nu ar avea sprijinul

de Institutul de marxism-leni-:

nism de pe lingă C.C. aî P.C.U.S.,

PE SCU RT © PIE SCURT 9 PIE S C U R F O PIE SCURT şi V. A. Zorin, reprezentantul perma­ S.U.A., Angliei, R.F. Germane şi ce­ cu dragoste de mamă la si­ forţelor democratice. Cu alte
nent al U.R.S.S. la O .N .U . Problem a nul Franţei. Lupul fascist în cuvinte, O.A.S.-ul, lupul ce­
M O S C O V A . — La 23 ianuarie, A. I. fost publicate materiale şi documente informat pe corespondenţii de presă situaţiei din A ngola a spus el, a fost lorlalte ţări din N.A.T.O. Se ştie, de uniformă cenuşie lucrează azi nuşiu — cum e denumită
Mikoian, prim vicepreşedinte al Con­ descoperite în ultima vreme, din care că Antoîne Gizenga, care s-a îna­ deja examinată de Adunarea Gene­ pildă, că potrivit diferitelor planuri tot mai făţiş. Pretinde chiar această organizaţie fascistă
siliului dc Miniştri al U.R.S.S., şi per­ rezultă că numeroase execuţii în masă poiat de cîteva zile la Leopoldviile, rală şi de două ori de Consiliul de sprijin şi cotizaţii. Şi dacă i —- e lăsat să-şi facă de cap
soanele care l-au însoţit în călăto­ şi nimicirea satelor în regiunea Smo­ a fost mutat în seara zilei de 22 ia­ Securitate. însuşi faptul că în decursul de apărare a aşa-zisei „lumi libere", se refuză ceva, atunci ame­ sub părinteasca oblăduire a
ria sa în Guineea, Ghana, M ali şi lensk au fost înfăptuite din ordinul nuarie de la reşedinţa O.N.U. din ca­ cîtorva luni Organizaţia Naţiunilor ninţă. Atacă cu bombe cu în­ guvernului.
M aroc, s-an înapoiat la Moscova cu generalului Heusinger. pitala congoleză, unde se afla sub Unite discută pentru a patra oară si­ Portugalia a obţinut din partea S.U.A., cărcături învelite in materia­
un avion special „IL-1 8“. protecţia O .N .U ., într-o vilă ce i-a tuaţia din Angola, arată că această le plastice. Urlînd tot mai sinistru,
R IO D E JA N EIR O . - Intr-un in­ test pusă la dispoziţie de guvern. problemă este una din cele mai acute arme şi muniţii în valoare de apro­ fără ruşine, fascismul fran­
M O SC O V A . — La Invitaţia mare­ terviu acordat corespondentului din probleme internaţionale, care continuă O.A.S. are posturi de radio, cez stă gata de pradă. Stă
şalului Abdel Hnkim Amer, vicepreşe­ Rio de Janeiro al agenţiei Prensa N E W YORK. — Din raportul şefu­ să îngrijoreze opinia publică mon­ ximativ 300.000.000 dolari. bani pentru armament şi nu numai fără ruşine, dar şl
dială. pentru mercenari. Tot mai fără teamă.
dintele R.A.U., comandantul şef al Latina, Payva Muniz, deputat in par­ lui operaţiunilor civile a O .N .U . în Nu e deajuns să-i înfierezi pe colo­ ăest prin diferite oraşe ale
După cum rezultă din raportul sub­ Franţei şi Algeriei explodează Nici un lup cenuşiu n-a fost
forţelor armate, primul cosmonaut lamentul brazilian, s-a pronunţat pen­ Congo, Linner, rezultă că principala comitetului O .N .U . pentru situaţia din nialişti de la tribuna O.N.U., a subli­ bombele sale. pînă acum vinat de către
Angola, şi din declaraţiile reprezen­ niat Zorin. Este nevoie de măsuri ho- autorităţile franceze. In
Iuri Gagarin, va vizita Republica tru recunoaşterea existenţei celor două prevedere a rezoluţiei adoptate de Con­ tanţilor statelor africane şi asiatice, târite pentru a influenţa Portugalia. Nu­ Presa democrată fran­
A rabă Unită. state germane. siliul de Securitate la 24 noiembrie cu asuprirea colonialistă, condiţiile inu­ mai condamnarea generală a războiu­ schimb autorităţile vlnează
privire la înlăturarea mercenarilor mane de viaţă existente în această lui colonial din A ngola, acţiunile co­ ceză relatează aproape zil­
P A R IS . — La 22 ianuarie, au luat H ANO I. — După cum relatează străini din provincia K atanga nu a fost ţară constituie cauza principală a ace­ lective hotărite ale tuturor statelor pe adevăraţii patrioţi care
sfîrşit şedinţele Comitetului organi­ Agenţia Vietnameză de Informaţii, mi­ îndeplinită nici pînă în prezent. lor tulburări de m asă care au avut membre ale O.N.U., adoptarea unei ho- nic in coloanele sale fap­
zatoric al Conferinţei mesei rotunde, nistrul Afacerilor Externe al R.D. Viet­ loc în cursul întregului an 1961. Con­ tărîri care să prevadă încetarea în­ luptă pentru zădărnicirea fas­
ale reprezentanţilor Estului şi Vestului. L O N D R A ; — Corespondentul din Sai- zestrării Portugaliei cu armament şi tul că In Belgia O.A.S. cismului.
diţii de viaţă inumane, insuportabile adoptarea unor sancţiuni împotriva
D in partea U.R.S.S., la lucrările So- nam, U n g V an Khiem a adresat ce­ gon al agenţiei Reufer relatează că în Portugaliei pot pune capăt războiului îşi tipăreşte publicaţiile şi Urletele fascismului sint
pentru populaţia băştinaşă, extermina­ colonial tilhăresc dus de ea în A n go­ manifestele sale fasciste. Fă­
mitetului a participat scriitorul so­ lor doi preşedinţi ai Conferinţei de la următoarele două săptămîni în Viet­ la şi pot da poporului angolez posi­ auzite insă de cine trebuie. ¦r
vietic I. G. Ehrenburg.: Ehrenburg a Geneva din 1954 pentru Indochina o namul de sud va sosi un nou grup de rea în masă a angolezilor — peste bilitatea de a-şi exercita drepturile le­ ţiş, fără pic de ruşine, ultra-
declarat că Comitetul organizatoric a scrisoare în care protestează împotriva elicoptere ale armatei americane şi cî­ Clasa muncitoare franceză,
hotârît să convoace a şasea întilnire trimiterii în Vietnamul de sud a unei teva avioane. 50.000 ucişi — o arm ată de 30.000 gitime Ia autodeterminare şi indepen­ colonialiştii francezi îşi duc
a mesei rotunde la Bruxelles între misiuni de consilieri englezi. denţă. V. A. Zorin a arătat că delega­ forţele democratice, au dat
4 şi 7 m ai a.c. D A R -E S S A L A M . — L a 22 ianua­ de portughezi înarm aţi pînă în dinţi, ţia sovietică sprijină pe deplin pro­ propaganda împotriva luptă­
L E O P O L D V IL L E . - La 23 ianua­ rie la Dar-cs Salam s-a anunţat în pînă acum riposta cuvenită
rie, un purtător de cuvînt al O.N.U. a mod oficial demisia primului ministru represaliile necruţătoare împotriva iectul de rezoluţie al Poloniei şi B u lga­ torilor antifascişti. ’Agenţii
al Tanganicăi, Julius Nyerere. populaţiei civile lipsite de apărare, ultracolonialismului. O vor
riei care deschide calea spre o rezol­ O.A.S. folosesc ca mijloace de
da cu siguranţă şi de acum
vare echitabilă a problemei angoleze în luptă fot arsenalul cu ajuto­ înainte.

SM O LENSK. La Smolensk au conformitate cu Garta O .N.U. şi cu

Declaraţia cu privire la acordarea in­

dependenţei ţărilor şi popoarelor co­
loniale.

gşdac|ia şi administraţia ziarului; str. 6 Martie mv 9. Telefon : 188, 189, 75, 514. laxa plăţită în numerar c g nform aprob ării Direcţiei Generale P.T.T.R. nr. 263,328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul : întreprinderea Poli grafică „1 M a i" — Deva.