Page 74 - 1962-01

p r o l e t a r i d in TOATE ŢĂRILE, TJNIŢI-VA !
RGAN Al COMITETULUI
Anul XIV. Nr. 2203
A^AmR33EBSUS2SS
Miercuri s-au încheiat lucrările Con­ Niculescu-Alizil, Constanţa Crăciun,
ferinţei pe ţară a scriitorilor.
Şedinţa de dimineaţă s-a deschis cieni, conducători ai unor instituţii prea slab spus în cuvinte, atunci cialiste în ţara noastră".
sub preşedinţia scriitorului Nagy centrale şi organizaţii obşteşti, repre­ clnd vorbesc de recunoştinţa profundă
Istvan. In continuarea discuţiilor au zentanţi ai altor uniuni de creaţie.
luat cuvîntul scriitorii: Lucia Deme­
trius, A. E. Baconsky, O. W . Gisek, participanţi, tovarăşul Gheorghe Gheor- pentru tot ceea ce face, pentru tot au aprobat în unanimitate activitatea
Ov. S. Crohmălniceanu, Alexandru ghlu-D ej aduce Conferinţei scriitorilor ceea ce ne ajută să realizăm în crea­ Comitetului de conducere şi Comisiei
Jebeleanu, Mihu Dragom ir, M aria Ba- salutul C.C. al P.M.R., al Consiliului ţia noastră.
nuş, Vladim ir Colin, Mihail Novicov, de Stat şi al guvernului R.P. Romine.
M arcel Breslaşu. Au . luate de aseme­
nea cuvîntul V asile Muşat, vicepreşe­ vitaţi au primit cu mare însulleţire pentru dezvoltarea literaturii noastre
dinte al C.C.S. şi locotenent colone­ salutul conducerii partidului şi statu­ în actuala etapă cînd întregul popor, hai Benîuc, delegaţii la Conferinţă au
lul Victor Militaru. Cu aceasta, discu­
ţiile au luat siîrşit.
Lucrările sînt reluate la ora 13.01).
La conferinţă sosesc tovarăşii Ghcor-
ghe Gheorghiu-Dej, Ion. Gheorghc
Maurer, Emil Bodnăraş, Leonte Kăutu.
Conducătorii dc partid şi de stat sînt
primiţi cu puternice aplauze.
L a şedinţă asistă de asemenea to­
varăşii A. Joja, 1. Murgulescu, P.
Cuvîntarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej
Dragi tovarăşi şi prieteni,
Am deosebita plăcere şi bucu­
rie de a mă afla în mijlocul re­
prezentanţilor de seamă ai li­
teraturii noastre şi de a aduce
Conferinţei pe ţară a scriitori­
lor un salut călduros din partea
Comitetului Central al Parti­
dului Muncitoresc Romin, a Con­
siliului de Stat şi a Consiliului
de Miniştri ai Republicii Popu­
lare Romine. (aplauze furtu­
noase).
Dezbaterile acestei Conferinţe
s-au caracterizat prin spirit
principial, combativitate, ţinută
înaltă, tratînd multilateral pro­
blemele creaţiei literare şi ale
activităţii Uniunii Scriitorilor.
Ele ilustrează rodnica dezvol-
.t.ar.e a literaturii noastre în cei
5 ani care despart Conferinţa
actuală de primul Congres al
scriitorilor.
In această perioadă, proza,
poezia, dramaturgia, s-au îm­
bogăţit eu opere valoroase. In­
spirată din actualitate, din mun­
ca avîntată a poporului, tema­
tica nouă şi-a cîştigat locul de
frunte în literatură. Scriitorilor
aparţinind generaţiilor mai
virstnice li s-au alăturat nu­
meroase talente tinere, formate
în anii orinduirii populare.
însufleţiţi de chemarea Con­
gresului al III-lea al Partidului
Muncitoresc Romin de a făuri
opere la nivelul înaltelor exi­
genţe artistice şi ideologice ale
partidului şi poporului, oamenii
de litere şi-au înmănunchiat
puterile creatoare pentru a răs­
punde cu cinste aşteptărilor şi
cerinţelor milioanelor de citi­
tori pe care-i are astăzi lite­
ratura.
Exemplu de înaltă măiestrie,
'de dragoste pentru chemarea
lor de scriitori, de conştiinţă
patriotică, le este tuturor oame­
nilor de litere opera străluciţilor
reprezentanţi ai literaturii ro-
rnîne clasice şi contemporane
P — Mihail Sadoveanu şi Tudor
'Arghezi. (aplauze).
Trăim epoca cea mai bogată
în înfăptuiri din istoria ţării
noastre. In toate domeniile vie­
ţii sociale au loc profunde tran­
sformări revoluţionare. Clasa
muncitoare, ţărănimea, intelec­
tualitatea, îşi consacră în între­
gime energia şi capacitatea lor
de creaţie grandioasei opere de
desăvîrşire a construcţiei socia­
liste şi de creare a condiţiilor
în vederea trecerii treptate la
comunism.
In această etapă istorică de
'dezvoltare a societăţii noastre,
literaturii îi revine misiunea de
mare răspundere de a contribui
prin toată forţa ei de înrîurire
la formarea şi dezvoltarea con­
ştiinţei socialiste, la făurirea1
omului nou, a moralei socialis­
te, a atitudinii noi faţă de mun­
că şi societate, la înlăturarea-
din conştiinţa oamenilor a in­
fluenţelor ideologiei şi educaţiei
burgheze. Creaţia literară are
menirea de a reflecta puterni­
cul avînt al construcţiei econo­
miei şi culturii socialiste, schim­
bările în modul de viaţă al po­
porului, de a zugrăvi chipul lu­
minos al muncitorului, al ţăra­
nului colectivist, al intelectua­
Joi 25 ianuarie 1962
membri ai C.C. al P.M .R., academ i­ exprim gîndul fiecăruia din noi, poate marea omului nou, a conştiinţei so­
Intîmpinat cu deosebită căldură dc tru tot ceea ce a făcut pentru noi, cadrul şedinţei, delegaţii la Conîerinţă
Scriitorii delegaţi şi numeroşii in­ gat program , idei de m are valoare rile Ia Statutul Uniunii.
lui nostru. In sală au răsunat înde­
lung aplauze.
Acad. Aîihai Beniuc, care a prezidat
şedinţa, a arătat bucuria scriitorilor,
sentimentul de marc cinstire pentru
faptul că tovarăşul Gheorghiu-Dej a
adus Consfătuirii „cuvîntul partidului,
îndemnul care să slujească dezvoltăm
literaturii noastre, sfatul înţelept care
să lumineze calea creaţiei noastre".
lului, de a cultiva in inimile oa­
menilor mindria patriotică, în-
demnîndu-i la noi fapte eroice,
pentru triumful celor mai îna­
intate idei ale timpului nostru,
ideile comunismului
Realitatea noastră este un iz­
vor viu de inspiraţie pentru
făurirea de opere literare la un
înalt nivel artistic. Scriitorii
noştri cei mai buni îşi datorea­
ză succesele străduinţei de a cu­
noaşte mai bine realitatea, de
a pătrunde mai adine în viaţa
interioară a oamenilor îrftmcii,
constructorii societăţii socialiste.
Opere care să-şi croiască drum
spre inima oamenilor, înfrun­
tând cu trăinicia lor timpul, nu
pot fi scrise din fuga condeiului,
ci sînt rezultatul cunoaşterii
adinei, a studiului îndelungat al
realităţilor, al unui susţinut
efort artistic, a muncii de mi­
gală a creatorului, pătruns de
modestie şi exigenţă faţă dc
roadele trudei sale.
Lenin spunea că arta aparţi­
ne poporului, trebuind să pă­
trundă prin rădăcinile ei cele
mai adinei în masele largi ale
oamenilor muncii, să fie pe în­
ţelesul lor, iubită şi apreciată
de ele, să le unească sentimen­
tele, gindirea şi voinţa.
Nu poate fi mulţumire mai
mare pentru un scriitor al tim­
purilor noastie decit ca in ope-
ra lui cititorul, făurar al noii
orinduiri, să recunoască pro­
pria sa viaţă, gândurile si năzu­
inţele sale.
Principiile realismului socia­
list sînt călăuza sigură a scrii­
torilor noştri în activitatea lor
creatoare. Ele deschid scriitorii-
lui o perspectivă istorică justă,
îl feresc de prezentarea defor­
mată, unilaterală, plată, a fe ­
nomenelor vieţii, îi dau putinţa
de a înfăţişa cu pasiune reali­
tatea în procesul complex al
dezvoltării ei, al luptei dintre
vechi şi nou, al afirmării a ceea
ce este nou şi înaintat.
Literaturii îi revine un rol de
seamă in formarea şi educarea
tineretului. Tinăra noastră ge­
neraţie are nevoie de .opere ca
re întruchipează ideaiurile pli
nnre» rdTen mmoărreefţiiee na’len e«mp-,ocii n~o—as­ o motive naţionale.
tre, evocind tradiţiile glorioase
de luptă ale poporului, ale cla­
sei muncitoare, cultivind dragos­
tea de patrie, de muncă, năzu­
inţa tineretului spre mari înfăp
tuiri.
Literatura epocii noastre tre­
buie să însemne şi ca măiestrie
un mare pas înainte în dezvol­
tarea şi îmbogăţirea literaturii
romine. Continuind tradiţiile
marilor înaintaşi, valorificînd
critic moştenirea literară, scrii­
torii sînt chemaţi să creeze ope
ve care vor da o nouă strălu­
cire comorilor limbii noastre.
Tinerii scriitori, urmînd în­
demnul fruntaşilor scrisului nos­
tru, să se deprindă, în munca
grea asupra paginei, să facă
„ucenicie neîntreruptă, pe toa­
tă viaţa“ , pentru a-şi perfecţio­
na măiestria. Criteriul de apre­
ciere al unei opere de artă nu
este numărul de pagini, ci mesa­
jul şi fondul ei de idei. străluci­
rea ei artistică,
Armă de luptă pentru o lite­
ratură bogată în idei, pentru o
măiestrie înaltă a operelor lite­
rare, 'critica — dezvoltării reali­
zările obţinute în ultimii ani —
trebuie să manifeste combativita­
te în tratarea problemelor crea­
ţiei literare. Nu pot sluji dezvol
tării literaturii tendinţele de o.
colire a problemelor ei arză-
HUNEDOARASI Al SFATULUI POPULARREGIONAL
4 pagini 20 bani
şi-a încheiat tocmile
„Cred — a spus vorbitorul — că ti.v la construirea socialismului, la for­
Şedinţa de după-am iază a fost pre­
ce o simţim noi faţă de partid, pen­ zidată de scriitorul V. Em. Galan. In
dc revizie ale Uniunii Scriitorilor. Au
In salutul partidului există un bo­ fost aprobate de asemenea modifică­
La propunerea academicianului Mi-
pe baza hotărîrilor celui dc-al 111-lea proclamat preşedinte de onoare al zm : Şi minerii din Vulcan au îm ­
Congres al P.M.R., desăvîrşeşte con­ Uniunii Scriitorilor pe academicianul brăţişat iniţiativa „Să realizăm
strucţia socialismului în ţara noastră. Tudor Arghezi. Pe şantierul noului laminor din Hunedoara în lu62 indicii prevăzuţi pentru
anul 19(35“. Brigăzile de mineri
Mulţumirea noastră adevărată faţa Luînd cuvîntul, academicianul Tudor Lucrările prem ergătoare dării în ex­ minate. Se fac probe la motoarele de dc la lucrările de deschidere şi
de partid şi faţă de tovarăşul Gheor- Arghezi a mulţumit pentru cinstirea ploatare a liniei de laminare a sîr- acţionare a cajelor de laminare. pregătire depun acum multă stră­
gh iu-D ej personal, nu poate fi adusă, făcută. mei, linie care tace parte din noua duinţă pentru sporirea vitezelor
cred eu, de cît prin cărţi, iar aceste secţie de laminoare ce se construieşte Pe şantier a sosit şi primul schimb de avansare şi extinderea susţi­
cărţi trebuie să fie dc aşa natură In continuare, a avut loc alegerea la Hunedoara, au intrat în etapa fi­ de muncitori pregătiţi special pentru nerii metalice — obiective ale
îneît, cum se spune în salutul Co­ prin vot secret a Comitetului de con­ nală. La cuptoiul cu propulsie, lucră­ a conduce procesul de producţie. Lu- planului de 6 ani, pe care mine­
mitetului Central, ele să contribuie ac- ducere al Uniunii Scriitorilor. rile de construcţie sînt complet ter­ crind îm preună cu. constructorii şi rii s-au an gajat să Ie realizeze
montatorii ei vor cunoaşte mai bine încă îri cursul acestui an.
(Agerprcx). agregatele cu care urmează să lucreze.
IN F O T O G R A F IE : Comunistul
Vasile Mihai, împreună cu mine­
rii Florea Popa şi Nicolae Arn-
po.itari, în faţa panoului caic
toare, subiectivismul, tonul apo­ re a coeziunii tuturor forţelor li­ popularizează principalele sar­
logetic, cit şi poziţiile r.econ- teraturii pe temelia ideologiei cini stabilite de Congresul al
III-lea al partidului.
structive, negativiste, spiritul de mavxist-leniniste, creşterea cu
grup. Literatura noastră are ne­ dragoste şi atenţie a tineretului
voie de o critică principială, pă­ scriitoricesc.
trunsă de spiritul de partid, re­ In operele scriitorilor din ţa­ C O T ID IE N E
ceptivă faţă de tot ce este valo­ ra noastră se reflectă nobilele
ros şi merită sprijinit şi promo­ idei ale luptei pentru salvgarda­
vat, faţă de operele care abor­ rea omenirii de calamităţile unui t Aproape 3.000.000 lei
economii
dează temele realităţii noastre nou război mondial, pentru con­
contemporane. solidarea păcii şi colaborării din­
Critica literară, publicaţiile U- tre toate popoarele, pentru pro­ Zilele trecute la Uzina c- ]
niunii Scriitorilor, să combată gres social, caracteristice între­ lectrică din Vulcan s-au în- "}
ruptura de realitate, de clocotul gii politici a partidului, a sta­ clieiat calculele preţului de 1
vieţii, încercările sterile de cul­ tului nostru, (aplauze). In spi­ cost pe anul 1961. Cu aceas-
tivare a unei literaturi cu tema­ ritul açestor idei Uniunea Scrii­ tă ocazie s-a constatat că
în cursul anului trecut,
tică minoră, destinată unui cerc torilor este chemată să dezvolte muncitorii, inginerii şi teh­
nicienii de aici a'u realizat
îngust de pretinşi rafinaţi, in ­ şi în viitor legăturile de prie­ o economie la preţul de
fluenţele literaturii decadente si tenie cu scriitorii din ţările so­ u cost de aproape 3.000.000
f. tei.
ermetismului, refugierea în ab­ cialiste. cu scriitorii progresişti I N. ROVENŢA
stracţiuni nebuloase sau in tre­ din toate ţările. f. corespondent
cutul îndepărtat, ce se manifes­
tă uneori în poezie. Partidul Muncitoresc Romin L Curs cn brigadierii
dă o multă preţuire muncii cre­ t*•
O sarcină importantă a criti­ atoare şi activităţii obşieşti a In scopul ridicării nive­
cilor şi a tuturor celor ce acti­ scriitorilor patriei noastre, con- t
vează pe tărimul teoriei şi isto­ siderindu-i drept ajutoare ale L lului de pregătire profe­
riei literare este întocmirea Is­ sale de nădejde in opera mă­
toriei Literaturii Romine care să reaţă pe care o durează poporul 1 sională a brigadierilor zoo­
întreprindă o analiză riguros nostru, (vii aplauze). Comitetul
ştiinţifică a bogatului tezaur al E tehnici din gospodăriile *
literaturii noastre şi al etapelor Central al Partidului Muncito­ C
ei de. dezvoltare. resc Romin vă doreşte, dragi to­ In lumina Directivelor Comitetului Central al Partidului l agricole colective, a fost -ţ
varăşi, noi şi însemnate succese
Rodnica desfăşurare a activi­ in realizarea unor opere de va- Muncitoresc Romin cu privire ia criteriile principale ale între­ l deschis in cursul zilei de
tăţii literare depinde intr-o în­ loare care să îmbogăţească pa­
semnată măsură de munca Uniu­ trimoniul literaturii noastre şi să cerii socialiste, muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la fabrica ieri, la Geoagiu-Băi, zin
nii Scriitorilor, avînd în centrul contribuie activ la triumful so­ chimică din Orăş.tie se străduiesc să obţină noi succese în îm­ curs de pregătire. La acest
preocupărilor ei dezbaterea pro­ cialismului. (aplauze puternice,
blemelor fundamentale ale crea-' bunătăţirea calităţii producţiei. i curs, care are durată de 7
ÎN FOTOGRAFIE : Tov. Nicolae Buicu şi Ilie Mureşan, din zile, participă 90 briga­
cadrul atelierului mecanic, fruntaşi in ceea ce priveşte sporirea dieri zootehnici.
ţiei literare, continua consolida-V* îndelung repetate). producţiei şi îmbunătăţirea calităţii produselor. /•<__) i - — t 1
__ f, (
VEBZjnBsamm mmumotssssaanm
OOOOOCOOOO^xssOOOOOOQOOOOO LadrumcuSimionUskaf co oooooooooooooooooooooooo
6V o
g Deunăzi, am fost la Cilnic
ce l,ucru mare î-nseamnă să fii oo
O să-mi revăd prietenul. îngrijitor-mulgător la gospo- 3
o Ne-am cunoscut in tren luna
ăăria colectivă din Cilnic. 3
L trecută. Am călătorit împreună — Ingrijitoriv-mulgători au g
$ de la Hunedoara la Bucureşti, — Nu ştii cine sint Stinca Simion Usleat zhnbi şi îşi luind o înfăţişare gravă. La fost aleşi dintre cei mai buni g
şi Mora? Da. N-ai avut dc desfăcu bundiţa. Ieşi la iveală un an numai după ce am ho­
y S-a nimerit să avem locurile unde afla. Stinca şi Mora sint un chimir lat, incrustat cu ală­ tărit noi să avem sector zoo­ colectivişti. Noi lucrăm la ace- o
cele mai bune vaci din gospo­ muri. Scoase chibrituri, scapără tehnic, în 1959, am realizat iu
o in acelaşi compartiment. „Si- dărie. Le am eu în primire. şi începu să fumeze. medie o producţie de 2.700 litri eaşi grupă ăe vaci de cel pu- 3
De la Mora am obţinut în de lapte de fiecare vacă fura­
3 mion Usleat“ — aşa s-a reco- anul '61 peste 5.000 litri de — Cum îţi spuneam — con­ jată. Aveam 32 de vaci. in ţin trei ani. Parcă se născuse x
laple, de la cealaltă 6.000. De tinuă el — eram singurul mul­ 1960 avi avut 64 de vaci. De
3 mandat prietenul. Purta o că- vacile astea sint legate înce­ gător din gospodărie. Şi tot la ele am obţinut în medie cineva din noi mulgător ? Nu. g
puturile muncii noastre in co­ singur am rămas vreme ăe 6 3.100 de litri. Ce să-ţi mai
3 ciulă ţuguiată şi o bundă d'e mun. îmi aduc aminte ca acum. ani, pină in 1958, cînd tot la spun ? Da. Pe o sută de hec­ Meseria asta am învăţat-o din o
Sînt aproape 10 ani de cînd o adunare generală am hotă-
L oaie incrustată cu frumoase ne-am unit in gospodăria co­ rit să nu mai punem bază nu- tare teren agricol revine pe practică şi din cunoştinţele că- o
gospodărie o încărcătură de 41
lectivă. In inventarul nostru M IU Ilft MMWi ¦ *— H — MWm.113» ——¦¦¦•. bovine, din care 14 vaci. Ştii pătate la cursuri. 3
o cit lapte am livrat noi statu­
o Aşa cum se întîmplă deseori aveam două vaci. Tot aşa le Din carnetul lui pe bază de contract? Două­ Trenul se apropia de Capi- 3
zeci şi şase de vagoane.
o la drum, ne-am pomenit cu- chema: Stinca şi Mora. Dar DE REPORTER tală. Dar îngrijitorul-mulgător g
o alea erau cam sterpe, nu ca Simion Usleat închise carne­
o rind vorbind de una şi de astea de acum. Erau străbu- mai pe sectorul vegetal, ci să tul şi sîmbi.
o nicile celor ,de azi. Mai aveam îi dăm gospodăriei o dezvolta­ continua să vorbească cu pa- o<o>
o alta. de parcă ne-am fi cunos­ noi in inventar şi ceva boi şi re multilaterală. Ehei, dacă o — Nu mă întrebi cum de siune de meseria sa.
o 2 cai. Pe mine la cai m-au să crezi matale că gata, am am ajuns la rezultatele astea?
o cut ăe cînd lumea. Simion ve­ dat. Ivii plăcea, că făcusem hotărit, am cumpărat vaci şi — Să vii, taică, la noi 1a. 3
o armata la cavalerie. Umblam cu asta basta, te înşeli. Ne-a fost Apoi tot el„ fără să mai aş­
o nea la Consfătuirea pe ţară a cu căruţa, căram iarna guno­ cam greu. N-aveam destui bani tepte răspuns începu să po­ Cilnic, să ne vizitezi. Să vezi 3
n-aveam grajduri, saivane, co­ vestească cum se face în gos­
3 ţăranilor colectivişti. E îngri- iul la cimp şi vara sacii cu teţe; n-aveam experienţă. Ne-a podărie rnsămlnţarea artificia­ vacile frumoase şi curate. Dacă g
boabe, piuă ce la o adunare. venit statul în ajutor, ne-a dat lă la vaci şi la oi,., cum se îm ­
g jitor-mulgător la ferma ăe Ioana, noru-mea. numa ce văd credite. Ce mai tura-vura e parte tineretul taurin pe gru­ ne găseşti în timpul mulsului, o
O vaci a gospodăriei colective că se scoală şi zice : destul să spun că avem în pe — pentru carne şi prăsită,
momentul ăe faţă 346 bovine, cu cită grijă se face furaja­ să nu sufli o vorbă. Atunci păs- 3
— Oameni buni, e vorba de din care 120 vaci cu lapte,
din satul Clinic. peste 600 de oi, 115 porcine, rea animalelor, în mod dife­ trărn cu toţii o linişte ăe mor- 3
vacile cele două. De bine, da din care 34 de scroafe. E ceva,
Ieşit din strinsoarea munţi­ nu ? renţiat după producţia pe care mint. Ştii de ce ? Cînd în grajd g
lor, trenul gonea acum prin rău, le mai mulgem şi. ne dau o dau. cum se ţin evidenţele
Omul aşteaptă aprobarea este multă mişcare şi zgomot, <>
ciiiva litri de lapte. Ar fi bine mea. Apoi, dintr-o geantă din şi. cite altele.
Cîmpia Dunării lăsind în ur- pînză de doc, ca acele cu care vacile sînt neliniştite şi nu
mă-i. sate şi aşezări înfloritoa­ să ne ocupăm mai mult de ele. umblă ciobanii pe la stine, — Astăzi, la noi in gospo­
scoase un carneţel cu scoarţe slobod tot laptele.
Copiilor noştri de la grădiniţa cam uzate. 'Avea scrise în el dărie, e foc dacă un îngrijitor-
re. Deşi de obicei îmi place o mulţime de cifre. ...Mi-am revăzut tovarăşul
sezonieră le-ar prinde tare mulgător nu respectă progra­
să admir priveliştea locurilor — ’Ascultă, aici — zise eh m u l de grajd. Vacile noastre de drum, la el acasă, la Cil­
bine laptele.
pe care le străbat, de data sint bine întreţinute. Le dăm nic. Şi nu ştiu de ce mi-a re­
’Apoi. a venit vorba despre
o aceasta întreaga atenţie îmi ca hrană porumb siloz şi alte venit în minte sala din Piaţa
o cel care trebuie¦să se ocupe
o era concentrată asupra inter­ furaje suculente, finuri de tri­ Palatului. El urca la tribună.
de vaci. Bineînţeles că mie
locutorului meu. Căci aşa cum foi, lucerna şi borceag. Uşor emoţionat, in mină cu
mi-a revenit sarcina. ’Aveam
g aveam prilejul să mă conving, Simion a început apoi să-mi carneţelul lui cu scoarţe cam g
eu caii în primire, dar am luat
o tovarăşul meu de călătorie nu povestească, nu fără mîndrie, uzate, vorbea rar, cu pauze.
Şi vacile. 'Aşa am devenit mul­ :: îIntr-o formă, mai concentra o
o era numai un colectivist frun- gător.
3 taş delegat la consfătuire, ci 'tă, ca de raport, aproape că o
o
L şi un bun povestitor. Din ci- relata aceleaşi intimplări care o
g teva fraze el reuşea să evoce mi le povestise în comparti­ o
o locuri, oameni, situaţii şi îm- mentul trenului.
3 prejurări interesante pe care — Tovarăşi — spunea el,
3 avusese prilejul să le cunoas­ privind ascultătorii. Noi ne-am o
o că în viaţă. propus ca producţia medie de 0
oo — La Bucureşti, zicea el, am lapte pe cap de vacă furajată c>
o să vorbesc despre Mora şi o
o
3 Stinca. să ajungă pe gospodărie la o
3.500 litri. o
o
3 Tăcu şi mă cercetă o clipă, Asigur Consfătuirea noastră o
3 timp suficient pentru a des- că-mi voi respecta angajaz- 3
g luşi, din expresia feţei mele, meniul... o
o
o atenţia şi interesul cu care-i o
o urmăream.
D. PETRE 3
O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O ^ O O ^ O O O O O O Í t o O O O O O O O O O O O O O O ^ O O O O O O O O O C O O O O O íO O O O O O ^ O O Í t o O C ’O O O O O O O O O O O O O O O O ^ O C to 'O C -C 'O O O O O O O O O C 'O O O O O O O