Page 76 - 1962-01
P. 76
Mr. ?'2l)3 DRUMUL SOCIALISMULUI m3
gjitafie v iz u a lă concretă IN LIBRARII
m o b iliza to a re E. BĂDĂRAU, M. GRUMAZES-
C U : Bazele acusticii moderne.
Organizaţia noastră de bază, ţionate şi afişate numeroase lo ridicarea calificării oamenilor 508 pag. — 25 lei (cartonat).
pH'ăduindu-se să traducă în via- zinci şi panouri care ctiprind, etc.
^ă indicaţiile Congresului al pe lingă angajamentul luat şi CORNELIU BU ZATU : Cule
căile prin care se poate ajunge Vom utiliza pe mai departe gere de probleme de fizică. Edi
Il-lca al P. M. R. de a imprima la realizarea lui. graficele zilnice de 'urmărire a ţia n-a.
muncii politice de masă mai realizărilor obţinute de brigăzi, 560 pag. — 12,20 lei.
multă operativitate, mai multă Cunoscînd faptul că sporirea graficul calităţii şi, legat de a-
preocupare pentru eficacitatea producţiei e determinată de creş ceastă problemă, vitrina cu de AL STOENESCU, GABRIEL'A
şi rezultatele ei practice, a reu terea indicilor de utilizare, am clasate, panoul de onoare al ŢTTEICA: Teoria giroscopului
şit în ultimul timp să axeze în expus im panou în faţa furna secţiei în care lunar se pun fo şi aplicaţiile sale tehnice.
mai mare măsură munca poli lelor cu următorul conţinut: tografiile fruntaşilor secţiei şi a 180 pag. — 6,55 lei.
tică de masă pe principalele sar „Furnalişti ! Luptaţi cu eforturi brigăzii care a obţinut titlul de
cini care ne stau în faţă, cum ar sporite pentru depăşirea indici „brigadă fruntaşă în întrecere“. *** Tabele de calcul în chi
fi : îndeplinirea planului de pro lor de utilizare planificaţi. O mia analitică.
ducţie, creşterea indicilor de u- creştere de numai 0,73 la sută Biroul organizaţiei de bază a 404 pag. — 13,80 lei (cartonat).
tilizare, reducerea preţului de aduce un spor de 3.300 tone constatat însă că nu a folosit
cost şi îmbunătăţirea calităţii fontă, ceea ce asigură îndeplini toate formele agitaţiei vizuale şi *v,.* Probleme de antropolo
fontei. rea angajamentului nostrti“. Pe consideră că una din principa gie — voi. VI.
un alt panou am arătat că „Pen lele lui sarcini este de a găsi 184 pag. ¦— 10,30 lei.
în acest sens, biroul organi tru a realiza obiectivele planu noî şi noi forme, atractive, in
zaţiei de bază a hotărît să folo lui economic pe 1962 va trebui GIT. CIOGOLEA şi alţii: Ana
sească în mai mare măs'ură agi să obţinem o creştere a indicilor teresante şi eficace, spre a face liza medicamentelor — Bazele
taţia vizuală, care, alături de de utilizare de 7,6 la sută faţă teoretice şi practice.
celelalte forme şi mijloace ale de 1961“. din ea un factor şi mai mobili 664 pag. — 43,40 lei (pergamoid)
muncii politice de masă, consti
tuie un factor însemnat în mobi In ariul trecut sectorul de în zator în lupta de stimulare a e- R. B. HESIN : Biochimia cito-
lizarea întregului colectiv la în treţinere ne-a dat oarecare bă plasmeL
deplinirea sarcinilor de produc taie de cap. Pentru a mobiliza lanului creator al furnaliştilor 316 pag. — 31,80 lei (pergamoid)
ţie din acest an. Astfel, ne-ara şi mai mult pe muncitorii de la
îngrijit ca la cele două furnale, pentru a da viaţă hotârîrilor ela r LUMINI ÎN NOAPTE. -
jw locurile cele mai frecventate întreţinere în a efectua lucrări > TERMOCENTRALA PARO - iiitiir t .
borate de către Conferinţa re [ ŞENI.
i secţie, să punem lozinci de bună calitate şi în timpul lumea ţiiimiei ţi te.kni.aiL
gională de partid. ( (foto V. Moldovan —- Ager- î im n » M » r w . . w — nin . r . r iin77T»ir - i n n m -m wm
concrete, mobilizatoare, grafice optim, alături de munca de agi t preş). ¦¦¦— — « i . mmMm.i . u ¦nur ui 11 ¦in in in m w — a r w i ¦ m »lr t ifiw.~.rjo Î i n Y >i'niriw i i i i w i w u i S lf i ¦».
REMUS LUPU
şi panouri, care, prin conţinu taţie de la om la om am folosit secretarul organizaţiei de bază J '—' ubuJuJuJuJv-/c»/i^uJ4../u7u;uJu
tul lor, să stimbleze întrecerea şi agitaţia vizuală. Un pano'u a- P. M. R. secţia Il-a furnale
G. S. Hunedoara
socialistă, iniţiativa tuturor şezat la loc vizibil îndeamnă:
furnaliştilor. Oţelari ş?G r ă u n ţe fe rm e c a te 66
„Tovarăşi de la întreţinere!
Cu prilejul dezbaterii sarcini UCENICIE electronici La Institutul de chimie teh mai scurt timp a unor grupe
Sprijiniţi eforturile furnaliştilor nologică „Dmitri Mendeleev“ speciale de loniţi selectivi, ca
lor de plan pe acest an, colecti LA ŞC OALA UZINE In laboratorul central pentru din Moscova ioniţii sînt numiţi pabili să extragă dintr-un ames
de a da patriei mai multă fon automatizarea industriei side „grăunţe fermecate“ . Aceşti tec complex de elemente pe
vul secţiei s-a angajat să elabo De după crestele încărun mîn cîteva minute să-l ascul rurgice a fost realizat un model compuşi macromoleculari, obţi cele mai preţioase dintre aces
tă, reducînd timpul de reparaţii ţite ale munţilor apare palid te pe maistrul lor. El le dă electronic de cuptor pentru ela nuţi din produsele rafinării pe tea. Ei reflectează la folosirea
reze cu 3.300 tone fontă de bună soarele. Razele lui se resfrîng sfaturi, le îndrumă cu drag borarea oţelului, cu ajutorul că trolului sau prelucrării gazelor, forţei fluxului şi refluxului şi
cu 50 la sută, prin desfăşurarea în geamurile pătrate ale fe paşii pentru ca să poată pă ruia pot fi imitate procesele e- nu se dizolvă în apă, benzină, atunci apa mării va pătrunde
calitate mai mult decît prevăd restrelor secţiei, împurpurîn- trunde cit mai adine în tai lectrice ale unui puternic cup ulei, spirt, eter, acetonă. Ei au singură in instalaţiile de ab
lucrărilor dtipă grafic“. du-le. Hala clocoteşte. Apa nele meseriei. tor electric. însă în compoziţia lor grupe sorbţie. In prezent, catedra de
cifrele de plan. Pe baza acestui ratele dirijate de mîinile di chimice active şi intră în inter tehnologie a maselor plastice
Alte panouri şi lozinci vorbesc bace ale sudorilor îşi conto — Fain mai învăţaţi voi Conectat la un cuptor electric, acţiune cu alte substanţe. Cu a Institutului de chimie tehno
angajament, a măsurilor propu pesc murmurul revărsindu-l meserie flăcăilor. Toţi vă aju modelul permite să se controle alte cuvinte, ioniţii „atrag“ logică din Moscova, în colabo
despre angajamentul de a redu apoi nedesluşit de la un ca tă cu drag. Nu-i ca altădată. ze fără întrerupere şi de la dis multe substanţe din soluţii. rare cu Institutul de hidrofizică
se de muncitorii, tehnicienii şi păt la altul al halei. Din- Ehei, de-aţi şti cum am în tanţă, pe fiecare electrod, ten al Academiei de Ştiinţe a
ce declasatele cu 50 la sută, des tr-un birou a ieşit un om văţat eu meseria... Şi ochii siunea şi puterea curentului în Acastă „putere de atracţie“ a U.R.S.S., efectuează o serie de
inginerii secţiei, au fost confec îmbrăcat intr-un halat cenu lui, de obicei blînzi, capătă timpul şarjei, să se măsoare ioniţilor şi-au propus s-o folo lucrări experimentale, instalînd
pre reducerea preţului de cost, şiu. Se îndreaptă cu paşi dintr-o dată culoarea oţelu pierderile în reţea. sească oamenii de ştiinţă de la coloane de absorbţie pe navele
sprinteni spre un paravan pe lui călit peste măsură. institut. Ei au dat ioniţilor for de cercetări ştiinţifice. 'Aceasta
Curs de pregătire a secretarilor care se află scris „nr. 3“. Şi mie mi-a plăcut sudura, Un oţelar care urmăreşte in ma unor mici balonaşe în dia nu înseamnă însă că în prezent
Omul ar fi vrut poate să-i dar n-am învăţat-o cum o în dicaţiile acestui înregistrator au metru de pină Ia 1 mm. şi i-au lucrările institutului au un ca
comitetelor U.T.M. spună ceva sudorului Vasile văţaţi voi acum. Ca voi fiind tomat poate constata cu mai introdus într-o coloană de fil racter pui’ ştiinţific şi nu şi
Mardare, dar se vede trea a trebuit să plec de acasă multă precizie decît înainte ce trare. Acum trei ani, un lucră practic.
Timp 'de cinci zile la Geoa- organizat schimburi de experi ba că s-a răsgindit. Priveşte să-mi aflu şi eu un rost în via se întîmplă în cuptor în orice tor al institutului, Erik Ajaja,
giu-Băi a avut loc un curs de enţă cu privire la petrecerea doar mulţumit spre tînărul ţă. A trebuit să învăţ o sută moment. plecind în Atlantic pe nava de La monetăria din Moscova au
pregătire a secretarilor comite timpului liber al tineretului. aplecat asupra stîlpilor de de meserii şi nici una bine. cercetări ştiinţifice „Mihail Lo- fost introduşi 97 litri de rezi-
telor comunale U.T.M., secreta abataj. Meşterul şi patronul meu ar Inginerii laboratorului studia monsov“ a luat la bord o coloa duri ale producţiei într-o coloa
rilor comitetelor U.T.M. din ca Cu acest prilej s-a organizat fi vrut să mă calific mai mult ză de cîţiva ani problemele au nă de absorbţie lungă de aproa nă cu răşină schimbătoare de
drul G.A.S. şi S.M.T. din regiu de asemenea, o intilnire cu tov. Maistrul Biro Carol contro porcar decit sudor. Prin 1936 tomatizării cuptoarelor pentru pe doi metri, umplută cu răşină ioni. Această soluţie conţinea'
nea Hunedoara. In cadrul aces Arcadie Ardeleanu, activist al lează cu atenţie stîlpii. termi cînd am venit aici, pe locul elaborarea oţelului. Ei au cons schimbătoare de ioni. Coloana multe săruri — circa 200 gr. Ia
Comitetului regional de partid naţi de harnicul şi priceputul acestei uzine se aflau numai truit, printre altele, nişte apa a fost amplasată mai jos de li litru. Totuşi, după arderea ră-
tui curs au fost ţinute expu Hunedoara, care a vorbit tineri sudor. Sudura netedă ca cîteva ateliere mărunte. Apa rate care măsoară automat tem nia apei şi conectată la priza şinei s-au obţinut 636,52 gr. de
neri cu privire la documentele lor participanţi la acest curs oglinda şi strălucitoare ca ni ratele de sudat, dacă li se peratura metalului în stare flui de apă. Sub presiunea proprie, aur. In prezent, apele uzate ale
plenarei C.C. ai P.M.R. din 30 despre unele episoade din viaţa chelul a rămas pe suprafaţa putea spune aşa, învechite, dă şi controlează temperatura apa oceanului a pătruns prin multor fabrici sovietice de bi
noiembrie — 5 decembrie 1961, şi activitatea U.T.C. stîlpilor într-o linie neîntre numai poftă de lucru nu-ţi pereţilor cuptorului, semnalizea bazinul de presiune în coloana juterii sînt trecute prin aseme
s-au prelucrat unele instrucţi ruptă şi precisă. Biro-baci dă ză cînd există pericol de Supra de absorbţie. Ioniţii au stat „de nea instalaţii. Or, înainte aces
uni ale C.C. al U.T.M. şi s-au IO AN BIR AU din cap mulţumit, cugetînd făceau. Şi trebuia totuşi să încălzire şi de distrugere a pe strajă“ 1.516 ore. Prin coloană te ape, care conţin 16-130 gr.
corespondent pentru sine: ,ţAre ce învăţa reţilor. au trecut 57.000 litri de apă. de aur la litru, erau vărsate la
Niţă de la el“ ... te omori cu ele 14 şi 16 ore canal.
¦fSSL A fost elaborat un proiect dc Cînd oamenii de ştiinţă au
...Ucenicul Ioan Niţă din pe zi. Eh. dar asta a fost... cuptor electric ahtomat experi 'deschis coloana — a declarat 'Această metodă de „captare“
EfiiSSSraS^nnMSSpnSpSRBmSB^mmSRKvtsainesi clasa a IlI-a C a Şcolii pro mental cu o capacitate de 20 de A. Davankov, şeful adjunct al a aurului prezintă însă dezavan
fesionale din Petroşani a fost Astăzi e cu totul altceva. tone, în care vor fi automatiza catedrei de tehnologia maselor tajul că ioniţii arzînd, la flecare
P ro g ra m a re a e d e vină te şi mecanizate toate operaţiile plastice de la institut — a re repetare a operaţiei este nece
repartizat in practică la sec Aveţi de toate la dispoziţie. tehnologice şi electrice princi ieşit că de fiecare kilogram de sară o nouă cantitate de răşi
Pină acrim trei şoara a înştiinţat lucrează mii de pale. răşină s-au depus 0,15 gr. de nă. Oamenii de ştiinţă de la in
săptămini, în cen prin adresa nr.3712 muncitori. Aceşpia ţia construcţii metalice a De drag să înveţi meserie... uraniu, — de trei ori mai mult stitut au realizat însă recent
trul muncitoresc din 19 decembrie sînt dornici să-şi L a m ira e R * decît cifra cunoscută de oame nişte aparate care permit extra
Gurabarza erau pro petreacă o parte U.R.U.M.-Petroşani. Maistrul De aceea se şi străduiesc nii de ştiinţă din literatura gerea aurului din răşina absor
gramate trei filme 1961 că de la a- din timpul liber vi- a u to a n a t mondială în acest domeniu, bantă nu prin ardere sau spă
pe săptămină. M i ceastă dată vor fi zionîncl un film. Biro Carol l-a chemat pe ucenicii să-şi însuşească cit apărută înainte de război. In lare cu reactivi chimici, ci cu
nerii, toţi oamenii programate numai La uzina de aluminiu din Za- apa oceanului s-a găsit însă ajutorul unui cîmp electric, in
muncii de aici, erau două filme pe săp- Direcţia difuzării sudorul Vasile Mardare şi i-a mai bine cele predate în porojie s-a instalat pentru pri nu numai uraniu, ci şi argint acest caz metalul se depune in
mulţumiţi. Cinema tămină. filmelor din Tim i această mare şcoală, uzina. ma oară un laminor automat — 0,125 gr. la kilogramul de stare pură pe catod şi in felul
tograful existent şoara, trebuie să ia spus : cu ajutorul căruia din metal li umplutură a coloanei — stron- acesta răşina poate fi folosită
este spaţios, bine Oamenii îşi pun măsuri pentru a Peste puţin timp vor termi chid se poate obţine direct sîr- ţiu, bismut, zinc, cupru, man- de mai multe ori. Totodată,
îngrijit iar filmele pe bună dreptate satisface această în — Iată-ţi flăcăul Vasile! mă de aluminiu cu diametrul gan, siliciu, calciu, magneziu, reacţiile suplimentare de refa
na şcoala profesională. Mulţi variind între 7 şi 11 mm. Prin sodiu, aur. cere a ionilor aurului au permis
erau vizionate ' în întrebarea: de ce dreptăţită cerinţă a De acum, întreg anul veţi fi punerea în funcţiune a acestui oamenilor de ştiinţă să concen
bune condiţiuni. Dar, s-a luat o asemenea dintre ei vor veni aici la laminor nu mai este nevoie de Uimitor a fost însă marele treze la fiecare gram de răşină
Direcţia difuzării muncitorilor din împreună. Să înveţi la fel ca nici o operaţie intermediară. procent de seleniu găsit în ape pină la două grame de aur şi
filmelor din Timi- măsură ? Centrul U.R.U.M.P. să lucreze alături Acum, la fiecare tonă de pro- le Atlanticului: de 10-25 de pină Ia patru grame de argint.
muncitoresc Gura Gurabarza. el meseria. înţelegi Niţă ? — duaţife finită se economisesc ori mai mult decît argint şi de
barza e in conti de cei ce i-au învăţat me 1.222 ruble. 1.000 de ori mai mult decît aur. Nu este departe timpul cînd
nuă dezvoltare. Aici C. SABIN se adresă apoi tînărului uce seria. Şi nu e departe ziua Or, se ştie că în prezent sele oamenii vor putea să utileze
Macheta laminorului, elabora niu! a devenit de neînlocuit în navele cu instalaţii speciale şi
In v o ia s o a rte i nic. Că ai ce învăţa băia cînd Ioan Niţă, Constantin multe ramuri ale industriei. cînd, cu ajutorul acestor „gră-:
tule... tă de Institutul de cercetări unţe fermecate“ , ei vor putea1
La marginea sa Nimeni nu se îngri sosirea primăverii ? Stămulescu şi mulţi, a\l’ţii ca Davankov a declarat că în să extragă din apele oceanului
tului Bej an, raionul jeşte de soarta ei. Poate tovarăşii de Toată clasa III C a fost ei, se vor ridica într-6 con ştiinţifice pentru construcţia de prezent oamenii de ştiinţă se multe metale preţioase.
llia, se află o se Nici măcar condu la S. M. T. au de preocupă de realizarea în cel
mănătoare care stă cerea staţiunii de gînd s-o folosească repartizată in felul acesta pe sfătuire. de producţie a sec maşini din Moscova, poate fi
maşini şi tractoare în campania de pri ţiei şi 'vor chema la întrecere
părăsită de circa 3 din Dobra în gesti măvară, aşa, fără lingă cei mai .pricepuţi şi văzută în pavilionul „Construc
» luni de zile. Peste unea căreia figu nici o revizie (? !). socialistă tocmai pe profesorii
rează. mai harnici sudori din secţie, lor, muncitorii din uzină. ţia de maşini şi aparate“ de. la
ea au căzut ploi, I. CRIŞAN
zăpezi şi lapoviţă. Se aşteaptă oare . corespondent - p e multe ori, după termina M. CĂLIN Expoziţia experienţei înaintate
lăcătuş
rea şutului, ucenicii mai ră- a economiei naţionale a R.S.S.
" w v * *VV\J Ucrainene.
ocuinţa e a tă,îngrijeşie-o
La Cugir, ca în toate centrele rior. Să intrăm in blocul nr. 27. cul E 1 se vede şi acum dîra de Breazu, a comandat executarea Noua linie automată penau prelucrarea axelor de motoare electrice din cadrul Uzinei electrotehnice
uncitoreşti din regiunea noas De la intrare se poate observa că apă care a curs de la etaj şi unor lucrări de întreţinere care „V o lla" din Tallin — R.S.S. Estonă — înlocuieşte munca a 12 strungari. IN F O Î O : N. Tolkaciov în faţa
tră, s-au construit zeci de scările n-au mai fost măturate pină jos. Aceasta din cauză că nu erau atît de urgente. De pil noii linii automate.
blocuri cu apartamente frumoa de cîteva săptămîni iar pereţii in apartamentul locuit de Vasile dă, ea a dat dispoziţie să se
se şi confortabile. Bucuria pe sînt murdari şi zgiriaţi. Intrăm Perţa a fost lăsat robinetul des vopsească uşile de la beciuri în
care o are fiecare om atunci in vorbă cu locatara Silvia Io- chis. timp ce o parte din uşile de la
cînd se mută în noua locuinţă nescu. intrările în blocuri şi ferestrele
este greu de redat. De aceea ma Cu citva timp în urmă, la exterioare sînt nevopsite. O sla
joritatea locatarilor îngrijesc lo — De cînd n-au mai fost mă Cugir a fost dat în folosinţă blo bă preocupare a manifestat şi în
cuinţele deoarece sint ale lor, turate scările ?, am intrebat-o. cul E. 4. O parte din locatari privinţa păstrării şi bunei func
le menţin într-o perfectă stare au produs însă unele strică ţionări a instalaţiilor de apă ca
de curăţenie. Iar atunci cînd se — De aproape două săptă- ciuni în interior. Locatarul Voicu şi a spălătoriilor din blocuri. De
ivesc unele deficienţe, majorita mini, răspunde ea pe un ton ne Velişcu a spart un geam la casa exemplu în blocul 11 H, deşi ca
tea locatarilor iau măsuri de a- păsător. scărilor. Pe scara u pină la eta zanul la spălător este bun, nu a
menajare, atît în interiorul cit jul 3 pereţii au serioase zgirie- fost pus în funcţie nici pină in
şi in exteriorul blocului. — Dar cu spălatul lor cum turi iar multe colţuri sînt deja prezent. La fel de slab se ocupă
staţi ? distruse. Iată de ce Sfatul popu de buna întreţinere a blocului
Este plăcut, de pildă, să intri şi tov. Gheorghe Oancea, şeful
in apartamentul >n care locu — Scările n-au mai fost spă lar al oraşului Cugir şi între sectorului clădiri al I. G. O.
ieşte familia turnătorului Nico- late din vară — răspunde cu a- prinderea de gospodărie orăşe Cugir.
lae Rutcovski din blocul 10 H. ceeaşi indiferenţă locatara. Da nească, precum şi conduce
că s-a stricat rînduiala... rea uzinei metalurgice din Pentru construcţia blocurilor
Locuinţa e bine întreţinută. Şi a- localitate, au datoria să din Cugir s-au cheltuit sume
semenea exemple se mai pot da De aceeaşi părere este şi loca ia atitudine împotriva ace
incă multe. In locuinţa regloru- tara Ana Boieru. Lucrurile se importante. Aceasta datorită
complică şi mai mult atunci cînd lora care distrug bunul ob grijii partidului şi guvernului
lui Manea Stan din blocul 13 A, intri în locuinţele celor două gos ştesc. De asemenea, este necesar nostru pentru crearea unor con
a lui Ioan Borş din blocul E 1 podine. Bucătăria mai ales, are a fi reactivate comitetele de diţii bune de locuit oamenilor
ca şi la mulţi alţii găseşti cură un aspect respingător. Soba este blocuri astfel ca ele să răspun
ţenie şi interes pentru întreţine spartă, pereţii stricaţi şi încăr dă de felul cum sînt întreţinute muncii. Datoria tovarăşilor de la
rea apartamentului. caţi cu păianjeni. locuinţele. Trebuie spus că nici sfatul popular orăşenesc, a celor
din partea tov. Viorica Breazu, de la I. L.. L. şi I. G. O., a fiecă
Există însă unii locatari care Rău este întreţinut şi aparta responsabila I. L'. L. Cugir, nu a rui locatar este de a da dovadă
nu îngrijesc aşa cum se cuvine mentul locatarului Florian Vug, existat o preocupare pentru în de spirit gospodăresc, de a păs
locuinţele, fapt ce duce la dete din blocul alimentar care ţine treţinerea în bune condiţiuni a tra şi de a întreţine cu cea mai
riorarea, la crearea unui aspect! clinele în casă, iar din aparta spaţiului locativ. Necunoscînd mare grijă blocurile.
urît, atît în interior cit şi în exte mentul locatarului Ştefan Cojo- situaţia de pe teren, tov. .Viorica
caru, se aruncă gunoiul la voia tV. ALBU
întâmplării, în faţa blocului, sau
în alte locuri nepermise. In blo
