Page 77 - 1962-01
P. 77
mm uKUMl/ß SOCIALISMULUI Nr: 2203
mm
Cu ocazia celei de-a 41-a aniversări a P. C. Italian
ULTIMELE Ş T IR I ULTIMELE Ş T IR I ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI Cuvîntarea lui Palmiro Togliatti
la Florenţa
ROMA 24 ("Agerpres). — Problema germană, asigura
In legătură cu cea de-a 41-a rea locului legitim ce revin^ in
aniversare a Partidului Comu O.N.U. Republicii Populare Chi
nist Italian, în întreaga ţară au neze, apărarea independen
avut loc mari mitinguri la care popoarelor care s.e eliberează^ _..
au luat cuvîntul cei mai de sea sub jugul colonialist — iată pro
rant !opg !ü apărata Cubei revoluţionare Acţiuni pentru pace ale femeilor mă activişti ai partidului. bleme dintre cele mal acute şi
Luînd cuvîntul la Florenţa, mai urgente care trebuie rezol
vate. Aceasta este linia luptei
am erican e Palmiro Togliatti, secretarul ge pentru coexistenţă paşnică.
neral al P.O. Italian a făcut o
q & Q S n & aB B B aR IlB M aB B B H B BBES! NEW YORK 24 (Agerpres). ma unei scrisori adresate pre scurtă trecere in revistă a dru
„In fiecare miercuri, rela şedintelui S.U.A., Kennedy, mului parcurs de partid de la
Havana : Au început lucrările conferinţei Argentina tează săptămînalul american prin care se cere ca S.U.A. înfiinţarea sa. Togliatti a vorbit în conti
„The Worker“ , în cartierele să înceteze experienţele ato nuare despre însemnătatea suc
popoarelor latino-americane BUENOS AIRES 24 (Ager Detroit-ului pot fi văzute un mice. Problema principală, a spus ceselor obţinute în Uniunea
pres). — mare număr de femei care Togliatti referindu-se la situaţia Sovietică, care pe baza orîndui-
strîng semnături pe o petiţie Participantele la această | internaţională, este problema rii socialiste, creată cu peste 40
HAVANA 24 (Agerpres). — senatori, scriitori, ziarişti, con In diferite părţi ale capitalei cerînd interzicerea experien campanie fac parte din or păcii şi a războiului. de ani in urmă, păşeşte spre co
Agenţia Prensa Latina anunţă ducători ai diferitelor organi Argentinei au fost difuzate ma ţelor nucleare, dezarmare şi ganizaţia „Femeile pentru munism, spre o fază nouă a
că în seara zilei de 28 ianuarie, zaţii obşteşti şi partide politice, nifeste care condamnă conferin întâlniri între conducătorii de Războiul trebuie preîntîmpi- dezvoltării sale.
la Havana s-a deschis conferin în total peste 200 de persoane, ţa de la Punta del Este, inspirată stat ai S.U.A., U.R.S.S., Marii pace“ şi, după cum scrie zia nat cu orice preţ, a subliniat
ţa popoarelor latino-americane va analiza problema apărării de imperialismul S.U.A. Britanii şi Franţei“ . vorbitorul. Noi însă mai adău El a relevat că Uniunea So
convocată la iniţiativa unui grup dreptului popoarelor la autode rul, ele reuşesc să strîngă găm că evitarea războiului nu
de fruntaşi ai vieţii publice din terminare şi a respectării prin Mişcarea argentiniană pen este numai necesară, ci şi posi vietică foloseşte o parte consi
America Latină în frunte cu fos cipiului neamestecului în tre tru unitate şi coordonare sin în medie cîte 500 semnături bilă, datorită forţei precumpă
tul preşedinte al Mexicului, La- burile altui stat. Conferinţa a dicală a dat publicităţii o decla derabilă a resurselor sale pen
zaro Cardenas, ca o ripostă la fost deschisă de Manuel Araujo raţie prin care cere guvernului
conferinţa de la 'Piuita del Este Hidalgo, fost ministru în guver să sprijine principiile neinter Petiţia se prezintă sub for la fiecare două ore. tru ajutorarea celorlalte ţări so
a miniştrilor Afacerilor Exter nul Guatemalei. venţiei şi autodeterminării. Ea
ne ai ţărilor membre al O.S.A. propune Confederaţiei generale cialiste. Acest ajutor este foarte
Conferinţa popoarelor latino- Lucrările conferinţei vor du a muncii din Argentina să trim i
ra cîteva zile. tă delegaţi la Adunarea naţiona In A d u n a r e a G e n e r a lă a O . N . U . : nitoare şi mereu crescînde a mare şi va fi tot mai însemnat
lă generală a poporului cuban ţărilor iubitoare de pace şi acelor
care va avea loc la Havana la 4 şi mai eficient pe măsura apro
februarie.
Proiect de rezoluţie afro-asiafsc care forţe din întreaga lume, care pierii primului stat socir^;* de
năzuiesc spre instaurarea unei
comunism. . /y
condamnă războiul colonial din Angola păci trainice şi durabile. Togliatti a declarat că Parti
Pentru apărarea păcii, a con dul Comunist Italian îşi va adu
NEW YORK 24 (Agerpres). — rea Declaraţiei cu privire la tinuat Togliatti, este necesară ce contribuţia la lupta comună
americane la lucrările căreia Venezuela a mişcării muncitoreşti interna
participă militanţi de seamă pe In şedinţa din 23 ianuarie a acordarea' independenţei ţărilor nu numai politica externă ac ţionale împotriva războiului,
Adunării Generale a O.N.U., a şi popoarelor coloniale“ , adop tivă a ţărilor socialiste ci şi pentru dezarmarea generală,
ţărîm obştesc, oameni politici, CARACAS 24 (Agerpres). — tot cursul zilei în cartierele pe luat cuvîntul reprezentantul tate de Adunarea Generală la a tuturor forţelor iubitoa pentru a îndepărta, iar apoi a
Poporul venezuelian a ieşit în riferice ale oraşului s-au pro dictatorului Franco. Cuvîntarea 27 noiembrie 1961, au fost nu re de pace. Este necesar lichida’, pericolul nimicirii ato
Costa-Rica stradă pentru a-şi exprima pro sa a fost un exemplu de făţăr miţi 17 membri ai Comitetului să se depisteze cu răbdare şi mice, deschizînd în felul acesta
testul său hotărît faţă de ma dus ciocniri între demonstranţi nicie monstruoasă şi insolentă. special pentru a examina pro perseverenţă toate problemele porţile pentru o nouă ofensivă
SAN 'JOSE 24 (Agerpres). — nevrele diplomaţiei Statelor U- şi poliţie. Studenţii din Caracas Potrivit afirmaţiilor lui, guver blema aplicării Declaraţiei. In acute care provoacă fricţiuni revoluţionară în întreaga lume.
Pe străzile capitalei Republi nite care încearcă să obţină a- s-au baricadat în clădirea Uni nul Salazar înfăptuieşte în An comitetul special au fost numiţi pentru a fi puse la ordinea de
cii Costa-Rica — au apărut un probarea unei noi intervenţii în versităţii unde rezistă încercări gola o „misiune sacră“ , stimu reprezentanţi ai U.R.S.S., S.U.A., zi, discutate şi rezolvate pe rind, Definind sarcinile politice in
mare număr de inscripţii in sprî. Cuba la conferinţa O.S.A. de la lor poliţiei şi armatei de a-i eva lează „dezvoltarea“ acestei ţări. Angliei, Poloniei, Indiei, Etio pe calea acordurilor, lichidind terne ale partidului, Togliatti a
jiniil poporului cuban şi împo Punta del Este. Potrivit relată cua. In diferite puncte ale ora Declaraţiile reprezentantului piei, Republicii Mali, Iugosla în felul acesta încordarea şî arătat că este necesar să fie
triva amestecului S.U.A. in tre şului, demonstranţii au incen franchist au fost primite cu in viei, Cambodgiei, Tunisiei, Aus creind o atmosferă de înţelegere schimbată conducerea politică a
burile interne ale Cubei. rilor agenţiilor occidentale de diat automobile şi autobuze. dignare.
Peste 8.000 de muncitori de pe presă, de două zile în capitala Trupele venezueliene au deschis traliei, Italiei, Madagascarului, reciprocă — premisă pentru de
plantaţiile aparţinînd societăţii Venezuelei, Caracas, continuă focul în mai multe rîndip-i. Po In această şedinţă a devenit Siriei, Tanganicăi, Uruguay-ului zarmarea generală şi asigurarea ţării şi să se ajungă la lichida
nord-americane „United Fruit" fără încetarea demonstraţiile de trivit agenţiei France Presse, pî-
au declarat o grevă generală în solidaritate cu revoluţia cuba- nă în seara zilei de 23 ianuarie şi mai evident că toate încer şi Venezuelei. unei păci trainice. rea monopolului politic al partid
semn de protest împotriva unel nă, în ciuda represiunilor sînge- au fost ucise 16 persoane şi pes
tirilor S.U.A. la conferinţa de la roase ale poliţiei şi trupelor te 80 sint rănite, 200 de persoa cările colonialiştilor de a scoa — — ETS- dului democrat-creştin din Ita
Punta del Ëste. In numeroase guvernului Betancourt.
întreprinderi din Costa Rica au ne au fost arestate. Ministrul de te basma curată pe complicii lia.
avut loc greve asemănătoare. Manifestaţiile au început la 22 Război, generalul Jose Antonio
ianuarie, in ziua deschiderii.con lor portughezi sint zadarnice.
ferinţei O.S.A. Briceno Linares a ordonat adu
cerea unor întăriri militare în 40 de ţări din Africa şi Asia
După cum transmite agenţia Caracas. Ministrul Educaţiei a
(Associated Press, la 23 ianuarie hotărît închiderea tuturor şco. printre care R.P. Mongolă, A f Noi măsuri împotriva
manifestaţiile au reînceput. Tn Iilor.
ganistan, Birmania, India, In comuniştilor americani
donezia, Ceylon, Irak, Maroc, N E W Y O R K 24 (A g e rp re s). —
Agenţia United Press International
Peste 1.000 de locuitori ai o- U ru g u ay R.A.U., Tunisia, Ghana, Gui anunţă că la 23 ianuarie, Departa
raşului San José au demonstrat mentul dc Stat a informat că a re
neea, Cambodgia, Mali, Nige tras paşapoartele pentru străinătate
unui grup de conducători ai Partidului
împotriva cirdăşiel guvernului PUNTA DEL' ESTE 24 (Ager potriva imperialismului yankeu, ria, Etiopia, Ciad, au prezentat Comunist din S.U.A,, printre care El -
costariean cu dictatori din Ame pres). — sabeth Gurley Flynn şi James Jack-
rica Centrală ca Somoza şi !Ydi-' relatează agenţia Prensa Lati un proiect de rezoluţie în care son.
goras. Cîntînd cîntece de solidarita na, sute de tineri participanţi la Departam entul de Stat a refuzat sa
te cu Cuba şi strigînd lozinci im- marşul patriotic spre Panta del războiul colonial din Angola precizeze numărul persoanelor căroKi
Este, au ajuns în provincia Mal- li s-au mai retras paşapoartele.
donado unde se găseşte această este caracterizat ca o primej Această m ăsură a fost luată în baza
localitate balneară, sediul con faim oasei legi din 1950 cu privire la
ferinţei miniştrilor de Afaceri die pentru pacea şi securitatea
Externe americani. Participan
Bolivia ţii Ia marş, care reprezintă or. internaţională.
ganizaţii de tineret, politice, sin
dicale şi studenţeşti din toată Proiectul de rezoluţie confir
LA' PAZ'. — Circa 4.000 de nurilor urzite de imperialismul mă în mod solemn dreptul-ina
persoane, anunţă agenţia Reu-
ter, au participat la: 23 ianuarie ¦- • • -v., r lienabil al poporului angolez la
S.U.A; la Conferinţa de la Pun autodeterminare şi independen
ta del Este. Grupuri de huligani ţă, condamnă energic represiu
în capitala Bolivîel la o mare înarmaţi, i-au atacat pe demon ţara, au fost primiţi cu entuzi nile din Angola, cere punerea
demonstraţie în sprijinul revo stranţi, rănind numeroase per asm în cursul trecerii lor prin imediată în libertate a tuturor controlul „activităţii subversive“.
luţiei cubane şi împotriva pla soane. diferite localităţi. deţinuţilor politici angolezi,
crearea in Angola de organe po Insucces
Potrivit agenţiilor de presă, la litice liber alese şi reprezenta
Punta del Este autorităţile au
O. S. A. în faţa pericolului luat măsuri severe de „securita tive în scopul transmiterii pu la Cape Canaveral
te" pentru a „apăra" delegaţia terii către poporul Angolei.
S.U.A. de demonstraţii antiame- Rezoluţia cere ca Portugaliei C A P E © A N A V E R A L 24 (A gerp res).
dezintegrării La 24 ianuarie, la poligonul de la
ricane. In drumul său de la ae să nu i se acorde nici un fel Cape Canaveral a lost lansată o ra
roport la Punta de Este secreta de sprijin pe care aceasta l-ar
N E W YO R K 24 (A gerp res). - nu sînt dispuse să voteze pentru sanc rul de stat, Dean Rusk, şeful de putea folosi pentru reprimarea chetă de tip „Thor A ble S tar" în
Respingînd întrebările insistente ale ţiuni economice şi politice. legaţiei americane, a fost escor poporului angolez. Colonialistul portughez : - După cum vedeţi, şi noi sîntem scopul plasării pe orbită a unui nu
corespondenţilor 'de presă în legătură Intr-adevăr, aşa cum sublinia şi tat de o unitate specială alcă ? pentru libertate măr de cinci sateliţi artificiali de
cu tratativele „preliminare" de la con tuită din tancuri şi maşini cu (Desen din „Pravda"); mică greutate în vederea studierii ra
ferinţa de la Punta del Este a O rga corespondentul agenţiei Reuter, „pre pompe de apă şi gaze lacrimo NEW YORK 24 (Agerpres). — isîsasi: diaţiilor solare. La 25 de minute după
nizaţiei Statelor Americane, purtăto siunile S.U.A. pentru o acţiune împo gene. TASS transmite : lansarea rachetei, Ministerul de Răz
rul de cuvînt al Departamentului de triva Gubei“ sînt sprijinite exclusiv boi al S.U.A. a anunţat că a doua
Stat, L. White, a refuzat să-şi exprime de guvernele marionetă ale micilor Pe de altă parte, după cum re La 23 ianuarie, preşedintele şi a treia treaptă a rachetei „n; au
vreo părere despre aceste tratative. republici din America Centrală şi zona latează agenţia Prensa Latina, celei de-a 16-a sesiuni a Adu reuşit să dezvolte o forţă suficientă
B a chiar a cerut şi ziariştilor „să se Caraibilor. la Punta del Este au fost aduşi nării Generale a O.N.U., Mongi de propulsie". Racheta a căzut
abţină pentru moment de la orice agenţi ai C.I.A., serviciul de spio Slim, a anunţat că potrivit re Oceanul Atlantic împreună cu încăî-
aprecieri“ asupra conferinţei. Un grup format din. cele mai im naj american.- zoluţiei „în legătură cu aplica- cătura sa utilă.
portante ţări latino-americane, Bra
Acest consemn nu a fost însă res zilia, Argentina, Mexic, Chile, Ecua ¦,m=
pectat şi presa americană cuprinde dor, Bolivia, precum şi Haiti, şi-au
exprim at net opoziţia faţă de orice U n nou a c i s a m a v o ln ic Fabricanţi uituci şi politicieni
fa fa d e A n to in e G iz e n g a
numeroase constatări asupra primelor măsură de „sancţionare" împotriva LEOPOLDVILLE 24 (Ager se ştie, din funcţionari ai servi c o m is -v o ia jo ri>O<X>O0OO>OOOOOOOOOOOO<.) oooooooooocoooooooooooo
dcuă zile ale conferinţei de Ia Punta Cubei revoluţionare. pres). — Corespondentul TASS, ciului siguranţei.
del Este, care; prin faptele pe care G. Fedeaşcin transmite : X o
le prezintă, explică de ce oficialităţile Corespondenţii agenţiilor americane La Leopoldville s-a aflat că g Fabricanţii de armament de Sîngele vărsat de francezi la de ani au sprijinit f ascismul ? oo
americane ar prefera ca ele să fie în menţionează existenţa unor propuneri Preşedintele partidului solida 'Antoine Gizenga a fost tran g acum douăzeci şi ceva de ani, Oradour, văduvele ostaşilor en Au uitat de nenorocirile ome oo
conjurate de tăcere. de compromis form ulate de unele din rităţii africane, Antoine Gizen sportat de paraşutişti mobutişti O trăiesc şi azi şi comerţul lor glezi, orfanii luptătorilor ame nirii ? N u ! N-au uitat. Dar o
aceste state, care, înlăturînd total ga, mutat la 22 ianuarie la ce la tabăra militară „Binza“ din o cu produsele aducătoare de ricani, fiecare picătură de ne o
Ziarul „New York Herald Tribune", ideea oricăror sancţiuni împotriva rerea guvernului central de la apropiere de Leopoldville, unde o moarte înfloreşte. norocire adusă de fascism asu fiecare picătură de singe văr o
care sprijină politica guvernului, ara Gubei, cuprinde şi anumite formulări reşedinţa O.N.U. la o vilă care se află cartierul personal al Iui sată de armele fasciştilor le-a o
tă că „Statele Unite întîmpină greu destinate să fie acceptabile şi de că i-a fost pusă special la dispozi Mobutu. o
tăţi în eforturile lor de a-1 izola pe tre delegaţia Statelor Unite, fără ca ţie, a fost trimis noaptea tre g Au imbătrînit fabricanţii ? pra acestor popoare a însem adus un procent de cîştig. Iu - oL
Eidel Castro de celelalte ţări ame acestea să-şi piardă complet faţa, ast cută în tro direcţie necunoscu S-a aflat, de asemenea, că
ricane. M arile puteri latino-americane fel încît „să se salveze O.S.A. de la tă. Un grup de tovarăşi de idei noaptea trecută la locuinţa mi g Să le fie oare bătrîneţea mo- nat in acelaşi timp un ban in crurile se repetă. Bine, dar... g
dezintegrare". şi prieteni ai lui Gizenga, so nistrului Afacerilor Interne,
sind în diminaţa zilei de 24 ia- Gbenye, s-a trimis spre semnare O tiv de slăbire a memoriei ? plus în visteria negustorilor de ce fac guvernanţii ? Ce fac po- g
rfuarie Ia această vilă, nu au gă ordinul ca Gizenga să fie pus
sit acolo nici pe Gizenga, nici în stare de arest preventiv. Gbe- 8 Nu s-ar putea crede, deoarece armament. Militarismul german liticienii lumii occidentale ? ( o
nye a refuzat să semneze acest
„garda“ lui formată, după cum ordin considerîndu-1 ilegal. 8 aceşti mari rechini ai finan- fac, de pildă, guvernanţii A o
Acest nou act samavolnic fa g ţelor occidentale nu uită să gliei? Ce să fa c ă ? ! Macmfy g>
ţă de Antoine Gizenga a stîrnit
nelinişte profundă în cercurile $ treacă in calcule şi bilanţuri ^P a m fle t lan, premierul Angliei, duce g
opiniei publice congoleze. Un g nici măcar un singur franc la, tratative cu 'Adenauer pentru
Şedinţa conferinţei internaţionale deputat al Parlamentului con- 8 capitolul profit. De ce mintea livrări de armament. Macmil
pentru Laos golez a declarat la 24 ianuarie
într-o convorbire cu un cores 8 acestor „lucizi“ oameni se in- fusese înarmat cu ajutorul lan nu-i decit un simplu comis-
pondent al agenţiei TASS : „Ne g tunecă atunci cină e vorba de Occidentului.
temem serios să nu se repete voiajor al fabricanţilor aducă
tragedia din anul 1961 cmd for
ţele reacţionare l-au ucis pe Pa g interesele popoarelor? Maşina de război hitleristă tori de moarte. Aşa a fost el
trice Lumumba din ordinul
G E N E V A 24 (A gerp res). dicteze voinţa celor doi copreşedinţi ai Guvîntările rostite de alţi conducă cercurilor colonialiste ale Occi g Nu sint nici douăzeci de ani pină la urmă s-a sjărimat. calificat la un miting care a g
La 23 ianuarie la Palaiul Naţiunilor conferinţei. Reprezentantul U.R.S.S. a tori ai delegaţiilor care participă ia lu dentu.1ui şi cu îngăduinţa cri
a avut loc o şedinţă ordinară a con- subliniat, de asemenea, că Boun Oum a crările conferinţei au demonstrat că minală a O.N.U.“ . Acest deputat g de cînd Hitler a murit ca un Omenirea, îngrozită de urmele avut loc recent la Londra, de g
ierinţei internaţionale pentru reglemen căutat să zădărnicească întîlnirea Te- aceştia sînt îngrijoraţi de poziţia pe a rugat să nu i se menţioneze
tarea problemei laoţiene. lor trei prinţi laoţieni, şi au fost nece care se situează în'continuare grupa numele, temîndu-se de urmăriri. 8 şobolan. Negustorii de anna- lăsate pe trupul ei de fascism, către Gordon Schaffer, preşe- v>
La această şedinţă primii an făcut sare o serie de convorbiri pentru a se rea de la Savaunaket în frunte cu „Reprezentanţii O.N.U. din Con
declaraţii G. M . Piişkin (U .R .S .S .) şi arătă prinţului Boun Oum întreaga ne- Boun Oum şi generalul Nosavan şi care go, a declarat el, se situează 8 ment l-au sprijinit pe Hitler a jurat atunci ca tot ce s-a dintele Comitetului englez pen- g
M. Macdonald (A n glia), copreşedin temeinicie a poziţiei lui. este sprijinită de Statele Unite ale A- acum exact pe aceeaşi poziţie ca
mericii. şi în cazul Lumumba. Noi, na g la vremea lui. Au fost şi atunci întimplat. să nu se mai intim- tru apărarea păcii. g
ţii conferinţei, care au informat pe G. M . Puşkin a spus în continuare ţionaliştii din Congo îi chemăm
participanţii la conferinţă despre tra că trebuie salutată dorinţa exprimată Şedinţa plenară a . adoptat propuue- g glasuri care au strigat: „Nu ple niciodată. Iată de ce glasurile lucide g
tativele de la Geneva între reprezen în comunicatul din 19 ianuarie al celor pe toţi oamenii de bună credin
tanţii celor trei forţe politice, prinţii rea celor doi preşedinţi care a fost in- ţă, întreaga opinie publică mon o daţi cuţitul în mina ucigaşu- Dar iată că din nou fasciş care se ridică din nou în lu- g
Suvanna Fumma. Sufanuvong şi Boom trei prinţi laoţieni ca în timpul cej clusă,în -p rotocolul şedinţei din 23 ia dială, să depună eforturi pentru 8 lui“. Stăpînii politicii occiden- tii germani sună trimbiţele re mea întreagă, întilnesc timpa- oo
Oum. mai scurt să fie format un guvern al nuarie şi anume că următoarea şedin a nu permite exterminarea lui L tale zimbeau însă lin iştitor: vanşei. Economiştii occidentali nele surde ale guvernanţilor, g
unităţii naţionale, şi o delegaţie lac- ţă plenară a Conferinţei internaţionale g „Nă vă speriaţi“. Şi sprijineau se miră cum creşte, cum se
G. M . Puşkin, reprezentantul U.R.S.S., ţiană unică să fie trimisă la confe pentru reglementarea problemei lao! e Antonie Gizenga —- credincios g din toate puterile lor creşterea umflă din nou militarismul Atîta vreme cit politicienii g
a atras atenţia asupra lipsei de res rinţa internaţională. Aceasta va da con ne urm ează să aibă loc la începutul o militarismului german. Consi-> occidentali nu vor fi decit niş- g
pect faţă de conferinţa internaţională, ferinţei posibilitatea de a-şi încheia re lunii februarie. Data precisă va fi sta tovarăş dc idei şi urmaş al lui german< Şi se fac că nu văd în te simpli comis-voiajori ai ne- g
de care a dat dovadă prinţul Boun pede lucrările. Tocmai acest scop l-au Lumumba“ . derau aceşti mari stăpîni ai gustorilor de moarte, popoa- g
Oum în timpul vizitei lui la Geneva. bilită de cei doi preşedinţi, ţinîndu-se politicii occidentale, că e mai spatele militarismului pe ne
urmărit ultimele două scrisori ale ce seam a de faptul că la această şedinţă
Prinţul Bonn Oum, a arătat G. M. va lua parte o singură delegaţi: lac- bine să fii prieten cu duşma gustorii de armament, oare rele vor trebui să deschidă bine o
Puşkjn, a reiuzatj să vină la şedinţa lor doi copreşedinţi, aprobate de con ţîajjă care va fi numită de guvernul nul care ştie să minuiască atît negustorii de armament au o
plenară a conferinţei şi a încercat să-şi unităţii naţionale din Laos. de bine cuţitul. Şi l-au înar uitat că tot ei au fost aceia privirile. Pacea trebuie apă o
ferinţă, a declarat G. Al. Puşkin. mat pe agresor. care acum douăzeci şi ceva rată. o
o
DUMITRU P. o
oo
o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o <x x x x >o o o o o o o o o o o q o <x x x x > , e e o o o o o o o o o o o o o o o f oN
JM ‘îcţi> şi ad,rninistraîja 'zi.aruj.ui: ejr. C Martie nr. 9. Telefon: 188, 189. 75, 674. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.ŢR. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: Intreprjnjlerea Poligrafică „1 Mai“' - Deva.