Page 78 - 1962-01

vi; ală i
mal
Anu! XIV. Nr. 2204
Calitatea producţiei —
obiectiv principa l
n în trecerea socialistă
Rebutul sub admis
Cu ocazia consfătuirii organi­ le-au luat este încununată de
zată de redacţiile ziarelor „Dru­
mul socialismului“ şi „Uzina
noastră“ , între oţelarii şi lami-
natorii de la Hunedoara pe tema
îmbunătăţirii calităţii produc­
ţ i i , oţelarii s-au angajat să
bunătăţească în acest an şi
mal, mult calitatea oţelului.
Preocuparea lor pentru înde­
plinirea angajamentelor ce şi
Pentru îmbunătăţirea continuă a calităţii laminatelor
Din iniţiativa Comitetului de partid
de la laminorul de 650 mm., zilele a-
cestca a fost analizat, în cadrul unei
şedinţe de comitet lărgită, felul în ca-, transportoare şi a celorlalte accesorii,
rc conducerea secţiei se ocupă de
problema îmbunătăţirii calităţii lam ina­ reanclanşare automată a tensiunii de
telor, cum se respectă disciplina teh­
nologică (regim ul de încălzire, pro­
gram ul de laminare, şutarea, curăţirea
şi sortarea în ajustaj). Cu acest prilej
au fost analizate deficienţele ce s-au
manifestat în cursul anului trecut în'
această problemă şi au fost stabilite
măsurile ce trebuie luafe pentru ca în
acest an să nu se mal repete. In Iio-
tărîrea adoptată s-au prevăzut prin­
tre altele şi m ăsuri ca începerea ime­
diată a cursurilor de ridicare a cali­
ficării muncitorilor de Ia exploatare şi
întreţinere. S-au mai prevăzut pentru
Iot mm puţine declasate
Tată citeva cifre care ilustrea­ pentru anul 1965. In acelaşi
ză dinamica scăderii declasate­
lor la furnalele din Călan m
ultimii trei ani : 5,83 la sută
în 1959; 2,82 la sută în 1960
şi 2,67 la sută în 1961.
Anul acesta, colectivul secto­
rului furnale al uzinei „Victo­
ria“ s-a angajat să. realizeze şl
să depăşească indicii de utili­
zare ai furnalelor prevăzuţi
îmbogăţesc conţinutul de metal ai minereului
La1 sectorul orizontul 30+60
m. secţia Musariu, de la E.M.
3arza, lucrează şi prim-minerii
Micolae Sturza, Petru Cimpea-
r.y, Petru Graur şl alţii, care
îu îmbrăţişat de mult iniţiati­
va „Nici un vagonet de mine­
reu rebutat“ . Aplicînd cu mi­
nuţiozitate la echipele pe care
le conduc puşcarea selectivă şi
0000000‘
o ce se impun a se lua.
o
o O
o A trecut puţină vreme de
o5 la data cînd la sectorul
o furnale al Uzinei „Victoria“
o ce le execută fiecare brigadă.
o din Călan se discuta despre
o un angajament care avea să
o fie Lozinca de întrecere a
o ce organizaţia de partid a
2 multor colective d< muncă
o din regiunea noastră: „Să
o realizăm în 1962 indicii de
o utilizare prevăzuţi pentru
2 anul 1965“. Timpul acesta
L scurt a fost insă suficient
O pentru a da jurnaliştilor po-
o sibilitatea să demonstreze că
2 între vorba şi fapta lor nu
2 există deosebire. Acum, fur-
2 naliştii din Călan sint în mă-
o sură să raporteze că aproape
o silnic realizează indici de uti-
2 Uzare superiori celor stabiliţi
% de Congresul al IlI-lea al
partidului pentru anul 1965.
o Cum a fost obţinută o ase­
o menea realizare, cum mun­
oo cesc furnaliştii din Călan ?
o — iată întrebările la care
o vom răspunde in articolul de
o faţă.
o in numai o jumătate de oră.
o — Şi dacă vorbim de în­
oo Organizaţia de partid de ia
2 furnale a făcut din problema
2 sporirii producţiei de fontă
2 şi îmbunătăţirea calităţii a-
o cesteia, un obiectiv principal
o ca loan Hondea, Gheorghe
o al activităţii ei. Şi anume,
şi-a propus să rezolve aceas­
tă problemă prin utilizarea
.la maximum a capacităţilor
de producţie şi. printr-o or-
6 ganizare superioară a lucru-
2 lui.
$ — Dacă furnalele funcţio­
o nează mereu în plin, dacă
o fiecare om îşi rezolvă integral
o
2 sarcinile de producţie ce-i
revin — ne spunea comunis-
o tul Nicolae Pilly, adjunct al
S şefului de sectGr — atunci e
2 imposibil să nu obţii indici
o
OOOCO-O.OOôOôOÔOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOObOOOOOOOOOOOOOÇ o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o -o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o
'• -, *
V in eri 26 ianuarie 1962
succes. De la începutul anului
şi pină în prezent, la oţelăria
Martin nr. 1, bunăoară, rebutul
a scăzut sub 2 la sută, faţă de
2,8 la sută cît este. admis. Me­
ritul este atit al echipelor de
la turnare, cit şi a celor con­
duse de prim topitorii Simion
Măriiă, Constantin Mogonea şl
alţii.
asigurarea unei mai bune întreţineri a
utilajului, atît- la partea mecanică cît
şt la cea electrică repararea grinzilor
punerea la punct a dispozitivului de
comandă la panourile cu aparafaj elec­
tric aferente liniei de lam inare — cvi-
tindu-se astfel opririle chiar de scurtă
durată, care conduc Ia răcirea lam i­
natelor, deci la rebut. De asemenea
s-au mal prevăzut măsuri c a : îm­
bunătăţirea sistemului de reglare la
caja de SOO prin folosirea şabloanelor
de reglare a fiecărui calibru, perfecţio­ depăşeşte lună de lună sarcinile de plan cu circa 20 la sută. mult decit în anul 1960.
narea aparaturii termo-tehnice de la
cuptoarele cu propulsie în vederea asi­
gurării unei mai bune încălziri a blu­
murilor.
timp însă, şi-a propus să îmbu­
nătăţească şi mai mult calitatea
fontei.
Pentru a ne da seama' de felul
In care furnaliştii îşi respectă
cuvintul dat, este de ajuns să
amintim că în primele 22 zile
ale lunii ianuarie au Înregistrat
doar 1,06 la sută declasate.
pe ploaturi metalice, alegînd cu
atenţie sterilul in abataje, ei
fac ca la sectorul respectiv con­
ţinutul de metal în minereul
extras să crească de la o lună
la alta. In perioada 1—23 ia­
nuarie de pildă, el a fost cu
peste 24 la sută mai mare decit
cel planificat.
din Eile® şi-an
de utilizare înalţi, calitate In condiţiile în care nu sint gătite din timp jgheaburile, L
bună.
Dar pentru ca furnalele să suflante se înregistrează timpi
meargă totdeauna in plin. e neproductivi. Biroul organiza­
nevoie de o bună, întreţinere ţiei de partid a cerut părerea Vasile Singeorzan şt' Constau- o
a tuturor agregatelor. Iată de
acordat o atenţie deosebită
reparaţiilor, respectării grafi­ soluţie sint lăcătuşii Stelian
cului de revizii. Această sar­ Şlefănescu şi loan Müller. Ei acordat o atenţie deosebită o
cină i-a fost încredinţată co­
munistului Anton Răceanu, raţii să se facă în timpul rului cald insuflat în furnale, g
un maistru cu multă expe­ funcţionării agregatelor, pro­ In acest sens a fost mărită g
rienţa,. priceput în meserie punere care a fost acceptată presiunea gazului epurat. De. o
FA, împreună cu electricienii şi apoi îmbrăţişată de către
loan Pop şi loan Semeniuc, toti mecanicii. Iată şi un tării unor pulverizatoare de g
„Să realizăm în 1962 indicii prevăzuţi
pentru amil 1965“
sudorul Romulus Pascu şi alţi
muncitori din colectivul de
întreţinere, au reuşit ca in
luna ianuarie a acestui an,
pină în ziua de 23, să nu în­
registreze nici o oprire ! Nu-i
un lucru uşor mai ales dacă
ţinem seama de faptul că
furnalul nr. 2 se află in al
6-lea an de funcţionare şi
deci trebuia să intre în repa­
raţie capitală de acum un an
şi ceva!
treţinere — completa tov.
Pilly — merită neapărat sub­
liniată contribuţia lucrători­
lor de la suflante. Noi nu
avem acum nici o suflăută de
rezervă. Vă daţi seama că o
defecţiune la uita din ele ar
provoca pierderi mari de
fontă. Acest lucru însă nu se
intimplă, deoarece lăcătuşi
Făclişan şi Iosif Nelega sint
totdeauna la post...
S-a constatat totuşi că şi deoarece e nevoie să fie pre-
B R I G Ă Z I L EPROLETARI O IN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI V A !
LA N I V E L U L C E L O R F R U N T A Ş EDirectivele celui de-al III -lea Congres al P.M.R. prevăd ca în anul 1965 să se ajungă la
satialmo producţie de 11.500.000—12.500.000 tone cărbune extras şi- 4 milioane tone minereuri de fier.
4 pagini 20 bani
Refilatorul Wilcser Roland de la fabrica „7 Mai“ din Pe- sare în -galerii - de 48 m.l.; pe
treşti, datorită folosirii cu pricepere a maşinii de refilât, îşi lună,., cu... circa, .13 . la sută. mai
Iată-l in fotografie lucrind ia maşină.
C O Y !1
Blocuri noi în construcţie
Constructorii de pe şantierul din Cugir al T.K.C.H. au dat cut cu peste 500 m.l. Lucrările
în folosinţă oamenilor muncii din localitate, în anul care a pe care le executăm, printre
trecut, 96 de apartamente. Tot aici a fost construită o centrală
termică necesară încălzirii blocurilor. In prezent se află în fi­
nisaj blocul E 3 cu 32 apartamente care va fi dat în curînd in
folosinţă.
Z'ilcle acestea, constructorii din Cugir au început lucrările
la încă trei blocuri cu un total de 96 apartamente.
Expunere Noi familii în G.A.G.
. - * IC ¦- v-V- 'L'_
Joi, 25 Ianua­
rie a.c., în sala
festivă a Sfatu­ In anul care a tre­ gospodăria colectivă,
lui popular re­
gional, în faţa cut, colectiviştii din pentru ceilalţi ţărani
unui numeros
public, tov. Eu­ satul Vinerea, raionul muncitori. Aşa se face
gen Rodau, se­
cretar al Con­ Orăştie, au obţinut VI că de curînd încă 63
siliului general
A. R. L. U. S., a munca lor rezultate familii de ţărani cu
vorbit despre
„Comunismul şi frumoase. Recoltele gospodării individuale,
pacea sint de bogate şi veniturile au păşit cu încredere
nedespărţit“ . mari realizate de mem­ pe calea gospodăriei
brii gospodăriei, popu­
larizate larg de către colective. Printre noii
comunişti, au consti­ înscrişi se numără şi
tuit argumente con­ familiile lui Olimpiu
vingătoare despre su­ Herlea. ştefan Furdui,
perioritatea muncii in Sabin Samoilescu etc.
speit angajamentul
ooooooo
VV
defecţiuni la furnale sau la să fie bine uscate. Furnaliş- L
tii insă au făcut totdeauna L
faţă. loan Zacher, loan Blaj, o
mai multor comunişti în le­ tin Caragea iată doar cîţi- 2
gătură cu aceasta. Printre cei va dintre cei care pun mai 0oo
care au propus cea mai bună mult suflet în munca lor. O
O problemă căreia i s-a o
an propus ca anumite repa­ este mărirea temperaturii ae- X
asemenea, ca urmare a mon- 9
apă în conducta de gaz umed g
— lucrare făcută de comu- g
niştii Nicolae Ispas şi Stă- o
nilă Ispas — s-a reuşit să se 9
exemplu in acest sens. In ziua realizeze o mai bună epura- 2
de 23 ianuarie s-a ars u.n
motor la macaraua de şarja- re a gazului. Toate acestea g
re a furnalului nr. 1. In scurt
timp. motorul a fost înlocuit au dus la creşterea tempera- g
fără ca furnalul să înregis­
treze mers încetinit sau să turii aerului cald insuflat, g
fie oprit. Şi la fel s-a proce­
dat cu prilejul schimbării faţă de anul trecut, cu 80 o
unui cablu la o macara de
şarjare; in loc de 3-4 ore, grade Celsius la furnalul nr. 2
cit dura înainte această
schimbare, acum ea s-a făcut 1 şi cu 64 grade Celsius la g
furnalul nr. 2.
Conducerea sectorului s-a
gindit însă să realizeze şi o Spuneam mai sus că la o
mai bună circulaţie a meta­
lului, o utilizare mai raţio­ creşterea indicilor de utili- o
nală a benzii de turnare. Pen­
tru aceasta, a luat măsura ca zare a contribuit şi organiza- g
la fiecare furnal să se facă
zilnic cite 10 descărcări (une­ rea mai bună a muncii, Me- g
ori chiar 11), faţă de 6-9 cite
se făceau anul trecut. Fireş­ rită remarcat faptul că nu g
te, acest lucru cere o orga­
nizare minuţioasă a muncii există loc de muncă unde o
pe platforma de descărcare,
să nu lucreze un membru sau o
candidat de partid. Dar mai g
e şi altceva. Biroul organiza- g
tiei de partid a îndrumat g
conducerea tehnică a secţiei, o
să repartizeze in aşa fel oa- o
menii pe posturi, incit acolo g
unde e mai greu, unde mun- g
ca cere mai mult simţ de răs- g
pundere. să lucreze munci- o
torii cei mai pricepuţi, cu o
mai multă experienţă. 'Aşa se g
N. ANDRONACHE L
(Sontinuare în pag. 3-a)
TOATE
De asemenea, se prevede o creş Lere a extracţiei de minereuri neferoase de 2,2 ori faţă de 1959.
Pentru atingerea acestor obiective se cer eforturi sporite din partea tuturor colectivelor
de mineri.
Conferinţa regională de p artid a stabilit că o condiţie esenţială pentru îndeplinirea .şl
depăşirea planului la toţi indi cii în industria extractivă a re giunii noastre o constituie ridi-
carea tuturor brigăzilor la nive Iul celor fruntaşe,
înfăptuirea acestei sarci ni trasate de Conferinţa regio nală de partid trebuie şă con-
stituie o preocupare permanen tă a organelor şi organizaţiilor de partid, a conducerilor teh-
nico-administrative a intreprin derilor şi exploatărilor miniere, a întreprinderilor de explorări,
a organizaţiilor sindicale şi de U.T.M. /-
Participînd la lucrările co nferinţei regionale de partid. t.o varăşul luliu Şomogyi. secreta-
nil organizaţiei de partid de,la sectorul X I investiţii al E.M. Petrila, s-a angajat ca in cursul
anului 1962, la sectorul, respec tiv, să nu rămînă nici o briga dă sub plan.
Pentru a vedea, măsurile ce le vor traduce în viaţă in sc opul realizării acestui angaja-
ment. redacţia ziarului nostru a solicitat secretarului , organiza ţiei de bază şi şefului de sector
•uncie relatări în legătură cu mă surjle ce'Je vor lua în acest scop.
Publicăm mai. jos relatări le tovarăşilor respectivi.
Un angajament valoros şi realizabil
Colectivului nostru de muncă Mai trebuie să arătăm că, se va introduce perforajul umed
ii revine sarcina de a deschide incă de Ia începutul anului, Ia toate locurile de muncă. Au
drumul spre noile locuri de ne-am orientat spre omogeni­ fost constituite două colective
muncă,- locuri ce vor asigura zarea din punct de vedere al de inovatori, unul pentru partea
producţia viitoare a minei. Con­ calificării, a brigăzilor şi schim­ minieră şi altul pentru partea
ştienţi de importanţa acestei burilor. Pină acum existau unele
sarcini de răspundere, muncito­ brigăzi cu un număr mai mare mecanică.
Pentru ridicarea calificării oa­
rii, ’ inginerii şi tehnicienii sec­ de muncitori calificaţi şi altele menilor, au fost trimişi la şcoa­
torului şi-au sporit în fiecare an cu mai puţini. De asemenea, Ia la de calificare a minei 60 de
eforturile. Anul trecut, ' spre unii şefi -de brigadă se mani­ tovarăşi, iar pe lingă sector a
exemplu, am' realizat planul festa tendinţa de a ţine pe un fost deschis un curs de ridicare
anual incă la data de .20. octom­ singur schimb mina \de 1 lucru a calificării pentru tot persona-
brie, planul de producţie valoric calificată. Prin repartizarea ju­ . Iul productiv. Creşterea gradu­
l-am realizat în proporţie ‘ de dicioasă a cadrelor calificate pe lui de calificare a minerilor, lă­
104- la suta, 'iar cel fizic' în pro­ brigăzi şi schimburi, această cătuşilor etc., face ca ritmul de
porţie . de •115 la sută. Am ob­ anomalie a fost lichidată. » execuţie şi calitatea lucrărilor
,
ţinut o viteză medie de avan­
1 Au fost create apoi brigăzi să se Îmbunătăţească continuu.
complexe, care execută • -toate ‘ Po viitor,- în afara celor ară­
operaţiunile c a : excavare, be- tate mai sus, în atenţia biroului
tohare etc. In felul acesta toţi organizaţiei de bază şi a condu­
Aceste rezultate se datoresc membrii brigăzii sint cointere­ cerii tehnico-administrative a
îndrumării îndeaproape a colec­
saţi'rin efectuarea . tuturor lu­ sectorului va sta continua îm­
tivului nostru de muncă de că­ crărilor la un 'nivel calitativ bunătăţire a organizării muncii
tre organizaţia de partid şi tra­ superior şi în termen, iar rolul, •şi introducerea metodelor noi
BIIE N Educerii' în viaţă a unor măsuri şi răspunderea şefului: de b r i- , de. lucru.
tehnico-organizatorice eficiente.
gadă au crescut. Avind sprijinul comitetului de
In anul 1962, în faţa noastră In scopul creării unor condiţii partid şi al conducerii exploa­
stau sarcini sporite. Planul fizic cît mai bune în muncă pentru tării, mai ales In ce priveşte
este mai mare decit în anul tre­
brigăzi, se vor luă măsuri ca aprovizionarea locurilor de mun­
acestea să fie dotate cu utilaje că cu materialele necesare şl
corespunzătoare : ciocane de vagonete goale, sintern convinşi
care transversarea către secto­ abataj, perforatoare etc., în per­ că în cursul acestui an colec­
rul l i de la orizontul 14, tran­
sversarea către sectorul I de la fectă stare de funcţionare. De tivul sectorului nostru va înre­
puţul .13, tot la orizontul 14,
casa pompelor şi altele, sint asemenea, vor îi dotate cu tru­ gistra cele mai frumoase reali­
deosebit de importante. Pentru
se de sfredele, de diferite di­ zări. Măsurile luate şi entuzias­
litate, va trebui să depunem
eforturi mai mari ca pină acum. mensiuni, armate cu plăcuţe de mul oamenilor sînt chezăşia cea
Analizlnd rezultatele obţinute metal dur. mai sigură a îndeplinirii anga-
anul trecut şi posibilităţile pe
care le avem, considerăm că în Se va. acorda o atenţie spo- jamentului ce ni l-am luat.
sectorul nostru există toate con­
' diţiile ca în cursul acestui an rirţfci'Oducerif "raîiriii^î11«ribM’s--*<••' ’ IIJLIU ŞSO M O G Y I
să fie ridicate toate brigăzile la
nivelul celor fruntaşe. Pentru Iri acest sens, se va extinde fo­ secretarul organizaţiei de
realizarea acestui angajament,
am luat deja mai multe mă­ losirea reîncărcătoarelor cu ban­ bază P.M.R.
suri. Aşa, de pildă, membrii şi
candidaţii de partid au fost re­ dă, iar la lucrările de betonare Ingf. CAROL SCHRETER
partizaţi în mod raţional la toa­ se vor introduce coîrajele me­ şeful sectorului XI investiţii
te brigăzile şi schimburile. De
talice. Tot în cursul acestui an mina Petrila
??
N.R, In întreprinderile şi ex­ tei iniţiative, precum şi rezulta­
tele ce se obţin, ziarul nostru va
ploatările miniere, în întreprin­ susţine în coloanele sale rubri­
derile de explorări din regiunea ca „Toate brigăzile Ia nivelul ce­
lor fruntaşe“. Organele de
noastră există încă multe bri­ partid, conducerile tetimco-ail-
găzi şi echipe care nu-şi reali­
ministrative, maiştrii, inginerii,
zează sarcinile de plan. De aceea tehnicienii şi şefii de -brigadă
sînt invitaţi să scrie ziarului
considerăm că iniţiativa mineri­ despre ceea ce.îşi propun să fa­
lor de Ia sectorul XI Petrila es­ că în vederea realizării sarcinii
trasate de Conferinţa regională
te bine venită. Ea trebuie sa fie de partid : ridicarea tuturor bri­
studiată cu atenţie de .către, toa­ găzilor de mineri la nivelul celor
fruntaşe, despre experienţa şi
asemenea, conducerea brigăzilor te organele şi organizaţiile dc metodele lor 'de mancă.
a fost încredinţată unor mineri partid, de conducerile tehnico-
cu experienţă şi înaltă califi­
care. In adunarea de partid ţi­ administrative pentru a fi apli
nută cu ocazia dezbaterii cifre­
lor de plan, s-a stabilit ca pe­ cată. '
riodic să fie analizată situaţia
realizărilor obţinute de brigăzi, Pentru a oglindi măsurile ce
lipsurile manifestate şi măsurile
se iau în vederea aplicării accs-
Pentru asigurarea 'realizării
ritmice şi de calitate a lucră­ =HH
rilor a fost constituit un colec­
tiv format din cadre competen­
te, care controlează lucrările Seară de întrebări şi răspunsuri
Acest colectiv are rolul de re-
cepţioner intern.
In seara zilei de 24 ianuarie lui etc., a dat răspunsuri tov.
In scopul generalizării expe­ a fost organizată Ia căminul prof. Vasile Zdrenghea, directo­
rienţei fruntaşilor în producţie cultural din Miercurea, raionul rul- şcolii medii din localitate.
se vor organiza periodic consfă­ Sebeş, o seară de •întrebări şi
tuiri cu şefii de brigadă şi răspunsuri pe tema „Universul Combătînd teoriile neştiinţifi­
schimburi de experienţă intre văzut - de ştiinţă .şi religie“ . ce ale religiei în problemele
brigăzi. amintite, vorbitorul a scos pu­
La întrebările: care sînt-for­ ternic în evidenţă uriaşele rea­
ma, mărimea şi mişcările pla­ lizări ,ale ştiinţei sovietice în
netelor ; ce deosebire există în­ domeniul cuceririi spaţiului cos­
tre stelele mobile şi fixe;,care mic.
este structura universului; dacă
există- viaţă şi pe alte planete ; Lă . acţiunea organizată au
limitele la care poate ajunge participat peste 200 de munci­
emul în univers : dacă se poate tori din S.M.T. şi colectivişti.
vorbi de un spaţiu al universu­
PETRU TESEARU
corespondent
g
L ă secţia marochînărie I a fab ricii „Simion 'Bârnuţiu“ :d in 'S e b e ş-se confecţionează genţi de voiaj de diferite
modele. In fotografia de faţă ne este prezcnti-lă şefa de' echipă' R o z in a : N'avra dy discutînd cu membrii ech'pci des­
pre un nou şi elegant model de gean tă ce urmează a l confecţiona.-