Page 80 - 1962-01

NTr. 9 2U DRUMUL SOGIALISrtlUEUI m8

XmmBBSamMESEBBBBBB sBzasraaaasat—*•3?siEEttC5»«tt»acssrßsa^^

¦'fâ ? n c ttfiM u L — <?9 bb Furnalişytii din Călău

r PENTRUCEAMM BUNAINFORMATfW ioyttm?faífY??p7s şi-au sporit angajamentul
u PENTRUCEI MM BUN REPORTAJ'^fiY^isfTs/rr/isfs
/—1/—' /—' r~*

(Urmare din pag. !-a) Iru 1965“ — ne spunea to­
varăşul inginer Ioan Stoicoi,
S t r u n g ă r if a E x p o z iţie explică de ce se poate lucra şeful sectorului furnale —
fără nici o rezervă la suţlan- noi i-am dat viaţă. In planul
de caricatura te sau cil furnalul nr. 2 in
al şaselea an de funcţionare. şesenal este prevăzută o creş­
'Aplecată asupra strungului, privirile se îndreptau înspre >00000 00000 tere a indicilor de utilizare a
Incepind de la 1 ianuarie, furnalelor cu 40 la sută faţă
Maria Pleşa, lucrează in rină cu strungul ei. Maistrul Iosa o aju­ g Recent, în holul clubu- g conducerea secţiei a mai luat de 1959. Furnaliştii din Că-
o măsură eficace pentru îm­ lan însă, s-au angajat să de­
ceilalţi strungari încă din vara tă însă să-şi infringă sfiala, cu g lui muncitoresc clin Lu- g bunătăţirea muncii. Este vor- păşească în cursul anului
va de introducerea controlu­ 19(>2 indicii de utilizare obţi­
anului 1954. timpul se obişnui cu munca şi o peni a fost deschisă o ex- o lui. pe fază tehnologică de nuţi în 1959 cu 44 la sută!...
producţie. In fiecare schimb
De loc este ăintr-un sat nu cu oamenii de la Atelierele cen­ & poziţie de caricaturi a cer- o lucrează la corpul C.T.C. de Există posibilităţi pentru
la furnale un om bine pre­ realizarea şi a acestui anga­
prea mare, aşezat pe o colină trale de reparaţii. X cului de artă plastică. L gătit. care controlează cali­ jament ? Desigur. Ne-o spun
tatea materiilor prime, res­ furnaliştii, ne-o spune valo­
aproape de apa liniştită a Mu­ Din vara anului 1954 şi pină g Unele din acestea tratea- g pectarea reţetelor de dozare rificarea a noi şi noi rezerve
a instrucţiunilor privind cer­ interne. Temperatura aerului
reşului. Satul se numeşte Lim ­ in toamna anului 1961 în viaţa •o ză subiecte locale legate 0 nerea cocsului, a regimului insuflat poate creşte, timpul
de opriri poate fi menţinut
ba. Încă de mică, părinţii o pur­ ei n-ausurvenit prea multe o de procesul de producţie o termic, verifică dacă se res­ redus, dozarea poate fi îm ­
bunătăţită. Vor intra în func­
taseră pe drumul Bălgradului, schimbări. Doar intr-o zi de g şi probleme legate de edu- o pectă graficele de descăr­ ţie agregate noi, printre care
care etc. suflauta A.K.A.
(Alba lulia). Ea era aceea care toamnă a anului 1961, colegii ei g carea tineretului. Altele, g
Fireşte, asemenea succese Poate că n-ar mira pe ni­
in fiecare dimineaţă ducea lap­ de muncă o văzură mai neli­ o biciuiesc cursa înarmărilor <> meni dacă peste citeva luni
vO promovată de cercuri.le ^<> entuziasmează, dau un nou furnaliştii îşi vor spori din
tele cu căruţul la oraş, trecind niştită. Maistrul losa, se apro­ nou angajamentul. Aşa sint
imbold în muncă. e i : entuziaşti /,
peste Mureş cu brudina. După pie de ea. g imperialiste, precum şi po- o
— Iniţiativei ,,Să realizăm J X— J uVv-JuJuJţ U U U ,
ce se în torcea ,___ -.. .uu ............ — Ce e cu ti­ g litica revanşarzilor de la § în 1962 indicii prevăzuţi pen-

alerga la cimp ne Mărie ? Eşti O Bonn. g
să ajute părin­ neliniştită...
ţilor. La şcoala #A\MIIEMI o La această expoziţie şi- g
din Oarda de M ă r i o a r a ii
Jos se dovedi o FAJpiriF răspunse : 5 au expus lucrări 24 artişti g

g amatori printre care o

o Gheorghe Bociu şi Teodor g

fată silitoare. După ce a termi­ — Nu mi s a întîmplat ni- O Galu. Mult apreciate sint g

nat 7 clase elementare, a vrut mic. Ieri am dat examenul de o lucrările executate de Mi- g

ă se ducă la Orăştie la şcoală. admitere la seral. Aştept rezul­ g hai Enache, Ianoveţi Ru- g

Dar mama ei nici nu vroia să tatul... g dolf şi Eugen Vasiu. o

audă de aşa ceva. — De asta eşti neliniştită! o Expoziţia se bucură de %

Dar intr-o dimineaţă, pe Ai reuşit precis. & un meritat succes fiind vi- g i <__ /x^J x^Jx__ l\__f 1__! u J u î u I w

cină roatele căruţului cu lapte — De unde ştiţi? g zitată pină acum de pes- g Matriţele care se exe­ ........ — SEggţ- =
cută la atelierul de scu-
uruiau pe strada Călăraşi din — Din cite te cunosc. Te des­ g te 2.000 de cetăţeni. g lărie al fabricii chimice
din Orăştie, sint numai de
'Alba lulia, Maria Pleşa se opri curci destul de bine. De citit g Colectivul acestui cerc a o bună calitate. Acest lucru Numai calificative hune
îl confirmă şi tovarăşii
in faţa unui afiş mare pe care îţi place să citeşti. Parcă toată o trimis 50 de lucrări şi la o loan Ioaneş, controlor de
calitate şi Gheorghe Că-
scria: „La Şcoala chimică din ziua îl baţi pe tov. Cirlan la O Casa de cultură din Re- g tănici, rectificator, care se
văd in fotografia de faţă.
Orăştie se primesc absolvenţi a cap să aducă noi cărţi la g şiţa' unde a fost organiza- g
Succesele colectivului a-
7 clase elementare. Timpul şco­ „ştand“. Da. uite-l pe Traian... g tă o expoziţie de pictură 0 ceslui atelier se datoresc
conştiinciozităţii cu care
larizării : trei ani“ . Intr-adevăr, pe poarta masi­ g şi grafică pe tema: „Mo- c se execută fiecare piesă, Deunăzi am făcut o vizită Mandrasca a recunoscut, nu calitate. In felul acesta se face

Mărioara alergă pină acasă. vă a atelierului, intră un bă­ O mente din istoria mişcării g preocupării fiecărui, mun­ la fabrica ăe încălţăminte „Ar­ fără mîndrie, că ştampila cu un control calitativ în lanţ pe

Aici însă nu găsi pe nimeni. iat tinăr cu faţa numai zimbet. o muncitoreşti şi viaţa nouă g cilor pentru îmbunătăţirea deleana“ din Alba lulia. Po inscripţia „ declasat“ a ajuns fiecare operaţiune a fluxului
calităţii.
Primul ei gind fu acela de a da Maria Pleşa alergă înaintea lut¦ g a oamenilor muncii din $ comunistul loan Mandrasca, un obiect ce se întrebuinţea­ tehnologic.

fuga la cînip să-i ducă vestea — Am trecut ? ! g Valea Jiului“ . g controlor tehnic de calitate, ză tot mai rar. ...Croiurile sosite în atelierul

mamei sale. Prin gind insă i-u Traian îi răspunse : g R. BĂLŞAN o l-am găsit la datorie. Şi tre­ k ăe cusut sint unite într-un

fulgerat ideea că mama ei n-o — Nu, n-ai trecut. O corespondent g buie spus că nu e tocmai uşor Paşii ne duc mai departe pe anumit fel prin cusături trai­

va lăsa. Aşa că îşi făcu valiza Mărioara se întristă şi vru să oOOOOOOOOOOOOOOOWOOOOOO să dai zilnic sute şi sute de linia fluxului tehnologic. W nice. Maria Ciulea, Iolanda

in grabă. Citva timp. părinţii plece. Dar Traian o prinse de Myrceă o rg a n iz a tă — verdicte. In primul rind se cere atelierul croi, tovarăşa Ana Mărgineam, Rozalia Giurgiu

au crezut-o dispărută. O scri­ mină. să ai o înaltă calificare, să Moldovan, conduce şi îndru­ sint cîteva din cusătoarelc

soare îi vesti despre Mărioara — Ai trecut Mărioara! Toţi rezuSfafe byrse cunoşti în amănunt întregul mă cu multă pricepere munca fruntaşe. Lucrul de bună ca­

lo r : ..Silit la Şcoala chimică am trecut. Şi tu şi eu şi Mircea Muncitorii lotului nr. 4 din ca­ flux tehnologic al producţiei. croitor eselor. litate e nota personală a ate­

din Orăştie. Vă sărut, Maria“ . şi Sonu, toţi. Acum sintern elevi drul şantierului electrotehnic al Ştiri din comerţ Şi mai ales, să-ţi placă fru­ — Pentru noi fiecare cm.p¦ lierului.
I.C.S.H. sint buni organizatori ai
Maria Pleşa îşi aduce aminte in clasa VIII-a la seral. procesului de producţie. O do­ Un nou m agazin mosul, să fii cum s-ar spune, de piele e preţios — ne spune — Marca fabricii stă la ini­
vadă’ o constituie şi faptul că
cină în prima ei vacanţă, îm ­ Mărioara era fericită. Intr-a­ planul de producţie pe anul 1961 In oraşul Petroşani a fost puţin artist. dinsa. Trebuie să ducem o ma fiecăruia dintre noi — spu­
a fost realizat înainte de termen. deschis în urmă cu cîteva zile
brăcată în uniformă, trecea în­ devăr visele de altă dată se îm­ Ei au executat în bune condiţi- un nou magazin aparţinînd Preocupat cu cercetarea unei luptă înverşunată pentru eco­ ne Marin Angelescu, secretarul
uni şi la înalt nivel tehnic lu­ O.C.L. produse industriale. Este
cet pe uliţa, mare din Limba. Se plineau rină pe rind. Prin cap crările de instalaţii şi acţionări vorba de magazinul „Rodica“ . perechi de bocanci, controlorul nomisirea materiei prime, organizaţiei U.T.M.
electrice de la cuptorul Martin Fiind înzestrat cu un bogat sor­
nindea cum o vor primi părin­ îi. treceau felurite ginduri. se nr. 4 de 400 tone, care a intrai timent de mărfuri, chiar de la Mandrasca e absorbit cu totul fiindcă numai aşa ne vom pu­ Intr-adevăr, la îmbunătăţi­
in funcţiune amil trecut. deschidere, noul magazin a cu­
ţii. vedea împingind căruţul cu noscut o mare afluenţă de cum- de munca sa. 11 întrebăm ceva. tea respecta angajamentul, ăe rea calităţii bocancilor, con­
Pentru ca în acest an să obţină "p'arătOri. Pină, în" prezent s-ău
In pragul casei o aştepta lapte pe străzile oraşului şi în­ rezultate şi mai bune, cadrele vîndut mărfuri în valoare de Răspunde scurt fără să ne pri­ a lucra două .zile pe lună clin tribuie în egală măsură fiecare
tehnico-inginereşti au studiat cu peste 150.000 lei.
mama sa. cu miinile înfipte în cepu să ridă clc una singură. .atenţie proiectele noilor lucrări, vească şi îşi vede mai departe material economisit. om.
au făcut extrase de materialele Espoz f i e d e m o b i l ă
şolduri. O văzuse pe fereastră Nu ! Astea nu mai sint. Au dis­ de care este nevoie şi au înain­ de lucru. Asistăm la cîteva Croitoresele îşi respectă an­ -k
tat din timp listele serviciului De curînd, din iniţiativa
şi ieşi să o întimpine. părut. şi părinţii sint acum in tehnologic pentru a fi coman­ O.C.L. produse industriale s-a examene. Toţi bocancii pri­ gajamentul. Lună ăe lună Fizionomia bocancilor se con­
deschis la Petroşani o expoziţie
— Mamă! şi Mărioara se colectivă. In calea ei nu mai date. de mobilă. Aici se găseşte un mesc calificative bune. muncitorii lucrează două zile turează definitiv în ultimul
Adun colectivul acestui lot bogat sortiment de mobilă de
aruncă de qltul mamei sale. să- stă nici o piedică. Făgaşurile cameră, mobilă de bucătărie şi In prima vedei. un ochi din economiile făcute in sec­ atelier. Aici se fac cu grijă
•li.<S1 munceşte cu avînt pentru a exe­ alte obiecte. Expoziţia are un
rutind-o pe obraii. vieţii i se deschid in toată cuta în timpul cel mai scurt lu­ aspect atrăgător, sortimentele
crările de la noile linii de lami­ ' neexperimentat ‘ fiu pb'ate ' ve­ ţia croi. şi migală ultimele finisări. Lă-
— Ei, acu' destul. splendoarea lor. Dmmurile duc noare. Elanul cu care munceş­
te întregii! colectiv este o ga­ dea ceea ce vede ochiul con­ Ne uimesc înăeminarea şi is­ cuirea ramei şi tocurilor cere
Şi ştergindu-şi lacrimile de înainte, spre o calificare tot mai ranţie că atît planul fizic cît şi
cel valori; vor fi realizate în trolorului. Bocancii de catego­ cusinţa utemiştilor Raveca şi ea indemînare. Ana Biro şi
bucuria revederii, mama sa înaltă, spre un trai tot mai fe­
mod ritmic. ria doua îi puteai confunda Boitor, Marin Angelescu şi a Elena Breazu mînuiesc pene­
adăugă : ricit. V A S I L E P O P contabil
cu cei din categoria întîia. şi comunistului Ioan Haţegan. lul aidoma unor pictoriţe. încă
— Hai, intră în casă... Ca şi Maria Pleşa, întreg ti­
aceasta pentru simplul motiv De fiecare dată, înainte ca tă­ un amăniLUt şi bocancii sint
'Asa a fost împăcarea cu pă­ neretul patriei noastre are uşile
că toţi sint aproape la fel de işul ascuţit al bisturiului să gata.
rinţii. De la şcoala din Orăştie, larg deschise spre învăţătură.
frumoşi şi de eleganţi. Cu ocolească şablonul, ei cintăresc La plecare, gîndul ne zboa­
Maria împreună cu alţi elevi, a Idealurile cele mai îndrăzneţe ei
Mandrasca însă nu e de glu­ şi măsoară cu ochii fiecare ră la controlorul Ioan Man­
fost transferată la Alba lulia, şi le pot realiza. Partidul şi
mit. Nu corespund din toate cm.p. de talpă şi piele. Şa­ drasca. O ştampilă cu inscrip­
la Şcoala profesională, unde a guvernul le-a creat condiţii mi­
punctele de vedere, bocancii bloane diferite hotărăsc in cele ţia „declasat“ stă de mult ui­
învăţat meseria de strungar. nunate de muncă şi învăţătură.
nu vor ieşi pe poarta fabricii. din urmă croiul. întrecerea pe tată lingă tuşieră. Entuzias­
?
in prima si de luctu, toate ALEXANDRU MANOILA — Este meritul întregului profesii aplicată aici, ca şi în mul şi dragostea de muncă a
mecanic de utilaje
colectiv, ne spune controlorul, celelalte ateliere, sporeşte exi­ întregului colectiv dovedesc

de mărfuri fiind expuse cu grijă. că anul acesta nu am avut genţa fiecărui muncitor faţă hotărirea lor de a elimina pen­

C. IOAN nici o pereche de bocanci re­ de calitatea muncii, sale şi îi tru totdeauna această ştampilă.
corespondent
butată. Cu toată exigenţa, asigură un spor ăe cîştig după T. SEBASTIAN

FOTBAL ¦A. „Noua frontieră44sau vechea politică?

Pregătiri în vederea campionatului ÎNTÎLNIRI Cele trei mesaje ale preşedin­ Senatorul Scott (statul Pennsyil- nedy : „Am sporit bugetul ante­ deschis dorinţa de reglementare
telui Kennedy, — „starea uniu­ vania) a remarcat: „Mesajul cu rior al armamentelor cu 15 ia paşnică exprimată de opinia pu­
Ctigir tschowski II, Mihai, Popa Şi AMICALE nii“, cel privitor la buget şi cel privire la Starea Uniunii este sută“ sau în anunţarea creării blică, dar nici să se angajeze în
alţii. economic — prezentate, potri­ incontestabil o realizare... din de noi divizii, în sporirea avia­ tratative serioase, puterile occi­
Echipa metalurgiştilor din Cu- M. VÎLCEANU ® Acum cîteva zile echipa de punct de vedere retoric. In pre­ ţiei de vîhătoare şi în creşterea dentale, în frunte cu S.U.A., pre­
gir se pregăteşte intens în ve­ corespondent volei a Şcolii pedagogice din vit tradiţiei, la începutul acestui zent şomajul este mult mai ma­ producţiei de armament ? feră *continuarea actualei poli­
derea returului campionatului Deva, care se pregăteşte pentru an în faţa Congresului ameri­ re decît acum un an. Costul vie­ tici nerealiste, primejdioase.
regional de fotbal. Sub condu­ Certej faza de zonă a campionatului can, i-a făcut pe mulţi să se în­ ţii s-a ridicat. Programul în do­ Vulturul de pe stema Statelor
cerea antrenorului Iosif Pe- republican şcolar, a susţinut la trebe în ce constă deosebirea meniul agriculturii este inutili­ Unite ţine intr-o gheară o ramu­ Cît priveşte Asia de sud-est,
ţschowski, echipa se pregăteşte Şi echipa Aurul din Certej a Arad două întîlniri amicale cu dintre politica actualului gu­ zabil“ . Senatorul Miller (statul ră de măslin, iar în cealaltă — „New York Times“ scria că „în
cu multă seriozitate. Antrena­ început pregătirile în vederea echipa Sănătatea precum şi cu vern şi aceea a echipei Eisenho Iowa) a declarat: „Tabloul un mănunchi de săgeţi. „Noi in poziţia sa disperată, S.U.A. tre­
mentele au început încă din returului campionatului de fot­ echipa şcolii pedagogice din lo­ wer — Nixon — Dulles. In tim­ trandafiriu al actualei situaţii a tenţionăm să acordăm atenţie buie să se menţină ferm chiar
ziua de 21 ianuarie a.c. Lotul bal. In cadrul pregătirilor, Au­ calitate. Ambele întîlniri au pul campaniei electorale din economiei S.U.A., înfăţişat de şi pe poziţiile neplăcute de pe
cuprinde următorii jucători: rul Certej a întîlnit echipa Con­ fost cîştigate de voleibalistele 1960 Kennedy s-a desolidarizat preşedintele Kennedy, nu este egală atît unora cit şi celorlalte“ , care colonialiştii dominau în
Sardi, Rusu. Czoka, Tiimăveanu, devence eh scorul de 3-2 şi res­ în cuvîntările sale de orientarea urmă cu un deceniu“ .
Dincă, Munteanu, Dumitru, Foe- structorul din Deva. Net supe­ pectiv 2-0. precedentului guvern. Dar bi­ proclama preşedintele Kennedy
şa, Boitoş, Burtea, Popovici, Pe- lanţul administraţiei Kennedy în In sfîrşit, în America Latină,
riori, localnicii au cîştigat cu 9 împreună cu echipa de vo­ primul an de guvernare şi per­ nici original, nici exact“ . la venirea sa la putere. De fapt, actualul guvern n-a făcut decît
scorul de 12- 1. lei s-a deplasat la Arad şi echi­ spectivele anunţate pentru anul să continue politica falită anti-
pa de baschet băieţi a şcolii acesta arată cit de amăgitoare Spre deosebire de preşedinte­ „atenţia egală“ nu constituie de- cubană. Cind intervenţioniştii au
V. NICOLAE sportive de elevi din Deva. Am­ au fost promisiunile de schim. fost zdrobiţi în Cuba, preşedin­
corespondent bele întîlniri susţinute în com­ bare a politicii. le Kennedy, re- .... _______________ cît o încercare tele Kennedy declara că „a pri­
pania echipei şcolii sportive de mit o lecţie“ , iar presa america­
elevi din Arad au fost cîştiga­ „Noua frontieră" a fost slo­ vista „United Sta­ COMENTARIU de camuflare a nă scria că administraţia sa n-ar
te de baschetbaliştii deveni cu ganul cu care şi-a botezat poli­ tes News and împingerii spre fi avut vreo alternativă deoare­
scorul de 49-48 şi respectiv 62- tica administraţia Kennedy. Nu ce invazia fusese proiectată pe
50. Din echipa deveană s-au re­ este vorba despre o frontieră EXTERNWorld Report“ proporţii nein- vremea lui Eisenhower. Pregăti­
marcat jucătorii Liviu Giurgiu, fizică, ci — luînd ca model pe ______ tîlnite încă, a rea acţiunii anticubane la ac­
Mircea Mihăluş, Liviu Sînjuan, vechii colonişti care au creat constată că i n ____ __________ tuala conferinţă de la Punta del
Romulus Cîmpean şi alţii. odinioară măreţia Americii — Este, unde S.U.A. se străduiesc
SC HI de o pretinsă apreciere realis­ prezent mai mult ~ ~ cursei înarmări- să creeze cu marionetele lor o
0 In aceleaşi zile, echipa de tă a situaţiei !Statelor Unite. de o pătrime din capacităţile de lor. Reacţia bursei — barome- coaliţie anticubană, este oare ea
Pe pîrtiile din masivul Parîngul lele de 20 şi 21 ianuarie a.c. Foarte baschet fete a şcolii pedagogi­ „New Frontier“ era formula producţie ale industriei meta­ trul lumii capitaliste — este mai vestitoavea vreunei „noi frontie­
s'-au desfăşurat de curînd întrecerile disputată a fost proba de 10 km. ce din Deva s-a deplasat la Pe­ menită să amintească america, lurgice ale S.U.A. sint inactive. mult decît concludentă: cînd
din cadrul „Gupei Voinţa“ la schi. fond seniori, unde învingătorul Gheor­ troşani unde a întîlnit o forma­ nilor de „New DeaT'-ul procla­ Industria constructoare de ma- Kennedy anunţa în faţa Congre­ re“ ? Oricine poate lesne apre^
La întreceri au participat schiori din ghe Lupaş (M inerul Lupeni) a cîşti­ ţie locală de senioare. Intîlnirea şini-unelte, de pildă, lucrează cu sului sporirea alocaţiilor milita­ cia că imperialismul american
asociaţiile sportive Dinarno, Vo­ gat la numai cîteva zecimi de secundă a luat sfîrşit cu scorul de 56 mat în urmă cu aproape trei numai 50 la sută din capacitatea îşi intensifică vechea politică
inţa din Braşov, Garaim anul din faţă de coechiperul său Ioan Leampă. 32 pentru echipa deveană. In decenii de Franklin Delano Ro. sa, industria de prelucrare a ţi­ re „activitatea la bursă s-a învio­ rapace faţă de America Latină.
Buşteni, Garpaţi Sinaia, Minerul Lu- O comportare meritorie a avut tînăra jocul disputat s-a remarcat pu­ osevelt. Dar în timp ce „New rat brusc, a crescut considerabil
peni, Ştiinţa Petroşani şi altele. M a ­ Margareta Pavlovici (Minerul Lu­ terea de luptă a devencelor şi în Deal“ -ul a exprimat interesele Aşadar, recunoaşterea „deza­
joritatea probelor au fost cîştigate de special a jucătoarelor Maria reale ale Americii in epoca res ţeiului, cu 70 la sută. Din da­ cursul acţiunilor, iar cel mai măgirilor“ unor ţări faţă de
sportivii din Braşov. peni) care la acest concurs a reuşit Bogdan, Doina Maglaşu, Adela pectivă, „New Frontier“ s-a do­ S.U.A. despre care se vorbeşte in
Cosma şi Georgeta Rădos. vedit în practică doar o conti­ tele oficiale reiese că şomajul mult au crescut acţiunile mesajul cu privire la „starea
Un concurs asemănător, Ia care au să realizeze un timp mai bun decît nuare a adîncirii politicii ame­ continua să rămînă problema Uniunii“ sint departe de a fi
luat parte sportivi de la asociaţiile DOINA C1SMAŞU ricane în mlaştina războiului nr. 1 a Am ericii: 4.000.000 de companiilor producătoare de ar­ „ocazionale“ , ele fiind generate
Minerul Luperii, Voinţa Petroşani şl al senioarelor participante. rece. oameni nu găsesc de lucru. mament“ („Associated Press“ — de menţinerea politicii america­
din alte asociaţii, a avut loc în zi- DOINA PUICAN 11 ianuarie 1962). ne pe vechiul făgaş.
S. BĂLOl eleve Ca o realizare de seamă pre De la venirea la putere, aotu
corespondent şedinţele consideră că s-ar îi aiul guvern sporeşte acum pen­ Dacă ar fi să dăm crezare pă­ Publicaţia organizaţiei Ameri­
realizat un fel de „propăşire tru a cincea oară alocaţiile mi­ rerii directorului biroului din canii pentru Acţiune Democra­
Cupa de iarnă la baschet şi volei economică" în Statele Unite. litare. Anul acesta guvernul .Washington al revistei „News­
„Noi am început anul în valea S.U.A. cheltuieşte pentru înar­ week“ , Benjamin Bradlee, pro­ tică caracteriza politica guver­
La Brad a avut loc o nouă etapă B rad a învins G. S. Minerul Brad cu declinului economic — a procla­ mare cu 7-10 miliarde dolari mai blemele care ii monopolizează nului Kennedy „în cel mai bun
a „Cupei de iarnă“ la baschet şi vo­ scorul de 32-16. mat Kennedy, dar 1 am înche­ mult decît în medie în timpul atenţia lui Kennedy in dome­ caz de mântuială şi în cel mai
lei. La baschet s-au întîlnit echipele iat pe calea refacerii şi avintu- preşedintelui Eisenhower. J. niul politicii externe sin t: Ber- rău caz de o înmărmuritoare in­
Dinarno Bai za şi Ştiinţa Brad. Scor: Tot la Brad s-au întîlnit echipele de lui“ . Deosebirea vădită, dintre Kennedy a stabilit un record in linul occidental, Asia de sud-est.
116-58 în favoarea dinamoviştilor. în ­ volei ale G. S. Minerul Brad şi Ştiin­ această afirmaţie şi adevărata ce priveşte cheltuielile militare. şi Ame;ica Latină, Să se fi în­ diferenţă faţă de nevoile naţio­
vingătorii au dominat categoric şi au ţa Brad. Meciul a fost cîştigat de stare de lucruri este izbitoare Enorma sumă de 72,8 miliarde registrat oare delimitarea unei
cîşligat pe merit. C. S. Minerul B rad cu scorul de 3-2. de dolari, ceea ce reprezintă a- „noi frontiere“ în aceste pro nale reale“ , conchizind: „Uşa
proximativ 70 la sută din toate bleme faţă de politica preceden­
In cea de-a doua întîlnire, Ştiinţa H. POPA cheltuielile bugetare pe 1062 — tului guvern republican ? noii frontiere rămîne închisă“ .
corespondent
1963, este destinată, cheltuielilor In fapt, nici pină astăzi nu e- Z. FLOREA
xistă vreun plan american de

militare şi piătirii datoriei răz reglementare paşnică cu Ger­

boaiMor trecute. mania şi de înlăturare a situa­

Să fie oare „noua frontieră“ ţiei explozive din Berlinul occi­

in afirmaţia preşedintelui Ken- dental. Neîndrăzrfind să sfideze