Page 81 - 1962-01

paf. 4 DRUTítÜE S W A IT S 'M Ü E Ü ! N r. 2204

C u p r i l e j u l c e l e i de-a 1 2 - a a n i v e r s ă r i U LTIM E LE Ş T I R I U LTIM E LE Ş T I R I U LTIM E LE Ş T I R I U LTIM E LE Ş T I R I

a Repu blicii India

TELEGRAME

Excelentei sale
Dr. RAJENDRA PRASAD
preşedintele Republicii India

. NEW-DELHI

Cu prilejul celei de-a 12-a aniversări a Republicii India, L u e ra p ile s e s iu n ii 1!L
vă transmit din partea Consiliului de Stat, a poporului romin
şi din partea mea personal, calde felicitări, precum şi cele mai fP e p s iia t8© sa Ut, Da - G e r m a n e
bune urări de sănătate pentru Excelenţa Voastră, de prosperi­

tate pentru poporul indian şi de noi succese pe calea întăririi BERLIN 25 (Agerpres).' — acaparat cu ajutorul S.U.A. pu­ n i (iim flii
şi dezvoltării economice a Indiei. După cum anunţă A.D.N. la terea politică şi economică in
24 ianuarie au început la Ber­ Germania occidentală, au încă­ MOSCOVA 24 (Agerpres). — TAiSS transmite textul răspu nsurilor mareşalului R. I. Ma-i
Îm i exprim convingerea că relaţiile de prietenie şi colabo­ lin lucrările sesiunii ordinare "a tuşat ţara în N.A.T.O., au jert­ linovski, ministrul Apărării al U.R.S.S. la întrebările unui core spondent al ziarului „Pravda'L
rare dintre R.P, Romină şi- India vor continua să se adincească Camerei Populare a R. D. Ger­ fit interesele naţionale ale po­
spre folosul popoarelor romin şi indian şi in interesul ţelurilor mane. Generalul de armată H. porului german pentru politica ÎN T R E B A R E : Recent, ministrul dc tem mai puternici şi, bineînţeles, nu monopolurilor care se ocupă de această
noastre comune — promovarea colaborării internaţionale şi Hoffmann, ministrul Apărării lor agresivă. război al S.U.A., R. M cNam ara a de­ vom răniîne pe loc. Nu avem nevoie afacere mănoasă. Dar ce om cu o jude­
apărarea păcii in lume. Naţionale al R. D. Germane, a clarat în Comisia senatorială pentru să mai sporim prea mult trupele noas­ cată sănătoasă nu-şi dă seama că adă­
prezentat raportul în problema H. Hoffmann a amintit în problemele forjelor armate a Congre­ tre de rachete şi stocurile de arme. Rc posturile împotriva bombelor atomice si
GHEORGHE GHEORGHIU-DE.I introducerii serviciului militar continuare că guvernul Republi­ sului S.U.A. că forţele armate ameri­ viitor nu se va mai desfăşura un pro­ cu hidrogen nu sînt altceva decît un
Preşedintele Consiliului de Stat general obligatoriu. cii Democrate Germane a adre­ cane „sînt pe deplin capabile să ni­ ces de acumulare, ci de reînnoire şi sicriu, un niormînt pregătit dinainte.
al Republicii Populare Romîrie Subliniind că apărarea pa­ sat guvernului R. F. Germane a- micească obiectivele sovietice“ vizate perfecţionare firească a armelor. Ceea Şi pentru cine uu este limpede că in
triei este o sarcină şi o datorie pelul de a organiza tratative cu dc ele. V ă este cunoscută tovarăşe ma ee avem este suficient pentru a zdrohi condiţiile mijloacelor moderne de du­
Excelentei sale istorică a clasei muncitoare ger­ privire la încheierea Tratatului reşal, această declaraţie şi cum o a- orice adversar potenţial dacă ne va cere a războiului nici un adăpost uu te
Dl. JAWAHARLAL NEHRU mane şi a tuturor forţelor pa. de pace german, de a pune la preciaţi ? ataca pe noi sau ţările socialiste prie­ poate salva de bom ba nucleară. In afa-
triotice ale poporului german, baza relaţiilor dintre cele două tene. V a trebui numai să reînnoiin şi ră de aceasta, în urma unei explozii
Primul ministru al Republicii India state germane principiile coe­ R Ă S P U N S Da, cunosc declaraţia să periecţionăm armele existente. lăm în contaminate cu substanb "’in­
NEW-DELHI vorbitorul a arătat că introduce­ xistenţei paşnice, de a începe de­ făcută de dl. M cN am ara în Comisia active teritoriul, atmosfera, apa
rea serviciului militar general zarmarea generală şi totală ir. senatorială a Congresului S.U.A. Pri­ ÎN T R E B A R E : Dc ce consideraţi că ee-1 înconjoară pe om.
'Cu prilejul celei de-a 12-a aniversări a Republicii India, obligatoriu corespunde aspira Germania şi crearea unui stat mul lucru care sare în ochi în această ministrul de Război al S.U.A. a avut
vă adresez cordiale felicitări din partea guvernului R.P. Romîne ţiilor şi revendicărilor oameni­ neutru din punct de vedere mi­ declaraţie, este tonul ei lăudăros. Cred nevoie să facă o asemenea declaraţie Acest lucru este, desigur, cunoscut
şi a mea personal. Primiţi, totodată, Excelenţă, bunele mele lor muncii din R. D. Germană, că cititorii „Pravdei“ şi toţi oamenii şi să ameninţe Uniunea Sovietică cu militarilor şi oamenilor de ştiinţă ame­
urări pentru sănătatea şi fericirea dv. personală, pentru pro­ uniţi în Frontul Naţional. litar. sovietici, sînt de acord cu mine că o un război nuclear ? ricani şi nici guvernatorul Rockefeller
gresul şi prosperitatea Indiei. ¦Ministrul Apărării Naţionale asemenea lăudăroşenie ieşită dm gura nu poate să nu-şi dea seama de aceas­
In timp ce in partea de ră­ ministrului de Război al S.U.A., este R A S R U N S : Trebuie să spun că în ta. D ar şi în acest caz monopoliştii
Îm i este deosebit de plăcut să constat că intre Republica sărit a Germaniei au fost crea­ a expus apoi conţinutul proiec­ cel puţin nesăbuită. Ea urmăreşte nu ultimul timp nu numai ministrul de rămiii credincioşi instinctelor lor s ă l­
te toate condiţiile pentru o dez­ tului de lege cu privire la ser­ o îmbunătăţire a relaţiilor dintre Uni­ Război al S.U.A., ci şi alţi oameni de batice de îmbogăţire. Ei aţiţă psihoza
voltare democratică şi paşnică, viciul militar general obligato­ unea Sovietică şi S.U.A., nu slăbirea stat americani, investiţi cu putere şi războinică sporind astfel probabilitatea
imperialiştii vest-germani au riu. Camera Populară a aprobat încordării internaţionale, ci aţijarea răspundere, îşi permit să facă asemenea unui conflict armat, făcîndu-şi cam ur­
în unanimitate această lege. pasiunilor, a isteriei războinice şi în declaraţii urmărind intensificarea „răz­ mătoarele socoteli: Intr-adevăr ir. vâl­
ultima instanţă, a cursei înarmărilor. boiului rece" şi aţîţarea isteriei război­ vătaia războiului racheto-nuclear vor ti
Populară Romină şi India s-au statornicit relaţii trainice de Cine urzeşte complotul împotriva lui Oizenp Cursa înarmărilor însă este calea care nice în S.U.A. mistuite avutul şi bogăţiile noastre, şi
prietenie şi colaborare. Sint convins că aceste relaţii se vor totdeauna a dus omenirea la războaie poate chiar noi înşine. In schimb pin a
Poporul american este speriat cu ce se va întirnpla aceasta vom stoarce
dezvolta neîncetat spre binele popoarelor romin şi indian şi LEOPOLDVILLE 25 (Ager­ indignare in Întreaga lume. D ar dacă imperialiştii doresc să spectrul unui nou război pentru a-1 face întreaga vlagă, maximum de profituri
al păcii. pres). — Acum este pe deplin clar unde m eargă pe această cale, ar trebui ca şi mai docil, şi mai supus faţă de spo­ de la milioanele de americani pe ca­
duc firele noului complot împo­ mai întii să cumpănească bine faptele rirea nestăvilită a cheltuielilor pentru re sîntem gata să-i jertfim războiului.
ION GHEORGHE MAURER Predarea lui Antoine Gizen- triva forţelor patriotice congo­ reale şi să mediteze la ceea ce le hă­ înarmare. Se ştie că capitolele militare
Preşedintele Consiliului de Miniştri ga pe mina organizatorilor asa­ leze care luptă cu consecvenţă ale bugetului S.U.A. se umflă.an de an ÎN T R E B A R E : Din răspunsurile dv.
sinării lui Lumumba, provoacă pentru un Congo unit şi cu ade­ răzeşte o asemenea cale. Aici doresc si se pare că fiecare dintre preşedinţii reiese că încercările oamenilor de stat
al Republicii Populare Romîne vărat independent. De multă să-l corectez pe domnul McNam ara. americani care s-au succedat după în­ din S.U.A. dc a ameninţa Uniunea So
vreme, presa americană duce o Preşedintele S.U.A., .1. Kennedy, a re­ cheierea celui de-al doilea război mon­ vietică nu ţin scama de raportul real
Im Isâoffla Am ericii L a tin e campanie de calomnii împotriva dial vrea să-şi întreacă neapărat pre­ de forţe din lume. Ce concluzie s-ar pu­
a fost deschisă o epocă nonă lui Gizenga. in declaraţia fă­ cunoscut nu de mult că forţele noastre decesorul în ceea ce priveşte volumul tea trage după părerea dv. de aici ?
cută in subcomitetul pentru mijloacelor care se storc pentru înar­
—Declaraţii înflăcărate la conferinţa de la Havana — problemele Africii al Senatului sînt egale. Aceasta a fost o mărturi­ mare, sub formă de impozite de la oa­ R A S R U N S : Oam enii de stat, inclu­
american, Rusk l-a acuzat di­ menii muncii americani. Anul trecut siv conducătorii militari, au nevoie mat
HAVANA 25 (Agerpres). spus Galich, noi îngropăm pana- război de independenţă latino- rect pe Gizenga de „răscoală sire mai mult sau mai puţin justă, şi guvernul S.U .A . a făcut să treacă prin mult decît oricine dc simţul realităţii.
Agenţia Prensa Latina rela­ anierican. armată“ . S.U.A. îşi dau de fapt ar fi timpul ca militarii americani să Congres cel m ai mare buget militar pe In condiţiile actuale trebuie căutate so­
tează că peste 3.000 de persoane mericanismul inventat la Wa­ astfel binecuvintarea pentru ac­ care l-au avut vreodată statele în timp luţii care să ducă la pace şi nu Ia răz­
s-au adunat în teatrul „Garcia shington şi care işi duce acum Şeful delegaţiei cubane, .Iuan ţiunile împotriva lui Gizenga. tragă de aici concluziile corespunză­ de pace. Acum însă Congresului i s-a boi. Trebuie să ne gîndini cum să m ic­
Lorca“ din capitala Cubei în ultimele zile la Punta del Este. Marinello, rectorul Universităţii toare. prezentat noul proiect de buget pe anul şorăm încordarea din relaţiile dintre
timp ce alte zeci de mii se strin- 70 de ani de ruşinoasă istorie a din Havana, a trecut în revis­ Este edificator că în acelaşi 1962 — 1963 care prevede cheltuieli state şi să nu admitem ca stocurile acu­
seseră în faţa clădirii cu prile­ continentului nostru au luat tă realizările revoluţiei cubane timp Rusk s-a străduit să-l G a ministru al Apărării; cunosc bine militare şi mai mari. Acestea ating ci, mulate pentru ducerea războiului să fie
jul şedinţei de inaugurare a con­ sfirşit pentru a deschide calea în cursul primilor săi trei ani. scoată basma curată pe crimi­ l’ra cu adevărat astronomică de 55,1 puse Jn funcţiune. Aceasta ar aduce
ferinţei popoarelor latino-ame- unei noi epoci a Americii La­ nalul Chombe. Nu este de aceea puterea militară a Uniunii Sovietice miliarde dolari, ceea ce reprezintă apro.
rican’e de solidaritate cu revolu­ tine“ . Referindu-se la pactul de Ia de mirare că şeful separatiştilor şi mă orientez într-o anumită măsură ximativ 60 la sută din toate alocările doar o nenorocire ireparabilă, se poate
ţia cubană. Rio de Janeiro, pe care S.U.A. katanghezi acţionează în con­ şi în ce priveşte armamentele S.lJ.A.
Discursul de deschidere a fost „Panămericanismul anacro­ încearcă să 1 invoce împotriva tinuare fără nici o restricţie. bugetare. Povara acestor cheltuieli mi­ spune acum, nu numai unor state izo­
rostit de Manuel Galicii, fost nic, a spus Galich, a fost rănit Cubei la Punta doi Este pentru Miercuri între Chombe şi noul şi ale aliaţilor lor din N.A.T.O.
ministru de Externe în guvernul mortal de poporul cuban care a justifica o agresiune, J. Ma­ reprezentant al O.N.U. în Ka- litare apasă pe umerii poporului mun­ late, ci tuturor ţărilor din lume.
democrat guatemalez răsturnat a înfruntat cu curaj imperialis­ rinello a făcut o comparaţie cu tanga, guatemalezul Rolce Ben- Poziţia pe care o am mă obligă la
în 1954 prin intervenţia milita­ mul": Galich a încheiat cu cu­ ajutorul frăţesc şi necondiţionat neth, a avut loc o convorbire aceasta. Consider că în prezent lagă­ citor al S.U.A., care este nevoit să plă­ Partidul Comunist al Uniunii Sovie­
ră pusă la cale de S.U.A. vintele : In viitor pe plaja Gi- pe care îl acordă Cubei toate „cordială“ în •cursul căreia a rul socialist este mai puternic decît
ron va fi ridicat un monument ţările lagărului socialist. fost menţionată, printre altele, tească impozite tot mai mari, iar pro­ tice, guvernul sovietic, tofite ţăr.ile ţa-
,,La această conferinţă, a cu inscripţia: Aci s-a dat pri­ problema mercenarilor. Nu este aceste ţări. D ar să admitem chiar că
ma bătălie a celui de-al doilea In încheiere J. Marinello a ex­ de prisos de a reaminti că alun­ forţele ar fi egale. Sîntem dispuşi să fiturile obţinute de pe urma cursei înar­ gărului socialist duc în tnod neabătut
primat tuturor popoarelor lu­ garea mercenarilor constituie
» mii, şi în primul rînd celor la­ principala însărcinare dată for­ acceplăm aceasta pentru a nu partici­ mărilor revin monopolurilor americane o politică de pace. Politica noastră es­
tino-americane, recunoştinţa po­ ţelor O.N.U. de către Consiliul pa la aţîţarea psihozei de război. Dar
La P u n ta del E ste de Securitate. Din comunicatul care produc arme. te determinată de hotărîrile Congresu­
porului cuban pentru sprijinul oficial, publicat după întîlnire, de vreme ce forţele noastre sînt egale,
Mrejele imperialiştilor reiese însă că nu se prevăd nici Pentru nimeni nu constituie un secret lui al XXII-Iea al P.G.U.S., de noul
pe care 11 acordă poporului cu­ de acum înainte măsuri pentru liderii americani trebuie să tragă de
sînt ineficace îndeplinirea rezoluţiilor Consi­ aici concluzii juste şi să ducă o poli­ faptul că în Statele Unite ale Americii P rogram al partidului. Ne călăuzim cu
ban în lupta sa pentru liberta­ liului de Securitate.
PUNTA DEL" ESTE 25 (Ager­ relatează agenţia United Press te şi independenţă. tică rezonabilă. numeroşi membri ai guvernului, au stricteţe după aceste documente. Uniu­
International, „eforturile State­ După această intilnire,- „gu­
pres). — lor Unite în vederea excluderii HAVANA 25 (Agerpres). — vernul“ katanghez a ţinut o şe­ DI. M cNam ara afirm ă că S.U.A, pot fost, înainte de a fi primit posturi gu ­ nea Sovietică va promova şi de acuin
In şedinţa plenară din 24 Cubei din familia naţiunilor Agenţia Prensa Latina tran­ dinţă specială. Oficial s-a anun­
americane s-au izbit de obsta­ smite declaraţii ale membrilor ţat că au fost dezbătute pro­ distruge obiectivele sovietice vizate. Nu vernamentale, acţionari sau reprezen­ înainte politica de pace şi coexistenţă
ianuarie a Conferinţei mi­ cole care prezic o înfrîngere po­ bleme financiare, dar toţi obser­ paşnică, luptînd pentru realizarea de­
niştrilor de Afaceri Externe sibilă a planurilor privind o ac­ delegaţiilor participante la con­ vatorii afirmă că, de fapt, a ştiu la ce se referă el cînd spune o- tanţi ai corporaţiilor monopoliste care
ai ţărilor merpbre ale O.S.A. ţiune colectivă imediată împo­ ferinţa popoarelor latino-ameri­ fost discutat proiectul autdrită- zarmării generale şi totale, pentru li­
primul a vorbit ministrul de triva regimului lui Fidel Cas- ţilor O.N.U. de a crea o forţă biective vizate. In ce mă priveşte aş lucrează pentru război. Aceasta, de alt
Afaceri Externe al Columbiei, tro“ . Argentina, care cu o zi cane de la Havana. .militară comună din care să facă putea declara că sîntem în stare să chidarea rămăşiţelor celui de-al doilea
Caicedo Castilia1, care, repetînd înainte acceptase să prezinte, Jorge Ovando, subsecretar al parte trupe ale lui Mobutu şi ştergem de pe faţa pâmîntului diutr-o fel, se referă şi la ministrul de Răz­
afirmaţiile calomnioase răsufla­ împreună cu Statele Unite re­ război m ondial şi întărirea securităţi!
te ale propagandei nord-ameri- zoluţia pentru excluderea Cubei vicepreşedintelui Boliviei, a de­ Chombe, menită să întreprindă singură lovitură racheto-nucleară orice boi al S.U.A., dl. M cNam ara. Atunci
cane împotriva Cubei, a cerut popoarelor. Dar, dacă patria noastră
ruperea relaţiilor dintre ţările din organismele O.S.A'., „pare clarat că „clasa muncitoare şi operaţiuni militare împotriva de­ obiective, toate centrele industriale şi cînd aceste persoane se instalează in
O.S.A. şi Cuba. El a fost spri­ potitico-administrative din S.U .A . şi să va fi atacată, forjele armate ale Uniu­
jinit de delegatul Guatemalei, să-şi fi reconsiderat poziţia“ . poporul bolivian au cerut gu­ taşamentelor armatei naţionale distrugem ţări întregi care şi-au pus ministere, ocupă funcţii de stat, ele
al cărei preşedinte, după cum „Uluită şi dezamăgită, spune nii Sovietice sînt gata oricînd să răs­
se ştie, a pus teritoriul ţării la vernului lor să adopte o atitu­ congoleze care continuă cu con­ teritoriile la dispoziţie pentru bazele mi­ prom ovează cu zel politica acestor cor­
dispoziţia contrarevoluţionarilor agenţia americană, delegaţia dine fermă în problema cu­ pundă agresorului printr-o lovitură ni­
bană". secvenţă lupta împotriva sepa­ litare americane situate în jurul Uniu­ poraţii, acţionează în interesul corpo­
cubani pentru organizarea unei Statelor Unite a refuzat să co­ nii Sovietice şi a celorlalte ţări socia­ micitoare, şi vom zdrobi pe cei care
Victor Manuel Zuniga, preşe­ ratiştilor în nordul Katangăi. raţiilor în care au ocupat funcţii şi un­
noi invazii în Cuba. menteze modificarea' de poziţie liste. Cred că, în genere, acest lucru ne vor ataca sau care vor ataca pe alia­
Carlos Martinez Sotomayor, dintele Confederaţiei muncito­ de se reîntorc, de regulă după ce pă­
a Argentinei“ nu este un secret nici pentru condu­ ţii noştri. După cît se vede, unii oa­
ministrul de Afaceri Externe al rilor din Ecuador, a declarat că cătorii S.U .A ., nici pentru conducăto­ răsesc funcţiile lor de stat.
poziţia clasei muncitoare din meni de stat din S.U .A . nu-şYi dau se|u-
rii celorlalte ţări care fac parte din Aş vrea să dau un singur exemplu ma întotdeauna de acest lucru atunci
Ecuador este limpede : sprijini­ cînd fac declaraţii.
blocurile agresive N.A.T.O., S.E.A.T.O. de felul In care monopolurile, specu-
rea fermă a eroicului popor cu­ Conferinţa de presă
şi G.E.N.T.O. lînd fără ruşine frica oamenilor, reali­
ban, a guvernului şah revoluţio­ a preşedintelui S.U.A.
Ga ministru al Apărării al Uniunii zează profituri imense, lată de mai bi­
nar. tondus de Fidel Castro. W A S H IN G T O N 25 (A g e rp re s). —
Sovietice, declar cu toată răspunde­ ne de un an guvernatorul statului New TASS transmite:

rea — şi ştiu pe ce mă bazez cînd York. dl. Rockefeller, desfăşoară o cam­ La Washington a avut loc o confe­
rinţă de presă a preşedintelui Ken­
fac această declaraţie — că acum sîn- panie pentru construcţia de adăposturi

antiatomice şi cheltuieşte pentru aceas­

ta sume uriaşe care sînt pompate din

buzunarul contribuabililor în seifurile

Republicii Chile s-a opus, după Doi a u t de activitate teroristă Pentagonul anchetat de Senatul S.U.A. nedy, care a fost aproape în între­
gime consacrată problemelor de politi­
cum relatează agenţia France că internă şi economice ale S.U.A.
Presse, „oricărei idei de sanc­

ţionare a Cubei“ . Sotomayor a P A R IS 25 (A gerp res). — France Presse, au sărbătorit această oooooooooooooooo oooooooooooooooo „ Răspunzînd la întrebările coresponden­
subliniat că nimic nu justifică Ziua de 24 ianuarie, cînd s-au îm­ aniversare printr-o largă „activitate" ţilor, Kennedy a făcut două comenta­
aplicarea de sancţiuni politice plinit doi ani de la complotul fascist în Franţa şi A lg e r ia : atentate tero­ g WASHINGTON 25 (Ager- coridoare. S-au adunat circa litarismului american. Pe vre- g rii în legătură cu temele de politică ex­
Cubei. Manuel Tello, 'ministrul din Alger, cunoscut sub numele de riste, ameninţări, explozii cu boinbe, o preş). — TASS. transmite : 100 de ziarişti, reporteri de ternă. Gînd preşedintele a fost între­
de Afaceri Externe al Mexicu­ „complotul baricadelor“ săvîrşit sub emisiuni pirat, difuzarea de manifeste, O Subcomisia senatorială pen- radio şi televiziune, fotore- mea cînd era comandantul fio- oo bat dacă este pe deplin satisfăcut, el
lui, a pus la îpdoială legalitatea conducerea ultracolonialiştilor Ortiz şi diferite manevre de intimidare etc. g tru problemele forţelor armate porteri. tei, el a făcut deseori decla- o şi consilierii săi, de pregătirea milR
măsurilor anticubane propuse l.agaillarde, a fost marcată în Franţa g a început o nouă şi răsună- raţii extrem de provocatoare, <> ră a N.A.T.O în prezent, Kennedy
de delegatul columbian. printr-o intensificare a acţiunilor „or­ Toate acestea au ca scop, arata O loare anchetă. De data aceas- La începutul şedinţei subco- iar guvernul a fost nevoit in g răspuns că \această pregătire poate
ganizaţiei armate secrete". Adepţii „Al­ Pierre Brisson, directorul ziarului misiei s-a dat citire declara- repetate rinduri să-l aămones- g trebuie să fie intensificată. Cu acea
A luat apoi cuvintul Santiago geriei franceze“, grupaţi astăzi sub „Figaro", să se creeze un climat, de ocazie preşedintele a subliniat că con­
Dantas, ministrul de Afaceri denumirea dc O.A.S., arată agenţia nelinişte pentru ca uitracolonialiştii o ta lucrurile ajung pînă la Pen- ţiilor a doi „experţi" : fostul teze. După cum arată cunos- o sideră important în special să se mă­
Externe al Braziliei', care s-a de­ să se impună prin şantaj şi frică". rească forţele arm ate'" clasice ale
clarat împotriva oricăror sanc­ g tagon. preşedinte Eisenhower şi fostul cutul comentator american o N.A.T.O.
ţiuni la adresa Cubei, indiferent
de natura lor. El s-a împotrivit, g Membrii Congresului legaţi ministru de Război, Lovett, pe Drew Pearson, Burice „consi- g In continuare, preşedintele o comuni­
de asemenea, şi unui eventual cat că el l-a rugat pe directorul Băn­
avertisment dat de conferinţă o de mişcarea de extremă dreap- care subcomisia i-a rugat să-şi aeră probabil că militarii tre- g cii internaţionale de reconstrucţie şi
Cubei. Dantas a insistat asu­ o tă îi acuză pe conducătorii spună părerea in problemele buie să aibă cuvintul hotăritor o dezvoltare, americanul Eugen R. Black,
pra principiului neintervenţiei % Pentagonului că nu efectuează discutate. in materie de politică externă", o să-şi ofere »bunele sale servicii" ca
şi a precizat că dificultăţile ţă­ ! n prezent el este primul care o mediator în conflictul dintre India şi
rilor latino-americane sînt pro­ g pregătirea ideologică necesară Eisenliower, cunoscut prin sfătuieşte subcomisia Congre- <L Pakistan cu privire la Kaşmir.
vocate de trei factori : inega­ g a armatei. ataşamentul său faţă de „răz- sului cum să lupte împotriva g
litatea în distribuirea bogăţiilor g Potrivit declaraţiei senatorii- boiul rece“, cere încurajarea Unul din corespondenţi l-a întrebat
naţionale, nivelul scăzut al ve­ pe Kennedy ce speră să obţină State­
nitului pe cap de locuitor şi, O lui Stennis, preşedintele sub- conducătorilor ţării, militari şi comunismului. o le Unite Ia conferinţa de la Punta del
ceea ce el a numit, „intervenţia Este a miniştrilor de Externe ai ţări­
constantă a intereselor şi gru­ 2 comisiei, in sprijinul acestei civili, care ţin discursuri an- După cum era de aşteptat, lor continentului american. Kennedy,
purilor economice naţionale şl într-o formă foarte prudentă şi-a ex­
internaţionale“ . acuzaţii s-au strîns numeroase ticomuniste in faţa militarilor cuvîntarea lui Burice a constat 2 primat speranţa că această conferinţă
va adopta o „declaraţie eficace" cu pri­
„Atitudinea categorică a re­ g documente şi materiale. An- şi civililor. El şi-a exprimat, din născociri pline de ură, in­ vire la îngrijorarea Statelor Unite şi,
prezentantului Braziliei a reţi­ tr-un spirit care-l caracteri­ după cum a afirm at preşedintele, a ţâ­
nut atenţia observatorilor“, re­ g chetatorii au scormonit munţi de asemenea, îndoiala î n .pri- zează pe deplin împotriva po­ rilor Americii Latine în legătură eu
latează corespondentul agenţiei liticii ţărilor socialiste, oglin­ „ofensiva comunismului în emisfera
France Presse. o de arhive din Pentagon, au vinţa necesităţii vreunui con- dind dorinţa sa de a înteţi occidentală“.
psihoza războinică.
Pe de altă parte, după cum 2 controlat 1.500 de texte ale trol sau cenzuri asupra decla-

2 cuvîntărilor ţinute de militarii raţiilor şi cuvintărilor publice

americani în public. ale personalităţilor sus-puse,

2 Cercetarea activităţii Penia- civile şi militare. Se presupune că ancheta Se-

g gonului într-o asemenea pro- După aceea, a fost ascultat natului asupra activităţii Pen-

g blemă ca lupta împotriva ideo- primul martor, amiralul Burice, tagonului va dura cit eva luni.

O log iei comuniste a stirnit un fostul şef al statului major al Principalul scop al acestui

Tineretul din Roma demon strează pentru Algeria indepen- 2 interes deosebit la Washing- forţelor navale americane, in spectacol este de a îi da un
denia, împotriva politicii guver nului francez în problema alge- 2 ton. Incăpătoarea sală de şe- prezent mare om de afaceri, nou impuls isteriei anticomu-
n a n ă şi a terorii dezlănţuite de ban’dele O.A.S.
g dinţe a subcomisiei a fost ar- Amiralul Burice reprezintă ari nişte şi de a intensifica şi mal
g hipltnă, Oamenii stăteau pe pa cea mai războinică a mi- mult războiul rece.

' ^o<x><>coo<xx>c><>c><><><>o<x><><><>oc><>o<>oooo<x><xxxxxxx><>o<>o<xxxx><x>ooo<xxx><>oooo<>oc>o<><>ooc

Redacţia şi administraţia ziarului : sir. 6 Martie nr. 9. Telefon : 188, 189, 75, 671. laxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiei Generale P. T.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai“ — D m !