Page 83 - 1962-01
P. 83
paf.- ? DRUMUL' SOCIALISAI!. LUI Nr. 2205
In lunile de iarnă, Răspundem cititorilor SCHIMBUL DE M IM E
Ia unităţile culturale de la sate
>000000000000000 o o o o o o o o o o o o o o o -^
<>
Pasiunea Zoiei ® Gheorghe Poantă — comu rie ale cooperativelor este pre Intr-o vitrină, anume ame btreanu, Dumitru Săndescu şi
na Lelese. Organele de stat ne văzut a se executa tunsori şi in avut efect. Elevii Pavel Caraş- o
zilele de sîmbătă pînă la orele najată. din biroul directorului Anton Birta din anul II. Me ca şi Mihai Gotcu şi-au îmbu- 2
comunică că intr-adevăr soba 14. L.R.C.M. a dat dispoziţii co nătăţit situaţia la învăţătură. L
Cîţi n-au văzut ta pereţii aproape complet poeziile lui Eminescu, de fontă existentă în sala că respunzătoare în vederea respec se află o mulţime de lucrări. rită a fi scoşi în evidenţă şi
blourile pictate de ti- acoperiţi cu rafturile in „O riginea vieţii pe pă- minului cultural din Cerişor nu !n timpul liber , “ S2
nâra Zoia A rdelcanu! care stau aranjate, fru mînt“, „Despre religie“. poate asigura încălzirea sălii. tării programului stabilit. Printre altele aici. există o ma elevii Eugen Ţica, Dumitru
Ciţi n-au zarit-o noap mos, cele peste 2.30Ü Pentru a elimina acest neajuns ° Gheoighe Bordoş — Petro
tea tirziu prin geam ul de volume. In acest fel harnica s-au luat măsuri să fie construi şină de cusut „Ileana“, strun Radu, Ştefan Popescu şi alţii
luminat, aplecată asu bibliotecară a reuşit să tă o sobă de teracotă, în cursul şani. in urma sesizării dumnea
pra liîrtiei dc s c r is ! li A venit în Aleteş cu atragă anul trecut pes acestei luni. De asemenea în voastră Sfatul popular al ora guri şi freze în miniatură, ma care au numai note de 9 şi Elevii grupului şcolar d in g
place mult să ciute şi vreo G luni in urmă. te G80 de cititori care scurt timp, lucrarea de introdu şului regional Petroşani ne fa
la acordeon. Dc fiecare Pasionata pentru lite au citit peste 8.200 dc cere a iluminatului electric la ce cunoscut că inspecţia comer şină de găurit cu trei axe in 10. Eugen Ţica de pildă, care Cugir işi petrec timpul libero
data la serile literare ratura, pentru artă în volume. Şi în acest an, căminul cultural din Cerişor, va cială de stat a primit sarcina ca
pe care le organizează general, a început o în primele două decade îi terminată în curind. periodic să ridice probe de bău stare de funcţionare, scule şi este unul din cei mai buni in mod plăcut. Ei activează in o
tinăra bibliotecară, o fe muncă susţinută pentru ale lunii ianuarie, a în turi pentru a se verifica dacă
meie slăbuţă cu un păr raspîndirca cărţii. A or scris încă 95 dc noi ci 0 E. B. Fanariu — Călan. acestea sint diluate cu apă. De dispozitive lucrate de elevii elevi pe şcoală (are note nu formaţii de cor, dansuri, te a -o
negru, bogat, răsfirat ganizat 20 dc cercuri titori. Uzina „Victoria“ Călan ne face asemenea s-a atras atenţia os
peste umeri, smulge in dc citit şi 4 biblioteci cunoscut că localul în care func pătarului Suba Francisc, de la grupului şcolar din Cugir. Mul mai de 10). a participat M tru etc. La perioade scurte for-%
strumentului melodii ca de casă. Cu sprijinul Printre cei mai har ţionează biroul de facturări este restaurantul „Minerul“ , că la
re farmecă pe cei pre cadrelor didactice a pre nici se numără Ioana provizoriu, in planul de dez prima abatere va fi sancţionat. te din maşinile şi uneltele lu anul trecut la olimpiada de fi maţiile artistice prezintă pro- g
zenţi. Acestea sînt el zentat o scrie de recen Tibea, Dumitru Pîcli- voltare al uzinei s-a prevăzut
icea direcţii în caic se zii şi a organizat seri şan, Saveta G avrilă şi ca lingă cabina cîntarului pod- 0 Anton Megieş — Brad. crate de ei au fost trimise la zică şi matematică ocupind lo grame atit in oraş cit şi in im -o
manifestă pasiunea Zo literare. Cu această oca alţii. bascui, care urmează să fie mu Direcţia regională P.T.T.R. ne-a
iei pentru frumos. Ceea zie au fost citite fra g tat, să se construiască şi un bi diferite expoziţii din ţară unde cul II pe ţară. Cei amintiţi s-au prejurimi. De curind, din in i-o
cc-i aduce multe satis mente din diferite volu Dacă pentru majorita rou destinat facturărilor şi ex comunicat că a cercetat cele se
facţii sînt însă, aşa me sau poezii. Din a- tea locuitorilor din M e- pedierilor. sizate de dumneavoastră şi că s-au bucurat de aprecierea remarcat pină în prezent şi ţiativa comitetului de părinţi o
după cum obişnuieşte ecastă cauză, de multe teş, cartea a devenit un aveţi dreptate. In consecinţă
să spună, orele de pro ori se întîmplă să nu prieten de nedespărţit, 0 Cincora loan. — Livadea de s-au luat măsuri şi factorul poş unanimă a specialiştilor. Vă- la instruirea practică unde s-au procurat instrumente mu-2
gram şi chiar cele peste mai găseşti în biblio aceasta se datorează şi tal Matieş Gheorghe a fost
program, pe care le pe teca pe „Mitrca Cocor“ tinerei Zoia Ardelcanu, ehnp. La sesizarea dumneavoas schimbat din sector, sancţionat zind asemenea lucrări rămii realizează lucrări de bună ca zicale in valoare de peste g
trece în bibliotecă, intre de M. Sadoveanu, „Sc- care duce o muncă sus tră, organele cooperaţiei meş cu mustrare şi pierderea drep
fea“ de Titus Popovid, ţinută pentru răspindi- teşugăreşti ne comunică că In turilor la premiere pe luna res impresionat de precizia cu care litate. 40.000 lei. Deja a luat fiinţă o
rca cărţii. programul unităţilor de frize pectivă.
:ssu au fost executate mai ales For(a colectivului o orchestră şi o fanfară. o
T. HOREA clnd te gindeşti că ele au ie
Ca peste tot. şi aici sint iu - 2
şit din mîinile unor tineri, care
se află in formare. Să cunoaş Prin vara anului trecut, in bitori. ai sportului. Dintre toa- g
tem mai îndeaproape citeva şcoală, s-a intîmplat un fapt
fapte din munca celor care ieşit din comun. Conducerea te echipele, cea de handbalg
le-au executat. şcolii, şi toţi elevii erau fră-
mintaţi de acesta. Cel mai a obţinut cele mai. bune re- o
zultate. Handbaliştii au ocu- o
pat primul loc pe regiune. L
Printre fi’untaşi frămintat însă părea a fi pro Sportivi ca Sabin Munteanu,g
fesorul de matematică Dumi
Vasile Rahoveanu şi Gheorghe o
. La Cugir învaţă diferite me- tru Zaharia care este şi secre Săliştean sînt şi fruntaşi lac-
o serii aproape 600 de ucenici. tar al organizaţiei U.T.M. pc învăţătură. In plus, ucenicii o
6 film e — 2 4 .7 4 2 d e s p e c ta to ri L Intre ei există o adevărată in- grupul şcolar Cugir. In acele din Cugir participă în timpul o
In perioada 1—24 ianuarie, la cinematograful „Alexandru 2 trecere pentru însuşirea te- zile elevii Pavel Caraşca şt lor liber şi la anumite acţiuni O
Sahia“ din Petroşani au rulat 6 filme care au fost prezentate
g meinică a cunoştinţelor atit ia Minai Gotcu au plecat fără în patriotice. In primul trimes- 2
o orele de cursuri şi seminarii voire pe malul Mureşului. Co tru al anului şcolar ei au efec-%
Acţiuni cu c a fte a de 118 ori. Filmele au fost vizionate de 24.742 oameni ai mun-, o cit şi. la instruirea practică. lectivul era cu atit mai fră tuat peste 26.000 ore muncă 2
cii din oraşul Petroşani. Tot în acest timp au fost făcute 3 2 Rezultatele străduinţelor lor mintat cu cit cei. doi nu se patriotică la plantări de p u -o
prezentări şi simpozioane ia fii mele „Prima lecţie“ , „Mecanicul g sint rodnice. In primul times- aflau la prima abatere, iar re ieţi, colectarea de fier vechi, 6
cară, a vorbit numeroşilor par conducea trenul - şi la altern o tm al anului şcolar, majori- zultatele lor la învăţătură erau înfrumuseţarea şcolii etc. Pen- 2
ticipanţi despre semnificaţia so
Ş eză tori literare cială a acestui roman, despre B. RUS ALIN o tatea ucenicilor au înregistrat cit se poate de slabe. Pavel tru meritele lor, 167 elevi aug
locul pe care-1 ocupă in litera
In cadrul „Lunii cărţii la sa tura contemporană. corespondent o rezultate bune. Cel mai bine Caraşca rămăsese corigent i'n primit insigna de brigadieri, a ig
te“ , Casa regională a creaţiei
populare a organizat ieri, 26 ia Bogată activitate Adunarea membrilor cooperativei s-a prezentat insă clasa, a lll-a primul trimestru al anului la. muncii patriotice. o
nuarie a.c., la căminul cultural la bibliotecă E a anului III. patru materii. Se împrietenise ir o
’din Vinţul de Jos, iar în zilele cu. Miliai Gotcu din aceeaşi O
care urmează va organiza la La biblioteca comunală din Rezultate asemănătoare au Despre activitatea O
Băiţa, Petreşti, Hărău şi Cristur, Zam, raionul Ilia, se desfăşoară elevilor o
şezători literare la care vor par o bogată activitate. Datorită in obţinut şi elevii claselor a clasă şi plecau razna, colec
ticipa cititori ai bibliotecilor co teresului de care dă dovadă in Zilele trecute a avut loc in narea operativă cu mărfuri de grupului şcolar din Cugir, se o
munale. muncă tovarăşa Rirnner Tania, satul Chitid, raionul Haţeg, a- sezon şi desfăşurarea unei sus Il-a A din anul II şi a l-a A tivul anului I, organizaţia pot spune multe lucruri. Ei au o
bibliotecara comunei, ds la În dunarea generală a membrilor ţinute munci, pentru valorifica posibilitatea să înveţe meseria g
In cadrul acestor şezători se ceputul lunii ianuarie şi pină cooperativei de consum. Printre rea întregului surplus de pro din anul 1. Conducerea şcolii U.T.M. de aici au luat mă preferată deoarece au la dis- g,
fac prezentări de cărţi, lecturi, in prezent au fost ţinute 5 re alte realizări, darea de seamă şi duse agricole şi animaliere prin se mindreşte cu tineri ca Du suri hotărite. Cei doi elevi in- poziţie condiţii deosebite de g
iar membri ai cercurilor lite cenzii asupra cărţilor „Soarta discuţiile purtate de membrii mitru Dican. Gheorghe Buăi.. disciplinaţi au fost supuşi unei muncă şi viaţă. Ei se odihnesc o
rare din regiune, invitaţi la unui om“, „Frimăvara pe Tir- cooperativei, au scos in eviden cooperativă. Titus Albu.. Ioan Ceardac din în dormitoare curate, primesc %
aceste şezători, citesc din crea nave“ etc., au fost organizate ţă şi faptul că în anul care a
ţiile lor. trei seri literare pe diferite te trecut planul de aprovizionare ION MAR INI** CU anul I. Ioan Tumbă. Ioan T i- aspre critici. Toate acestea au o hrană consistentă, precum şi 2
me, precum şi lecturi in grup al cooperativei a fost depăşit corespondent sprijin din partea muncitorilor o
R ecenzie pe tema : „Să pregătim din cu 52 la sută. A reieşit de ase L VOOOOOOOOOOOOOO-OOOOOOOOOOOOOO^OOOOOOOOOOOOOCCOOCO Q i-n î.nsuşi.rea meseriei. De ase- oO
timp lucrările agricole de pri
De curind, biblioteca comuna măvară“ . Tot in"cadrul ',‘,turiii' m im o i o
lă din Şibot, raionul Orăştie, a o
organizat la căminul cultural . ...... i 11 , '¦,!• ti111\iou • ¦ Oo
din localitate expunerea unei re cărţii la sate“ , biblioteca orga
cenzii la romanul „Bărăgan“ de nizează şi alte diferite acţiuni menea că gestionarul coopera Bucuria vieţii noi 2 menea, elevii anului 1 lucrea-2
V. Ern. Galan. Cu acest prilej, atractive. tivei, tov. Nicolae Dumitru, a
tovarăşa Maria Giura, bibliote depus mult interes pentru a des g ză într-un atelier special ame-%
face mărfurile cit mai igienic, o najat unde au la dispoziţie g
servind conştiincios pc consu
matori. Inserarea timpurie, specifică poate realiza 5.000 kg. porumb în haine de sărbătoare, jucau<> zeci de strunguri, freze, rabo-o
zilelor de iarnă, işi lasă încet, boabe la hectar. cu foc. Oamenii petreceau mi-cg> teze precum şi un atelier de o
In scopul întăririi cooperati mantia întunecată peste satul nunat. aşa cum minunatăa leZ lăcătuşerie înzestrat cu utila-o
vei din punct de vedere finan scăldat in lumina becurilor. Pentru a întări, cele spuse dc
Ion Fărcaş se apropie şi. Ion este viaţa pe care şi-au făuri-% >ul necesar. De creşterea lo rg
ciar, adunarea generală a tra ...Mă aflam in Apoldul. de Bălteanu, un alt fruntaş al re
Jos, raionul Sebeş şi mă în coltelor bogate. t-o conduşi de partid. g Se ocu^ 11 malştri printre g
sat ca sarcină noului consiliu dreptam curios in spre căminul
cultural, de unde răzbateau pînă, • — Cuv.'intui lor, convinge prin Pină tirziu noaptea au pelre-Ş, ca\e Gheorghe Păunescu şi. Ni-©
sătesc (preşedinte Adam Boşo- in depărtare chiote de veselie însuşi rezultatele pe care le-au
şi. acorduri de muzică. Faptul obţinut, îmi spunea Nicolac Albu cut colectiviştii din Apoldul de O colae lancu, precum şi 52 ca- ©
rogan), să se ocupe cu mai mul mi se părea oarecum curios care mă însoţea. Sînt dintre acei
ştiind că-n ziua aceea nu era care au primit, in afara retri Jos. Le venea greu să se des-o dre didactice din care 26 p ro -o
tă răspundere de înscrierea de nici o sărbătoare. buţiei. pentru zilele muncă efec partă. Se simţeau atit de bine o o
tuate şi cîte 500 kilograme po fesoii ingineri din uzină o
noi membri, încasarea părţilor Sala căminului cultural era rumb ştiuleţi drept retribuţie
frumos împodobită, şi devenise suplimentară pentru depăşirea laolaltă... g 'Acestei griji ucenicii din g
sociale subscrise, de aprovizio
...Stăteam şi-i priveam. Pe chi Cugir ii răspund prin însuşi- g
purile tuturora se citea bucuria rea de noi cunoştinţe, astfel o
vieţii noi pe care o trăiesc de ca atunci cînd vor merge in%
cind muncesc uniţi in marea% pioducţie să fie cit mai uliii\.%^
familie a colectiviştilor. g V. A LB L'g
neîncăpătoare faţă de marele producţiei planificate la po AU RUG1NESCU g o o o o o o o o o o o ' 'Vv<x>oooooooo g
număr de colectivişti, şi. colec rumb. 'm :
In ultimii doi ani, secto ruj zootehnic al G.A.C. din Pel reşti s-a dezvoltat considerabil. tiviste. care veniseră, aici. Intr-un alt grup. Ion Buta şi JU»iA ît& C ţF 'S z ,
Pentru adăpostirea animalelor colectiviştii au ridicat numeroase construcţii trainice şi ieftine. Ilie Nicoarâ. care au fost retri e i ] g _ e i o Î G | | n mÎ L 'o
— Da. pentru un străin pare buiţi suplimentar pentru depă 28 IANUARIE 1962
IN, F O T O : Grajdul nou, construit în anul 1961. Aici pot fi adăpostite 120 vite mari. curios faptul că intr-o zi de şirea producţiei de cartofi, dis PROGRAMUL 1 : 6,00 „Cintec, 28 IANUARIE 1962
lucru, 'se organizează aici o pe cutau despre sporul de 7.200 ki joc şi voie bună“ — program DEVA : Vint. de libertate ;
trecere. Dar la noi, s-a stator lograme cartofi de toamnă la de melodii populare romîneşti: HUNEDOARA : Soseşte circu l:
nicit un obicei — îmi spunea N i ha. obţinut peste plan de gos 7,30 Estrada melodiilor: 8.00 PETR O ŞA N I: Carmen de la
colae Albu. preşedintele G.A.C. podărie in 1961 pe cele 40 ha. Şcoala şi viaţa: 9,30 Teatru la Ronda ; Vintul s-a oprit in zori:
din Apoldul de Jos — ca de microfon pentru copii : „Cire- S I M B R I A : Pinze purpurii. ;
fiecare dată cu ocazia adunării Despre munca lor. despre bu şarii“ , prelucrare şi dramatiza ORĂŞTIE : Balada soldatului :
generale dc dare de .seamă şi nul mers al gospodăriei vorbeau re radiofonică de C. Şerban : Cind primăvara e fierbinte ;
alegeri precum şi cu alte ocazii colectiviştii. Planuri de viitor, 11.00 Formaţii artistice de ama ALBA IU LI A : Cerul Balticei
să se organizeze cîte o aseme viaţă îmbelşugată... tori. 11.30 Vorbeşte Moscova: (seria II-a ) ; Pe urmele braco
nea petrecere colectivă. In apro 12.00 Pagini orchestrale din mu nierului ; SEBEŞ : Cerasella ;
piere de cercul celor care dan ...Paharele se goleau şi se um zica de operetă: 12,30 Inter HAŢEG : Fii atentă, bunicuţo ! :
sau. un grup de colectivişti, dis pleau cu vinul roşu ca rubi preţi de muzică uşoară; 13,10 B R A D : Revista visurilor; LO-
cutau cu aprindere. De toate pentru toţi : 14,05 „V i NEA : Alba-Regia ; TEIUŞ : Vi
nul. produs al celor peste 120 trina cu noutăţi de muzică uşoa
— Se poate, cum să nu se ră“ 15,05 Orchestre de muzică
poată ! Colectivistul Ion Fărcaş ha. de vie ale gospodărie’. Pe
lămurea cu pasiune pe cîţiva
colectivişti mai vîrstnici cum se scenă, taraful căminului cultu
ral executa o invîrtită. Perechi
de tineri şi vîrstnici, îmbrăcaţi
Grupuri de colectivişti se în Dezvoltarea m ultilaterală felului cum îşi îndeplinesc sar populară din diferite oraşe ale raj in noapte; ZL A T N A : Cin-
dreaptă spre marea sală de fes a gospodăriei colective — calea cinile, nu-i îndrumă cu price ţării : 15,30 La şezătoare: 17,20 tecul m ării; ILIA : Evdokia :
tivităţi a şcolii din Sintandrei. pere pentru a îngriji şi hrăni Muzică de balet : 19,05 „Melo APOLDUL DE S U S: Aproape
Fuseseră anunţaţi că aici va a- spre belşug animalele aşa cum regulile dii... melodii“ : 19,30 Teatru la de soare.
vea loc adunarea generală care ştiinţei zootehnice o cer. microfon, premiera „Prietena
va analiza felul cum au fost în mea Pix“ .
deplinite prevederile planului de Mulţi colectivişti prezenţi la
producţie pe anul 1961. Sala a adunare au vorbit despre felul PROGRAMUL' II : 3,30 Clu
devenit neîncăpătoare. Dacă a- cum s-a imbunătăţit munca, cum
dunarea generală care a anali a crescut simţul de răspundere bul voioşiei : „Vi-l prezentăm
zat activitatea desfăşurată in faţă de lucrările efectuate in
1958 a avut loc la sediul gospo urma aplicării sistemului retri pe Marinas" scenetă de V. Co
dăriei, acum nu s-a mai putut buirii muncii în raport cu pro
ducţia obţinută. Ei au cerut ca jocarii : 10,30 Revista presei
face acest lucru. Pe atunci gos in anul acesta sistemul de re
podăria număra doar 19 fami aplicat acest sistem. Secretul nituri băneşti de aproape 1 mi tribuire a muncii să fie extins străine: 13,15 Cintece şi jocuri
lii. iar astăzi ea numără 196 succeselor dobindite se dato- lion lei. la majoritatea culturilor şi, aşa
familii de ţărani colectivişti, tot reşte unei bune organizări a păşi cu încredere pe calea gos cum reiese din recomandările populare din diferite regiuni ale PENTRU 24 ORE
satul. muncii, participării active a co Producţiile bogate şi venituri podăriei colective, pe calea bel Consfătuirii pe ţară a ţăranilor
lectiviştilor la muncă, aplicării le băneşti realizate au creat po şugului. Ei au vorbit de aseme colectivişti, acest sistem să fie ţării: 13,40 Muzică uşoară: 14,30 Vreme nestabil4 a i cerni variabil,
Colectiviştii urmăresc cu inte cu stricteţe a regulilor agroteh sibilitatea să se repartizeze co nea, despre necesitatea dezvoltă aplicat pe brigăzi şi echipe.
res darea de seamă prezentată nice înaintate. lectiviştilor insemnate cantităţi rii multilaterale a colectivei, „Cine ştie cîştigă“ ; 16,00 Oameni temporar noros. Vor cadea precipi
de Dragomir Haida, preşedin de cereale şi mari sume de bani. despre îmbinarea armonioasă a Bilanţul economic al gospo
tele colectivei, care vorbeşte pe Darea de seamă mai oglin Pentru fiecare zi muncă, aces ramurilor de producţie, factor dăriei colective, precum şi dis şi fapte: 17,15 O schiţă pe săp- taţii sub formă de ploile, iar in re
larg despre succesele pe care co deşte o serie de rezultate obţi tora le-a revenit cite 4 kg. griu, hotăritor in sporirea producţiei cuţiile rodnice ale colectiviştilor
lectiviştii ie-au obţinut anul nute în creşterea şi dezvoltarea agricole şi obţinerea de tot mai au constituit o trecere în revistă tămină; 18,05 Din muzica po giunea de munte va ninge. Tempe
trecut: „Faţă de 1.800 kg. griu sectorului zootehnic. Dacă la în Adunarea generală mari venituri băneşti. a succeselor obţinute pină in pre
la hectar cit ne am angajat să ceputul anului efectivul de ani a colectiviştilor zent, o analiză profundă a mun poarelor: 19,00 Carnet de re ratura staţionară : ziua între I ţa 3
realizăm, noi am recoltat în me male, proprietate obştească, nu diii Sintandrei Vorbind despre necesitatea cii depusă de colectivişti în
die 1.890 kg. la ha., la car măra doar 124 capete bovine sporirii productivităţii animale porter: 21,30 Program pentru grade, iar noaptea între 2 şi minus
tofi timpurii am reuşit să (din care 70 vaci), 35 capete 4,5 kg. cartofi, 1,5 kg. porumb, lor, colectiviştii Maria Boriţă şi lupta pentru construirea vieţii,
obţinem o producţie de porcine (din care 21 scroafe) şi 4 kg. sfeclă furajeră, mari can Emil Stoian au arătat că în a- iubitorii de romanţe; 22,00 Mu 3 grade. Vint moderat din sectorul
14.300 kg., cu 4.300 kg. la 498 capete ovine, acum gospodă tităţi de alte furaje, 0,020 kg. ceastă privinţă există serioase îmbelşugate.
ha. mai mult decit prevederile ria deţine 190 capete bovine brînză şi cite 5 lei in numerar. lipsuri : zică de dans. vest si nord-vest.
planului : producţia medie la (din care 80 de vaci), 86 capete Colectiviştii din Sintandrei
porumb a fost de 2.000 kg. la Pe marginea dării de seamă, — Vacilor de lapte — spunea 0 O O O O O O O O O Ô O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O Ô O C ~>
ha., iar la cartofii de toamnă a porcine (din care 25 scroafe) şi colectiviştii au purtat discuţii tovarăşa Maria Boriţă, nu li se sint hotăriţi să muncească şi
întrecut 15.000 kg. Preşedintele 551 capete ovine, planul pe anul rodnice. Eleonora Băda, Ioan aplică o furajare raţională în 1 OBIECTE UTILE ŞS FRUMOASE g
trecut privind creşterea efecti Murar, Emil Stoian şi alţii au raport cu producţia pe care o mai bine, să smulgă bogăţii şi
dau. Aceeaşi raţie de furaje sau OE ARTA POPULARA§»1 ARTIZAUÂI
vului de vaci fiind îndeplinit. concentrate se administrează in mai mari pămîntului, să dezvol
hrana vacilor care dau o produc gas iţi u t sôtU m tJiit im ita it o
Creşterea continuă a venituri ţie zilnică de peste 10 litri, şi in te in şi mai mare măsură secto IN M A G A ZIN E L E DE PREZENTARE o
o
lor băneşti a constituit, de ase hrana acelora care dau numai ŞS DESFACERE ALE U .R .C .M ., ooo
o
în iocalităfsle; o
o
o
o
gospodăriei arătă pe larg că menea, o preocupare de frunte arătat cum comuniştii, in mun 5-6 litri lapte. Programul de în rul zootehnic, pomicultura şi le
prin introducerea sistemului de a colectiviştilor. Astfel, din va ca politică de masă, folosind grijire nu este întotdeauna res gumicultura, astfel incit toate • lô iu tid e a m .
retribuire suplimentară a muncii lorificarea către stat a impor exemple concrete luate din ac pectat cu stricteţe, se face încă acestea să le asigure sporirea ® cA ltxa -d iilia o
in raport cu producţia obţinută, tante cantităţi de cereale, din tivitatea gospodăriei, din viaţa risipă de furaje etc. Şi toate producţiei, realizarea de impor o
gospodăria a reuşit să înregis creşterea animalelor şi de la colectiviştilor, au reuşit ca in acestea sub ochii brigadierului tante venituri băneşti şi în na • Q jeiu i o
treze insemnate sporuri de re grădina de zarzavaturi, gospodă ultimii ani să convingă pe toţi zootehnic care nu-i controlează tură.
coltă la toate culturile unde s-a ria a realizat in anul 1961, ve- ţăranii muncitori din sat de a îndeajuns pe îngrijitori asupra V. PIŢAN ^ v w vv-OOCOOOOOOCxoOOOO^OOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOO