Page 84 - 1962-01

N r. 2205 , DRUMUL SOCIALISMULUI oast. 3
faggMBSi
u tffcS S S K l

ii D iac au fost prim iţi

pan Cu ocazia adunării pentru darea de
seamă a grupei sindicale nr. 4 de
V^V' la secţia l-a turnate a O. S. Hune­
doara, au fost scoase in evidenţa nu­
Copilăria şi-au petrecut-o pc cut angajarea la mina Petrila lucrau fraţii Diac. Ion Ambruş. meroase succese obţinute de tum a-
l-a îndrumat pe Ştefan, Iohan lişti. Această grupă işi desfăşoară ac­
' meleaguri moldoveneşti, in­ şi Petru şi Ianoş Diac. Au fost Demeter pe Petru, iar de Ia­ tivitatea pe terenul de descărcare a
noş s-a ocupat losif Bartok. L furnalelor, lia a contribuit cu 4.424
tr-un sat din raionul Biihuşi- repartizaţi să lucreze ca vago­ Dar nu mimai ei. Toţi comu­ tone la realizarea celor 12.001) tone
niştii sectorului s-au ocupat cu fontă peste plan şi u economiilor de
Cel mai mare dintre fraţi, netari tot in sectorul III. grijă de fraţii Diac. ajutindu-i peste 5.000.000 Ici obţinute dc secţie
să-şi ridice continuu cunoştin­ in cursul anului trecut.
ştefan a făcut armata prin Minerii din sector, comuniş­ ţele profesionale, să studieze
şi să-şi însuşească învăţătura Acest lucru a tost posibil datorită
părţile Văii Jiului. Aici a au­ tii, s-au ocupat cu grijă de marxist-leninistă, politica parti­ creşterii indicilor dc utilizare a fur­
zit mult vorbindu-se despre iniţierea lor. ştefan care era dului nostru. Fraţii Diac. au nalelor şi reducerea declasatelor sub
mineri, despre munca lor dîr- mai vechi, devenise cunoscut pus la inimă recomandările, procentul admis. Cele mai bune re­
ză preţuită de conducerea ca unul din mecanicii de lo­ povaţa comuniştilor. Aceasta zultate au fost obţinute de echipele
partidului şi statului nostru. comotive fruntaşi în muncă, în s-a observat în munca şi com­ conduse dc prîm-topitor ii Dumitru
Citea despre ei in ziare Şt întreţinerea locomotivei. Petru portarea lor... Duca dc la furnalul 1 şi Teodor Ma-,
iiolache dc la furnalul 3 care au dat
atunci cină afla că vreo bri­ şi Ianoş au început şi ei să Cu citva timp in urmă, cci peste plan 1.911 şi respectiv 1312
gadă a extras zeci. de tone fie apreciaţi pentru sirguinţa trei. fraţi au cerut să fie pri­ tone fontă.
peste plan se simţea minăru cu care munceau, pentru dis­ miţi in riadul candidaţilor dc
de parcă ar fi iăicut şi el par­ ciplina de care dădeau dova­ partid. Cererile lor au fost dis­ Furiialiştii au arătat insă că există
te din familia minerilor. A dă. Cind venea vorba despre cutate pe rină de adunarea condiţii pentru a obţine rezultate şi
? căutat să cunoască minerii, să Petru Diac. responsabilul de generală a organizaţiei dc ba­ mai hune. Toţi care au luat cuvintul,
au subliniat necesitatea luării de ma­
afle cum muncesc ei acolo, brigadă Miclea Ion Gavrilă suri pentru întărirea disciplinei, ridi­
carea continuă a calificării profesio­
jos. in subteran. Cu mulţi s-a spunea : „Dacă toţi tinerii noş­ ză. Despre fiecare, comuniştii nale, pentru o cit mai bună organ i­
împrietenit. După ce şi-a făcut tri vagonetari ar munci ca zare a muncii. Numai astfel se va
stagiul militar s-a întors in el, din sector n¦ar mai pleca losif Bartok, Iohan Demeter, pitea menţine şi pc mai departe titlul
sat. Dar n-a stat mult. Gin- şist“. La fel vorbea şi. comunis­ ce grupă fruntaşă. Experienţa din anul
{ dul îl purta mereu spre Va­ trecut şi rezultatelc dobîndite pînă
tul losif Bartok despre Ianoş acum confirmă încrederea ce o au
Diac. turnaliştii în forţele lor.

lea Jiului, spre minerii de N-a trecut mult timp şi ute- Aurel Băcilă, Francisc Bartolc.

aici. îşi aducea aminte de în­ miştii din sector l-au. ales pe Ion Ambruş, Picu Mircea şi

demnul celor cu care se îm­ Petru Diac in comitetul orga­ toţi cei care au luat cuvintul

prietenise: „Vino să lucrezi cu nizaţiei. Apoi a fost ales ca au avut numai cuvinte de lau­

noi. N-o să-ţi pară rău...“ membru în comitetul U. T. M. dă. „Fruntaş în muncă şi in

Şi, într-o bună zi, ştefan pe exploatare. Era o apreciere activitatea obştească, discipli­

Diac şi-a anunţat părinţii şi nu numai a muncii desfăşura­ nat, sîrguincios şi cu dragoste

fra ţii: te in producţie, dar şi in ca­ de învăţătură“ — aceasta a O propunere răm asă pe hîrtie

— Eu mă duc să lucrez cu drul organizaţiei. fost aprecierea comuniştilor Inir-o adunare a membrilor coope­ bal, şi l-a notat şi tovarăşul Jibofea-
rativei de consum din satul Vinerea, nu, preşedintele Uniunii raionale a
minerii... Văzindu-i cum muncesc, pentru fiecare. Şi, adunarea s-a făcut propunerea dc a sc amena­ cooperativelor dc consum în carneţe­
ja o încăpere pe strada principală, la lul său.
La începutul anului 1956 s-a apreciind comportarea lor. res­ nr. 329, în care să fie mutat raionul « m i l H .ILt-irr^rrrir^._______ - • * '*
de textile al m agazinului din loca­ D ar cu toate acestea propunerea a
generală, după ce a analizat litate. răm as numai pe hîrtie, iar membrii 1r
cooperativei din Vinerea, dornici să-şi
angajat la Petrila ca mecanic pectul faţă de tovarăşii de calităţile personale ale fiecă­ Propunerea s-a făcut în prima ju­ aducă contribuţia la amenajarea nou­ »
mătate a lunii decembrie 1961. In luna lui local, aşteaptă „hotărîri“ de... sus.
de locomotivă in sectorul III, muncă, dragostea cu care îşi ruia, a hotărit in primul rină ianuarie s-a revenit asupra ei. Acest Pînă cînd ?
lucru s-a consemnat în procesul ver­
subteran. îndeplinesc sarcinile şi ţinuta primirea lui ştefan, după aceea

S-a obişnuit repede cu mun­ lor morală in societate, biroul a lui Petru, iar apoi a fost pri­ Scrisoare din concediu

ca de aici. In scrisorile ce le organizaţiei de bază P.M.R. s-a mit Ianoş Diac in rindul candi­

trimitea acasă vorbea cu căl­ preocupat de educarea lor daţilor de partid. C

dură despre oamenii cu care pentru a fi primiţi in r iadurile Cei trei fraţi, s-au angajat t Cu citva timp în zori şi pînă In nat ca zările. I
noapte. Noţiunea 1
lucra, despre munca minerilor, •candidaţilor de partid. Sarci­ ăe odihnă era cu­
să dovedească prin fapte că „ A şa-i în p rim a zi a l urmă, pe adresa noscută şi folosi­ Iată acum că 1
tă doar pentru ora
sfâtuindu-şi fraţii să vină şi na educării lor a fost încre­ sint la înălţimea încrederii ce După lungi tergiversări, însfîrşit, la asta ?... Tacîm uriic sînt roşii dc ru­ ^ comitetului sindica- primului şi cele scrie ilustrate din
citeva ore din
ei in Valea Jiului. Şi iată că dinţată tuturor comuniştilor li s-a acordat. Ghclar, bucătăria restaurantului „M i­ ^ tulul de la staţia noapte. Staţiunile Herculane. S-a dus -j
nerul“ a început să prepare mîncă- balneo - climate­
după un an, in 1957, şi-au făi- din brigăzile şi revirele in care R. BUDIN ruri calde, spre bucuria cetăţenilor din gină. întrebat, omul ridică nedumerit [ C.F.R. Petroşani a rice erau doar să-şi trateze un i
/¦w*. s\a/\ ¦w v _, Ghelar şi a celor care vin în acea­ din umeri şi după un timp găseşte pentru o mină ăe
( stă localitate cu di ferite treburi. justificarea „Aşa-i în prima zi“. Apoi C sosit o ilustrată. paraziţi. reumatism vechi. 2
şterge frumos tacîmuriic dc faţa dc Ce credeţi că a 1
I masă, destul dc curată, şi îţi urează L Nimic deosebit. In Ceferistul Tudo­
sie Perţa nu-şi
L fiecare an, pe a- putea imagina mul­ scris de La băi 7 j
tă vreme cum a-
[fîîlnimăfăfBrea caii Iată-nc în prima zi. M încărurile g ă ­ poftă bună. Dc voie de nevoie te ser­ L ceastă adresă, la rată o staţiune Desigur, ce scrieţi 1
balneară sau cli­
sarcină s n c S p a S ă tite cu gust trezesc apetitul consuma­ veşti de tacîmunle astfel curăţate şi L fel ca in toate in- materică. şi dumneavoastră 1
a ©felarâior ş« Samânaionlor
torilor. Aceasta pînă cînd ospătarul, părăseşti localul întrebindu-te: oare f treprinderile şi in- Timpul a trecut fiecare din staţi- ^
şi mătura istoriei,
amabil, nimic de zis, soseşte cu ta- responsabilul restaurantului sau direc­ v stituţiile sosesc ne- minultă ăe braţe uni: „E minunat! ¦)
tari muncitoreşti,
cîmurile. Scoate din buzunarul hala­ torul T.A.P.L. Hunedoara ar servi ^ numărate ilustrate a aruncat la lada nu am cuvinte să 1
tului o lingură şi o furculiţă. D ar cc-i masa cu asemenea tacîmuri ? cu gunoi tot pu­
(Utrtuire din pag. l-a) rii şi laminoare din combinat ţ din staţiunile de tregaiul palatelor descriu frumuseţi- }
sint chemate să ia Loate măsu­ împreună cu obi­
principal lichidarea tuturor re rile organizatorice şi politice L odihnă de la mun- ceiurile lor. Poporul, le de aici şi con- j
clamaţilor din partea benefi­ pentru desfăşurarea largă a in stăpinul legitim şi
ciarilor; in locul acestora, ei să trecerii socialiste in vederea im. Cînd lipseşte preocuparea t te sau mare. Ele adevărat al bogă­ diţiile minunate de -j
primească numai scrisori de bunătăţirii calităţii produselor, ţiilor patriei a fă­
mulţumire. să îndrume şi să controleze co In aşteptarea trenului spre direcţia tru drearca dc condiţii optime. Sălile [ vorbesc despre con- cut din munca sa odihnă şi trata- 1
mitetele sindicale şi conducerile dorită, acum pe timp friguros, călă­ sînt neacrisitc, murdare. Nu sc mă­ liberă, constructi­
Sarcina de îmbunătăţire a ca tehnico-administrative din sec torii stau în sala dc aşteptare a sta­ tură zile în şir. Cit despre sobe, aces­ ^ diţiile minunate vă, o chestiune de ment“. Da, acum ")
luaţii metalului cere, pe lingă (iile respective in crearea celoi1 ţiei respective. A şa sc întîmplă în ma­ tea nu pot fi folosite deoarece scol onoare. Primul ce­
eforturile siderurgicilor, şi un mai optime condiţii de muncă joritatea cazurilor. In gara din Orăş- fum prin toate încheieturile. Din acea­ ( de viaţă create de lor care produc bătrinul ceferist ^
sprijin mai mare din partea ce­ pentru oţelari şi laminatori. Va tie însă acest lucru nu se poate face. stă cauză şi pereţii s-au afumat. bunurile materia­
lor care participă ia fabricarea trebui desfăşurată o largă mun t statul nostru, le a devenit bogat, Perţa, la fel ca
lui. De aceea, Conferinţa regio­ că politică de masă pentru mo Atît în sala de aşteptare clasa l-a Oare dc loate aceste lucruri nu s-a pentru că după
nală de partid a pus în faţa mi­ biiizarea colectivelor de oţelari cit şi în cea dc clasa a Il-a, acest sesizat şeful staţiei ? ! l despre frumuseţile muncă este preţuit toţi. oamenii mun- i
nerilor din regiune sarcina de a şi laminatori la lupta pentru lucru c aproape practic imposibil. omul. şi. viaţa ce­
da cărbune spălat special pen­ îmbunătăţirea continuă a calită­ Aici este o totală lipsă de grijă pen- N. ZENOV1E L fără de seamăn feristului Tudosie cii din ţara noa- "î
tru cocs cu un conţinut de ce­ ţii producţiei. corespondent Perta s-a inseni-
nuşă cit mai rnic, de a livra fur- ^ ale ţării noastre. stră trăieşte din ^
naliştilor minereuri cu un con­ Conducerea combinatului are
ţinut cit mai bogat de metal. Un datoria să se ocupe mai îndea­ ţ Ilustrata despre plin bucuria vieţii j
sprijin preţios pot să-l acorde proape de asigurarea condiţii
oţelarilor şi laminatorilor hu- lor tehnico materiale necesare t care vorbim fuse- noi. Ei nu uită ni- 1
nedoreni turnătorii de lingotie- bunului mers al muncii, să spri­
re din Călan, lucrătorii indus­ jine mai substanţial eforturile f se expediată din ciodată să spună:
triei ceramice din Baru Mare, colectivelor de oţelari şi lamina „munca noastră li­ 1
colectivul I.C.S. Hunedoara. lori. L st-aţiunea Hercula-

Oţelarii şi laminatorii trebuie In felul acesta, sarcinile sta­ Lucrări neterm inate l ne. Expeditor, şe- beră, viaţa ferici- •]
bilite de Conferinţa regională de
să-şi intensifice eforturile în ve­ partid vor fi înfăptuite, patria t ful de manevră tă pe care o tră- ’]
derea îmbunătăţirii continue a va primi oţel şi laminate de o
calităţii producţiei. Comitetele calitate mereu mai bună. Pentru exploatarea minieră Deva a crează, dar... fără încălzire. Cit pri­ j- Tudosie Perţa. Tu- im, ne-au fost a- ^

de partid de la secţiile de oţelâ- Cristina Timar, cusă- fost construit un complex social-admt- veşte, cantina, baia şi sala de apel, r dosie Perţa este sigurate de către -j
torensă la fabrica dc trico­
taje din Sebeş, execută lu­ nistrativ modern şi spaţios. Printre al­ nici nu mai încape vorbă; construc­ (. ceferist vechi. Are partid. Ca semn ~]
crări de cca mai bună ca­
litate. Ea îşi depăşeşte lu tele, el este prevăzut cu o cantină, baie torii T.C.M .M . Deva mai au încă şi t aproape 40 de ani de recunoştinţă j
nar sarcinile de plan cu
20-25 la sută. şi sală dc apel. Sistemul de încăl­ astăzi dc executat la d c o seamă de [¦ de serviciu. Inain- pentru grija ce ^

IN FOTO : Muncitoarea zire este central, cu calorifere. lucrări. Iar ritmul in care acestea pro­ (. te de Eliberare, ne-o poartă noi -j
Cristina Timar la maşina
de cusut. întregul complex trebuia să fie dat gresează dau puţine speranţe mineri­ t viaţa i-a fost tru- trebuie să ne stră- ¦}
în folosinţă la 31 decembrie amil tre­ lor că vor putea beneficia curînd de
^ dită ca şi a celor- diurn pentru a fi j

cut. întregul complex. lalţi muncitori. mereu la inălţi- ^

Ce-i drept în prezent el este în Conducerea T.C.M.M. Deva n-a­ ţ Plinea era dră- mea sarcinilor ce -j

folosinţa exploatării. In birouri se lu­ re nimica dc spus la toate astea? l muită. iar demun- ie avem fiecare la }

waBtmmamammBaimmm WSBSEB B SBEEtBBjEEBEmttBSSBOBmtBBl cit — dacă se gă- locul de muncă“. 1

^ sea un serviciu — I. CRIŞAN ^
corespondent ^
Minerii, ca şi ceilalţi oameni IN V A L E A J I U L U I Lupeni. Pe aceste linii maşinile ţ omul muncea din

ai muncii din Valea Jiului, au circulă la voia întimplării şi în [ *— 1 i.__/ / v J u J l u J u J i. i—I *—fh

w i h J u J C_/ <— t <— f

la dispoziţie un important nu­ unele cazuri nu circulă ore în­

măr de maşini care să asigure tregi. Intr-o discuţie purtată de Premii pentru producţie

transportul în comun în mai către un redactor al ziarului

toate părţile oraşului. întreprin­ nostru cu tov. Gheorghe Şulea, şi calitate

derea de gospodărie orăşenească directorul întreprinderii de gos­

Petroşani, aceea care are sarci­ podărie orăşenească Petroşani,

na realizării unui transport în transportului pe ruta Livezeni - ca să fie construite unele ghe­ trece prin staţii chiar şi din 10 acesta a recunoscut că sint in Recent, in cadrul unei cons­ ziv. Brigada lui Fazokoş Bela,
comun la timp şi în bune con- U. R. U. M. P. propun ca aici să rete in staţii pentru a ne feri în 10 minute numai cu condi­ special deficienţe de organizare fătuiri de producţie ce a avut din sectorul V sud, a fost pre­
circule cite două autobuze. Da­ de intemperiile naturii. Propun ţia ca să circule normal. Ele in transportul călătorilor din loc la mina Lupeni, au fost con­ miată cu 1.500 lei şi i s a înmî-
diţiuni, s-a străduit să facă fa­ că nu sint maşini suficiente ar a se construi o gheretă la staţia vin, mai ales dimineaţa, cu Valea Jiului. Conducerea I.G.O. firmaţi fruntaşii în întrecerea nat drapelul de fruntaşă în a-
ţă cit mai bine acestei necesi­ fi bine ca maşinile care circulă a 2-a din cartierul Livezeni şi mari întîrzieri. Ca urmare mi­ a luat unele măsuri. Pentru socialistă. Au fost inmînate batajele cameră, iar brigada lui
tăţi. Ca urmare transportul în pe ruta Pctroşani-Aninoasa, mă una in faţa U.R.U.M.P. nerii care aşteaptă autobuzul faptul că nu şi-au făcut datoria drapele de fruntaşe in produc Ioan Dobay, din sectorul IV A, a
comun în Valea Jiului s-a îm­ refer la orele de dimineaţă, sint puşi in situaţia să nu res­ aşa cum trebuie au fost schim­ ţie unui Însemnat număr de primit un premiu de 1.500 lei
bunătăţit simţitor. Ţinind sea­ înainte de a intra in serviciu, IOAN VASIU, controlor de ca­ pecte orele de iucru, ceea ce in- baţi o serie de controlori iar brigăzi şi s-au acordat premii şi drapelul de brigadă fruntaşă.
ma de cerinţele actuale ale oa­ (ele au plecarea la Aninoasa la litate la U.R.U.M.P. : lluenţează producţia. Şoferii au funcţionarii întreprinderii au pentru producţie şi calitate. Un număr însemnat de şefi de
menilor muncii din Valea Jiului ora 6 dimineaţa) să facă o cursă un obicei rău, după părerea mers pe teren pentru a constata brigadă au primit premii indivi­
se constată insă unele deficienţe sau două pină la U.R.U.M.P. în ­ Colectivul nostru de munci mea. Cînd văd că la capăt de anumite deficienţe. Aceasta insă Brigada tov. Andrei Nagy, de duale, pentru rezultatele obţinute
in această direcţie. In legătură tre orele 5,20-5,45 deoarece noi tori se străduieşte să realizeze traseu sint numai 2-3 călători, nu este suficient. Există, aşa la sectorul II, a primit cel mai
cu modul în care se desfăşoară începem activitatea la orele 6. lucrări de cea mai bună calita­ nu pleacă in cursă. Ei nu ţin după cum au arătat majorita­ mare premiu : 4.000 lei şi dra­ în întrecerea socialistă. Printre
transportul în comun in Valea De asemenea, propun repunerea te. Şi, trebuie să recunoaştem cont că in celelalte staţii aş­ tea călătorilor cu care s-a dis­ pelul de brigadă fruntaşă in aba­ aceştia se numără Sabin Ghioan-
Jiului am solicitat citeva păreri în circulaţie a maşinii nr. 3 ca­ că ei reuşesc să facă acest lu­ teaptă zeci şi chiar sute de cutat, mari deficienţe privind tajele frontale. Această brigadă că, Petru Spinii, de la sectorul
ale călătorilor precum şi unele re să facă cursa de la gara mică cru. Considerăm că şi persona­ oameni. buna organizare a transportului a dat peste plan în anul trecut IH.Vasile Feher, Ioan Cotroază,
propuneri ale lor. Iată ce ne-au pină la Surduc. şi mai ales in orele de vîrf. Co­ 2.500 tone cărbune şi a realizat de la sectorul I A, şi alţii.
declarat aceşti tovarăşi: lul I.G.O. are datoria să reali­ VASILE PANA1T, inginer elec­ mitetul sindicatului din Petrila economii in valoare de 27.000
IOAN STROICI, planificator zeze un transport de calitate şi tromecanic, sectorul I II Petrila : a făcut numeroase intervenţii iei la material lemnos şi explo­ R. RALŞAN
PETRU RELEI, montor-reglor la U.R.U.M. Petroşani: la timp. Acest lucru nu se fa ­ pe lingă I.G.O. Petroşani să ia
ce, după părerea mea, din cau O problemă nerezolvată încă măsuri de reglementare a trans­ funcţionar
Ia secţia metrologie a U.R.U.M. Râul cel mare este că maşi­ za unei slabe organizări a mun este şi aceea a transportului mi­ portului pe motiv că s-au În­
nile nu circulă după un pro­ cii. Dacă maşinile ar circula nerilor care ies din şut la orele registrat absenţe in producţie. O gazetă de perete care trebuie
Petroşani: gram bine stabilit. Cred că da­ după un program bine gîndit. 23. La Petrila ultima cursă vine
Locuiesc în cartierul Livezeni, că s-ar face un program mai şi toţi şoferii şi-ar face ia orele 23,30. O singură maşi­ Este timpul ca conducerea să-şi îmbunătăţească activitatea
judicios de circularea autobuze­ datoria în mod conştiincios, ele nă nu este suficientă. Dacă ar I. G. O. Petroşani, să ia toate
deci distanţa este destul de ma­ lor s-ar putea realiza un tran­ ar putea face faţă cit se poate circula la această oră două ma­ măsurile necesare în vederea La gazeta de perete „Cărbu­ năoară, intr-un articol se subli­
re pînă la uzină. In fiecare zi sport bun. Bineînţeles şi şoferii de bine. Se întîmplă de multe şini ar satisface cerinţele. Con­ îmbunătăţirii transportului in nele păcii“ — organ al Comite­ niază cauzele ce au făcut ca
merg la uzină şi înapoi cu auto­ trebuie să respecte acest pro­ ori ca odată să vină 5 maşini, trolorii trebuie să-şi facă mai comun. Considerăm că propune­ tului de partid şi al comitetului sectorul IV să nu şi îndeplineas­
buzul. Se întimplă însă ca dc gram. Propunerea mea este ca ca apoi să aştepţi timp înde­ bine datoria. In loc să-şi piardă rile făcute de călători sint juste sindicatului de la E. M. Petrila, că planul în prima decadă a lu­
multe ori eu ca şi alţi tovarăşi in orele de vîrf, adică dimineaţa lungat in staţie. Dacă ar exista timpul la „Carul cu bere“ , e bi şi că ele merită a fi studiate şi se publică de obicei articole bo­ nii decembrie 1961. Oare publi­
să aşteptăm prea mult şi in ul­ cînd mergem la uzină şi la orele un control mai riguros din par­ ne să fie îndrumaţi a sta la ca puse in aplicare. O mai mare gate in conţinut, care tratează carea unui asemenea articol in
timă instanţă să mergem pe 14 cind terminăm munca, ma­ tea conducerii I.G.O., dacă con petele de linie pentru a dirija atenţie trebuie să acorde trans­ probleme ce interesează pe mi­ luna ianuarie mai foloseşte ?,
şinile să circule din sfert in trolorii ar dirija cu mai multă bunul mers al maşinilor. neri. Rău este însă că acest lu­ Dacă colectivul gazetei de pere­
jos la uzină. Aceasta, din cauza răspundere maşinile cred că portului în comun şi Sfatul cru nu se face operativ. De mul­ te (responsabil Irina Sirbu) se
modului defectuos de organiza­ te ori ediţiile gazetei apar cu în- îngrijea de schimbarea la timp
re a transportului pe această tîrziere. De exemplu, la data de a ediţiei, puteau fi analizate
rută. După părerea mea numă
rul de maşini existent ar putea 20 ianuarie 1962, la această ga­ cauzele ce au împiedicat înde­
zetă erau publicate articole care plinirea planului la sectorul VI,
asigura un transport bun dacă sfert de oră. Calculînd timpul toată lumea ar fi mulţumită. popular al oraşului regional în cele două decade ale lunîi ia­
parcurs de cele 6 maşini care Părerea mea este că nu e vorba Petroşani. Comitetul executiv al analizau unele lipsuri sau evi- nuarie 1962.
lucrătorii I. G. O. ar şti să le Iată aşadar, numai citeva pă­ sfatului popular are datoria să denţiau activitatea din lunile
folosească. Trebuie să spun că noiembrie decembrie 1961. Bu­ R. R.
şoferii merg cu autobuzele la merg pină la Petrila, acest lu­ de lipsă de maşini. Există deci reri aie unor tovarăşi din Valea sprijine in mai mare măsură
Jiului care demonstrează că aici
voia întimplării. Sînt unele ca­ cru poate fi realizat. Ar fi bine o lipsă de organizare şi control. transportul in comun se desfă­ conducerea I. G. O. astfel ca şi
zuri cînd vin deodată 3-4 au­ de asemenea dacă s-ar lua mă­ şoară încă defectuos. Deficienţe in Valea Jiului să se asigure un
tobuze, ca alte ori să aştepţi în suri (aceasta priveşte Sfatul AUREL RACILA, miner, secto­ asemănătoare există şi pe liniile
staţie ore in şir pînă vine o popular al oraşului Petroşani) rul UI Petrila: Petroşani-Aninoasa şi Petroşani. transport ireproşabil al cetăţe­
maşină, Pentru îmbunătăţirea nilor.
Maşinile existente ar putea