Page 85 - 1962-01
P. 85
päg. 3 DRUMUß SÖeiALISAU'l I ! i oBsasasEaEBom Nr ?2nü
n i n ¦ r a m n a n rrcRzcxr;TPrsTTTrosrr?: jpgPKM>BB»WÉ8WMt8W>8éWW*«<WWW>WaMMBWÖW1 - ¦--mH
ULTIMELE ST IEI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI
A M E R IC A L A T IN A Declaraţia guvernului sovietic
în legătură cu intenţia puterilor
<ST E A LĂ TU RI D E CU BA occidentale de a torpila
CIUDAT) DE MEXICO 26 (Agerpres). — nea faţă de apelul „Comitetului tratativele de la Geneva
De la Rio Grande del Norte pînă la Capul Horn, popoarele naţional pentru apărare şi su
'Arnericii Latine continuă manifestaţiile de solidaritate cu re veranitate“ . MOSCOVA 26 (Agerpres). — ţia sovietică, Statele Unite ale
voluţia cubană şi îşi exprimă protestul hotărtt faţă de noul TASS transmite: Arnericii şi Anglia vor acum să
complot împotriva Cubei, pus ia cale de S.U.A. la conferinţa @ in Venezuela poliţia şi uni scape de tratativele de la Gene
O.S.A. de la Punta del Este. tăţile armatei au continuat la Guvernul sovietic consideră va pentru a avea definitiv mină
25 ianuarie acţiunile represive necesar să atragă atenţia asu
@ „Mişcarea pentru elibera revoluţia' cubană“. Unităţi ale împotriva participanţilor la de pra faptului că puterile occiden liberă în vederea desfăşurării
monstraţiile de solidaritate cu tale creează pericolul ca trata absolut nestingherite a cursei
rea naţională“ din Mexic — or poliţiei au intervenit cu gre revoluţia cubană. După cum tivele ne la Geneva cu privire înarmărilor nucleare. Comuniştii francezi
ganizaţie care grupează nume nade cu gaze lacrimogene şi transmite agenţia France Pres- la încetarea experienţelor cu ar cheamă la unitate împotriva
roase organizaţii politice din au arestat peste 100 de demon se, poliţia a intervenit din nou După cum se menţionează în
această ţară, a dat publicităţii stranţi. Cu. toate acestea, mani împotriva manifestanţilor, două ma nîicleără să fie definitiv ză declaraţia guvernului sovietic,
o declaraţie în care condamnă festaţiile au continuat în di persoane fiind ucise şi multe dărnicite, se spune în declara propunerile S.U.A. şi Angliei, ca
amestecul Statelor Unite în afa ferite puncte ale capitalei, unde altele rănite. Potrivit unui co discutarea problemei încetării
ţia guvernului citită la 26 ia experienţelor cu arma nucleară
nuarie de S. Ţarapkin, repre să fie transferată Comitetului
zentantul U.R.S.S., la conferinţa
cerile interne ale Cubei. „Gu au fost ridicate baricade pe municat oficial, pină in seara zi de la Geneva în problema înce ceior 18 state cu privire la de pericolului fascist
vernul Statelor Unite, se spu străzi pentru a împiedica inter lei de 25 ianuarie au fost ares tării experienţelor cu arma nu zarmare, urmăresc să abată a-
ne în declaraţie, caută să ob venţia maşinilor blindate ale tate 820 de persoane din Ca cleară. tenţia Comitetului de la princi PARIS 26 (Agerpres). —- feste opoziţia faţă de aceste
ţină adoptarea de către guver poliţiei. racas şi alte oraşe ale ţării. pala sa sarcină — elaborarea u- Referindu-se la intensificarea acte banditeşti. Declaraţia sub
nele ţărilor membre ale O.S.A. După cum se arată în decla nui acord cu privire la dezar acţiunilor criminale ale fasciş liniază că in timp ce fasciştii
a unei hotărîri care să prevadă © Respectarea principiilor ne © Corespondentul din Ciudad raţie, guvernul sovietic va lupta marea generală şi totală şi, tot tilor din cadrul „organizaţiei ar din O.A.S. se bucură de o în
sancţiuni colective împotriva intervenţiei şi dreptului popoa de Panama al agenţiei Prensa şi de acum înainte pentru odată, să îndepărteze soluţiona
Cubei, invocînd Tratatul de la relor la autodeterminare a fost Latina, transmite că comitetul realizarea cît mai grabnică a
Rio de Janeiro. In realitate, sub cerută de asemenea de „Comi central al Partidului socialist rea problemei încetării experien mate secrete“ , în Franţa şi Al găduinţă tot mai scandaloasă
liniază declaraţia, sancţiunile tetul naţional pentru apărare din Panama a dat publicităţii unui acord care să scape po ţelor cu arma nucleară. geria, la 25 ianuarie Biroul Po din partea armatei şi poliţiei,
prevăzute de Tratatul de la Rio şi suveranitate“ din Honduras. o declaraţie în care „condamnă poarele dc periculoasele expe litic al Partidului Comunist mişcarea antifascistă din Fran
de Janeiro trebuie să fie apli Intr-un apel adresat poporului orice acţiune a conferinţei de rienţe cu arme nucleare. In Guvernul sovietic a mai aver Francez a dat publicităţii o de ţa este înăbuşită cu brutalitate
cat Statelor Unite care au f i ţării,- comitetul subliniază că ia Punta del Este îndreptată acest scop el este gata să con tizat şi consideră necesar să a- claraţie in care arată că scopul de autorităţile franceze.
nanţat, înarmat şi instruit pe „popoarele latino-americane se împotriva principiilor neinter tinue actualele tratative de la vertizeze din nou că dacă pu acestor acte teroriste îndreptate
mercenarii trimişi în Cuba, în află intr-un moment crucial venţiei şi dreptului popoarelor terile occidentale vor continua împotriva democraţilor francezi, Demascînd manevrele scizio
aprilie, anul trecut“ . creat de conferinţa miniştrilor la autodeterminare“ . Geneva. experienţele cu arme nucleare, indiferent de convingerile lor niste ale liderilor socialişti de
de Externe de la Punta del Este evident că puterile occi fie sub pămînt, fie în atmosfe politice, a ofiţerilor republicani, dreapta ca Guy Mollet, ale li
Declaraţia cheamă popoarele Este“ . Rafael Paz Parades şi @ Referindu-se Ia uriaşul mi ră, Uniunea Sovietică va fi ne precum şi împotriva ziariştilor, derilor Partidului radical şi ai
’Arnericii Latine să-şi afirme so Jorge 'Arturo Reina, lideri ai ting care a avut loc în capitala dentale intenţionează în fond voită ca, în scopul asigurării este de a face populaţia fran altor cîtorva grupări politice
lidaritatea cu revoluţia cubană comitetului, au luat euvîntul în Uruguay-ului, Montevideo, zia să torpileze tratativele tocmai securităţii sale, să reia experi care împiedică unirea forţelor
şi să ceară apărarea principii faţa studenţilor din Tegucigalpa rul Uruguayan „El Popular“ a într-'un moment cînd Uniunea enţele cu arme nucleare, necesa ceză să se teamă să-şi mani- democratice, Biroul Politic al
lor auotdeterminării şi neames şi i-au chemat să sprijine revo arătat că „demonstraţia s-a re pentru întărirea capacităţii P.C.F. arată că, implicit, ei con
tecului în afacerile interne ale luţia cubană întrucît nerespec- bucurat de un larg ecou pe tot Sovietică, încercînd să scoată ei dc apărare.
celorlalte ţâri. tarea principiilor neintervenţiei continentul ceea ce a consti conferinţa de la Geneva din im
şi autodeterminării faţă de Cuba tuit ur, avertisment la adresa pasul în care se află din cauza tribuie prin atitudinea lor la
© După cum transmite agen ar reprezenta o lovitură pentru imperialismului yankeu. Demon- puterilor occidentale, a prezen
ţia Prensa Latina, la chemarea popoarele întregii Americi La strînd pe stradă, serie ziarul, tat noi propuneri constructive Y . A. Zonei a cerul convocarea înfăptuirea scopurilor criminale
Federaţiei studenţilor din Peru tine“ . poporul Uruguayan a dovedit că cate permit rezolvarea în cel ale O.A.S.
în capitala acestei ţări, Lima, se pronunţă împotriva ameste mai scurt timp a acestei impor
a avut loc un miting de masă Potrivit agenţiei Prensa Lati cului în Cuba şi a cerut guver tante probleme internaţionale. de urgenfă a Consîiiului de Securitate Unicul mijloc pentru a se bara
in apărarea revoluţiei cubane. nului Uruguayan să respecte la calea fascismului arată decla
Participanţii la miting purtau na, studenţii şi profesorii de la conferinţa de la Punta del Este Formulîndu-şi propunerile, pentru exam inarea situaţiei dâra Congo raţia, îl constituie unirea tutu
pancarte pe care scria: „Tră voinţa poporului“ . guvern'ul sovietic a ţinut seama ror forţelor clasei muncitoare
iască Fidel Castro ! “, „Trăiască Şcoala superioară din Honduras de recentele declaraţii ale pre NEW YORK 26 (Agerpres). cererea cuprinsă în rezoluţia şi ale democraţilor în lupta co
şedintelui S.U.A., Kennedy, şi — TASS transmite : Consiliului de Securitate de a fi mună pentru a-i pune la res
si-au manifestat public adeziu ale primului ministru al Marii izgoniţi mercenarii şi de a fi li pect pe ucigaşii fascişti, pe in
Britanii, Macmillan, că sînt dis La 25 ianuarie reprezentantul chidate focarele de amestec co spiratorii şi complicii lor, pe^ -
kh a v a n a . V i c t o r i a v a f i p a rte a p o p o arelo r puşi să accepte interzicerea ex permanent al U.R.S.S. la O.N.U., lonial în treburile interne ale tru a se obţine efectuarea unri
perienţelor cu arme nucleare în V. A. Zorin, a remis preşedin Congoului nu a fost îndeplinită. epurări în armată, poliţie şi 11
atmosferă, sub control interna telui Consiliului de Securitate, aparatul de stat, pentru a se
ţional. Patrick Dean, o scrisoare în După cum arată faptele, re asigura securitatea organizaţii
care, din însărcinarea guvernului prezentantul monopolurilor străi lor democratice şi a activiştilo-
Cfu toate că propunerile so sovietic, roagă să se convoace de ne, Chombe, ignorează hotărîrile
vietice au fost elaborate în con
formitate cu poziţia puterilor
occidentale, se subliniază în de
claraţia guvernului sovietic,
HAVANA 26 (Agerpres). — cii, care a luat uitimui cuv in- eroica în numele poporului bo S.U.A. şi Anglia şe eschivează urgenţă Consiliul de Securitate O.N.U. şi continuă să meargă Ior, pentru a se obţine pa^et
După cum anunţă agenţia tul în şedinţa de dupif-ămiază, livian. de aproape două luni de la Im pentru examinarea problemei cu pe linia separării Katangăi .,dfi în Algeria prin tratatWé cu' Gu-
Prensa Latina, la Havana con a relevat însemnătatea deosebi răspuns. In acest timp S.U.A. au privire la îndeplinirea rezoluţiei Congo. Cu el se duc „tratative“ , vernul provizoriu al Republicii
tinuă lucrările conferinţei p o tă a campaniei de solidaritate In cuvîntările lor, delegaţii accelerat ritmul efectuării ex Consiliului de Securitate din 24 i se Iasă la dispoziţie bandele Algeria, pentru a se restabili şi
poarelor latino-americane. cu Cuba revoluţionară. El a co statelor Ecuador, Brazilia, Peru, perienţelor subterane cu arme noiembrie 1961 privind proble armate de mercenari, de fapt reînnoi democraţia.
In şedinţa din după-amiaza municat că în legătură cu in Salvador şi Costa Rica, au con nucleare. ma Congoului. i se dă posibilitatea să primeas
zilei de 24 ianuarie, primul a cercările S.U.A. de a organiza damnat cu hotărîre încercările că din alte ţări, care nu se Subliniind că pe întreg cuprin
luat euvîntul avocatul Alonso o nouă intervenţie împotriva Cu delegaţiei americane la Punta De conivenţă cu Anglia, se La 24 noiembrie 1961, se spu sfiese să încalce făţiş hotărîrile sul ţării se desfăşoară o largă
Aguillar, şeful delegaţiei mexi bei, Consiliul Mondial al Păcii del Este de a impune conferinţei spune în declaraţie, Statele Unite ne în scrisoare, Consiliul de Consiliului de Securitate, arma mişcare antifascistă, Biroul Po
cane. Ei a dat citire mesajului a adoptat o rezoluţie specială in O.S.A. hotărîri îndreptate împo au început ample pregătiri în Securitate a adoptat o rezolu ment nou şi completarea forţe litic al P.C.F. atrage atenţia
sprijinul revoluţiei cubane. ţie în legătură cu problema Con lor armate. asupra caracterului extrem de
de salut adresat conferinţei de triva Cubei. vederea efectuării unor expe goului, care prevedea adoptarea grav al primejdiei care amenin
Lazaro Cardenas, fost preşedin Apoi conferinţa a hotârit să unor măsuri hotărîte împotriva In scrisoare se arată că ten ţă Franţa şi insistă asupra ne
te al Mexicului. adreseze o telegramă de solida In aplauzele participanţilor la rienţe cu arma nucleară în at regimului separatist al lui Chom- dinţa guvernului central al Con cesităţii unor acţiuni antifas
ritate delegaţiei cubane Ia con conferinţă delegatul statului
Revoluţia cubană a deschis în Peru, care a luat ultimul cuvin- mosferă. In lumina acestor fap
iul în şedinţa de seară, a pro
te nu este greu de înţeles mo
tivul pentru care S.U.A. şi An
faţa popoarelor latino-america ferinţa O.S.A. de la Punta-del pus să se creeze o brigadă lati- glia au respins noile propuneri be şi a mercenarilor lui străini goului spre realipirea cit mai ciste şi mai puternice ale ma
ne perspectiva independenţei e Este. no-americană pentru apărarea sovietice, lucru pe care l-au dej in scopul de a se împiedica se rapidă a Katangăi Ia Republi selor populare. Declaraţia chea
eonomîce şi eliberării politice, a Cubei. Brigada trebuie să ia fiin clarat Ia 16 ianuarie, şi intenţio pararea Katangâi şi de a se ca Congo şi asigurarea puterii mă pe oamenii muncii, pe de
declarat Fabricio Ojeda, deputat O agresiune împotriva Cubei, ţă, a declarat el, pentru ca as nează să rfu mai participe Ia asigura unitatea şi integritatea reale a guvernului central în mocraţii de toate convingerile
în Parlamentul venezuelez (din a declarat în aplauzele furtu tratativele de la Geneva. teritorială a Republicii Congo. această provincie intîmpină tot I să-şi întărească mai mult alian-
partea partidului Uniunea Re noase ale delegaţiilor Antonio tăzi ea să apere viitorul Cubei, felul de piedici şi este de-a ' a. Comuniştii se vor afla ca
publicană Democratică). Statele Cabrera, reprezentantul Argen iar mîine — viitorul întregii De fapt, se spune în declara Rezoluţia menţionată, după dreptul sabotată de forţe din şi pînă acum în avangarda
Unite încearcă să zăgăzuiască tinei, care a luat euvîntul în şe Amerlcî. cum se ştie, condamnă în mod afară care se amestecă din ce luptei antifasciste.
mişcarea de eliberare naţională dinţa de seară, ar însemna o categoric „activitatea separa în ce mai fără ruşine in trebu
în America Latină. Ele propo Participanţii Ia marşul patriotic tistă dusă in mod ilegal de ad
văduiesc ură faţă de Cuba pen- agresiune împotriva tuturor po in sprijinul Cubei primiţi ministraţia provinciei Katanga rile Congoului.
tru că ea a demascat politica de cu ajutorul resurselor din afară
jaf a imperialismului american, poarelor Arnericii Latine. Victo- cu entuziasm la M aldonado şi a mercenarilor străini“ , şi ce Este vorba, se arată în înche Atacuri banditeşti
pentru că ea a arătat cum pot rea ca această activitate să iere în scrisoare, despre o vă
îi lichidate privilegiile şi ne. ria va fi de partea popoarelor A .
dită înţelegere între puterile co asupra unor sedii
mericii Latine, întrucît acesta es
te mersul istoriei
dreptatea. Lucio Chaves, conducătorul PUNTA DEL ESTE 26 (Ager primit pe participanţii la marş. „înceteze imediat“. loniale care urmăresc să-l salve ale P. C. Francez
James Endicott, şeful delega Federaţiei naţionale a ţărani pres). — ze pe Chombe, reprezentantul
lor din Bolivia, a salutat Cuba cu mult entuziasm. In ca Deşi de la adoptarea de către monopolurilor străine în Katan PARIS 26 (Agerpres).__
ţiei Consiliului Mondial al Pă După ce, pornind de la Mon ga, să-şi asigure propriile lor
tevideo, au parcurs o distanţă drul unui miting, reprezentanţi Consiliul de Securitate a rezolu interese coloniale şi să continue In noaptea de 25 spre 26 ia
de 160 Tem., tinerii uruguayeni să submineze unitatea şi inte nuarie un grup de huligani fas
care au organizat marele marş ai tineretului şi ai populaţiei ţiei menţionate au trecut mai gritatea teritorială a Republicii cişti au săvîrşit un atac bandi
patriotic în sprijinul Cubei şi Congo, fapt care sporeşte peri tesc asupra sediului Partidului
m o n tev id eo ! „ R o v o l u t i a s u f e a n â împotriva conferinţei de ici din localitate au sprijinit una mult de două luni, această re colul pentru pacea şi securitatea Comunist Francez din suburbia
Punta del Este, au sosit in ora Africii.
şul Maldonaăo, situat in apro nim revoluţia cubană şi au con zoluţie nu este îndeplinită din P.pariziană Neuilly. Apropiindu se
pierea Puntei del Este. Ţinînd seama de cele expuse
damnat conferinţa de la Punta cauza rezistenţei făţişe, a anu mai sus, din însărcinarea gu cu un automobil de sediul C.
După cum transmite agenţia vernului sovietic vă rog să con Francez, bandiţii din „Organi
Prensa Latina, de-a lungul şo del Este. mitor puteri coloniale care-şi au vocaţi de urgenţă Consiliul de zaţia Armată Secretă“ (O.A.S.)
selei care duce de la Montevi Securitate pentru a examina au deschis foc din arme auto
e s t e ile n e s t ă v i l i t “ deo la Punta del Este, pe ziduri, Din cauza obstrucţiilor poli- | interesele lor în Katanga. problema îndeplinirii rezoluţiei mate asupra clădirii.
pe stîlpi pot fi văzute inscrip Consiliului de Securitate din 24
MONTEVIDEO 26 (Agerpres). rinţei, la care participă perso ţii care exprimă solidaritatea cu ţicneşti, tinerii nu au putut In ciuda indicaţiilor Consiliu noiembrie 1961 privind proble Populaţia suburbiei Neuilly
„Revoluţia cubană este de ne nalităţi de frunte din toate ţă revoluţia cubană. Fraza „Cuba ma Congoului. protestează cu indignare împo
stăvilit“ , a declarat la 25 ianua rile continentului, a avut loc la ajunge la Punta del Este. Ei au lui de Securitate de a se lua triva îngăduinţei pe care auto
rie scriitorul guatemalez Miguel Universitatea naţională în pre — da, yankeii — n u !“ apare rităţile franceze o manifestă fa
Angel Asturias, cu prilejul des zenţa unei asistenţe entuziaste. pretutindeni. reuşit totuşi să trimită în acest măsuri energice folosindu-se la ţă de activitatea teroristă a asa
chiderii „Conferinţei de la Mon sinilor din O.A.S. şi cere pedep
tevideo pentru neintervenţie şi Au mai luat euvîntul Alexis Populaţia din Maldonado a oraş o delegaţie, care l-a vizi nevoie forţa pentru izgonirea sirea vinovaţilor.
autodeterminare“ care, alături Latendorf, din partea Partidu
de conferinţa popoarelor latino- lui socialist din Argentina, An- tat pe preşedintele Cubei, Osval mercenarilor străini, pentru a La 26 ianuarie huliganii din
americane de la Plavana, consti dres Temprano din partea Miş O.A.S. au făcut să explodeze o
tuie răspunsul acestor popoare cării argentiniene de solidarita do Dorticos, pentru a-i inniîna împiedica separarea Katangăi bombă puternică la sediul Fede
la conferinţa de la Punta del te cu Cuba, Leopoldo Olmedo raţiei P.C. Francez din oraşul
Este. din Paraguay şi Nelson Mlnel- copia unui manifest adresat de de Republica Congo, operaţiu Beauvois (departamentul Oise).
io, secretar general al Federaţiei
Şedinţa inaugurală a confe studenţilor din Uruguay. participanţii la marş conferin nile militare ale O.N.U. au fost
ţei de la Punta del Este. Preşe complet întrerupte cu toate că
dintele Dorticos a mulţumit de
legaţilor pentru acţiunea lor de
solidaritate şi i-a asigurat că
Cuba nu va da înapoi de pe In legătură cu situaţia lui Gizenga
drumul pe care a pornit, spre
Explozia a distrus în întregime
punta del este| ( t i ba no va capitula! binele poporului cuban şi al tu L E O P O L D V IL L E 26 (A g e rp re s). — zenga poate să fie vizitat în orice mo locaiul. Au fost pricinuite, de a-
turor popoarelor din America La 25 ianuarie cancelaria primului ment, de membrii familiei sale însă a senienea, mari pagube materia
PUNTA DEL ESTE 26 (Ager Dacă, în ciuda acestui aver populare şi care încearcă să-şi Latină. ministru al guvernului central congo declarat că nu doreşte să fie vizitat le caselor vecine.
pres). — Prensa Latina tran tisment, agresiunea se va repe menţină influenţa în ţările iti. leza dat publicităţii un comunicat în ca de nimeni în afară de mama şi sora
smite : ta, răspunderea pentru ca o va dependente. Agenţia Prensa Latina rela sa". PE SCURT l|||PPE SCURT
purta nu numai guvernul care tează că Fraiicisco Juliao, lider re se neagă că Gizenga s-ar afla sub
„Indiferent de sancţiunile ca a pornit agresiunea, ci şi toţi a- Conferinţa miniştrilor de Ex al Ligii organizaţiilor ţărăneşti stare de arest preventiv, aiirmîndu-se Comunicatul cancelariei primului mi M O S C O V A . — L a 26 ianuarie N. S.
ne s-ar adopta împotriva Cubei cei care au fost inspiratorii ei. terne de la Punta del Este a fost din Brazilia, i-a vizitat pe par că deţinerea acestuia în tabăra „Binza" nistru a fost primit cu foarte multă re Hruşciov, preşedintele Consiliului de
la această conferinţă, poporul convocată în vederea pregătirii ticipanţii la marş. Primit cu aliată sub controlul paraşutiştilor mo- zervă în cercurile progresiste ale ca Aliniştri al U.R.S.S., 1-a primit pe
cuban va lupta pe’ viaţă şi pe Şeful delegaţiei cubane a spul unei noi agresiuni împotriva re entuziasm de tinerii patrioţi butişti, este „o m ăsură luată pentru a- pitalei congoleze. El pare mai degrabă, U Cin, conducătorul delegaţiei econo
moarte pentru libertate şi inde berat afirmaţiile unor delegaţii voluţiei cubane, de a cărei for uruguayeni, Juliao a declarat că sigurarea securităţii sale“. In comu consideră aceste cercuri, o încercare mice a Uniunii Birmane, care i-a îna-
pendenţă, împotriva oricărui după care Cuba ar prezenta lin ţă de atracţie imperialiştii se a venit în Uruguay pentru a nicat se arată în continuare că „G i stîngace de a împiedica pe tovarăşii de mînat un mesaj personal din partea
duşman, oricît de puternic ar fi pericol pentru continentul ame tem ca de moarte. exprima solidaritatea şi spriji zenga este sănătos, nu se plînge de lui U Nu, primul ministru al Birm a-
el“ — a declarat Osvaldo Dor rican. Dortîcos a subliniat că ţa nul necondiţionat acordat de nimic şi se bucură de un tratament idei ai lui G izen ga şi în primul rînd niei.
ticos la şedinţa din 25 ianua ra sa respectă regimurile eco Cuba va continua politica de milioane de brazilieni eroicei corespunzător rangului său“.
rie a miniştrilor Afacerilor Ex nomice şi sociale ale celorlalte respectare a suveranităţii tutu Cube revoluţionare. Referindu-se pe Gbenye, ministrul Afacerilor Interne, Intre N. S. Hruşciov şi U Cin a avut
terne ai ţărilor membre ale Or ţări de pe continent şi cere ca ror ţărilor şi cere ca şi suvera Potrivit textului comunicatului „G i loc o convorbire în problemele cola
ganizaţiei .Statelor Americane. şi calea aleasă de ea să fie res nitatea ei să se bucure de ace la conferinţa de la Punta del să-l viziteze pe acesta. borării economice şi tehnice d'ntre
pectată. laşi respect. Cuba, a arătat Dor Este, Juliao a declarat că O.S.A. U.R.S.S. şi Uniunea Birmană.
Playa-Givon trebuie să fie un ticos în încheiere, nu intenţio nu are autoritatea să judece : St. :
avertisment permanent pentru Nu Republica. Cuba, a spus nează să rupă legăturile cu ţă. primul regim socialist din Ame T O K IO . — L a 26 ianuarie peste
toţi cei care urzesc planuri de rilc socialiste, ea va întări prin rica, în care muncitorii şi ţă Demisia lui Sfure Linner 9.000 de mineri de la 12 întreprinderi
noi agresiuni împotriva patriei el, ameninţă independenţa na miniere ale societăţii „Miftibisi" au de
ţională şi pacea ţărilor de pe toate mijloacele aceste relaţii, LEOPOLDVILLE 26 (Ager funcţia de reprezentant special clarat o grevă de 48 de ore. Greviştii
melc, domnilor miniştri.
pres). — al secretarului general provizo
La 26 ianuarie autorităţile riu al O.N.U. în Congo.
Cuba uu va capitala, revoluţia continent, ei imperialismul ame bazate pe prietenie şi respect re ranii văd concretizarea idealu O.N.U. din Leopoldville au anun Demisia este motivată prin protestează împotriva concedierii în m a
cubană nu poate fi nimicită. rican cate asupreşte masele ciproc. rilor lor de libertäte. ţat ?(emisia lui Sture Linner din starea sănătăţii liti Linner. să & muncitorilor mineri.
Redacţia şi administraţia ziarului : str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188, 189, 75, 674. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale B.T.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: Întreprinderea Roii grafică „t Mai* — Deva.
