Page 86 - 1962-01

a\ I‘ Conferinţa Organizaţiei
PROLETARI DIN TOATE ŢĂR ILE , iJNIŢI-VA ! Orăşeneşti Bucureşti a P.M.R*

puternice baze legumicole In sala Ateneului R.P.R., au prim-secretar al Comitetului
început ieri dimineaţă lucrările orăşenesc Bucureşti al P.M.R.,
(pag- 2-a) ; Conferinţei organizaţiei orăşe­ a prezentat darea de seamă
© Din trecutul istoric neşti Bucureşti a P.M.R. La lu­ asupra activităţii Comitetului
al oraşului Alba lulia crările conferinţei participă de­ orăşenesc de partid. Darea dc
legaţi aleşi în conferinţele or­ seamă a analizat activitatea
(pag. 2-a) ; ganizaţiilor raionale dc partid desfăşurată în anii 1960 şi I9G1
® Munca politică de şi un număr însemnat de invi­ de organizaţiile de partid din
masă — la nivelul sar­ taţi din uzine, fabrici, şantiere, Capitală, pentru mobilizarea oa­
cinilor din ministere şi alte instituţii menilor muncii la înfăptuirea
centrale de stat, activişti de sarcinilor trasate de Congresul
(pag. 3-a). partid şi de stat, reprezentanţi al III-lea al partidului.
ai organizaţiilor de masă, oa­
N E ALĂTURĂM INIŢIATIVEI meni de ştiinţă şi cultură. Expunerea cu privire la d a­
F U R N A U S T I L O R DIN CĂLAN rea de seamă a delegaţiei Parti­
Delegaţii şi invitaţii au în- dului Muncitoresc Romîn care
Am urmărit cu mult interes că politică in vederea creării u- lua, ne îndreptăţesc să afirmăm tîmpinat cu aplauze furtunoase a participat la cel de-al XXII-
pe tovarăşii Gheorgiie Gheor- lea Congres al P.O.U.S. a fost
felul în care valoroasa iniţia­ nei puternice opinii de masă în că angajamentul de a depăşi ghiu-Dej, prim-secretar al Co­ prezentată de tov. Dumitru
mitetului Central al Partidului Popa, secretar al Comitetului
tivă a Jurnaliştilor clin Călan, favoarea angajamentului luat. cu 4 la sută productivitatea cup­ Muncitoresc Romîn, Nicolac orăşenesc Bucureşti al P.M.R.
Ceauşescu şi Chivu Stoica,
de a realiza şi depăşi indicii de Se va insista îndeosebi asupra toarelor prevăzută pentru 1965 membri ai Biroului PolitiG şi Raportul Comisiei orăşeneşti
secretari ai C.C. al P.M.R., care de revizie a fost prezentat c!e
utilizare a agregatelor stabiliţi creşterii simţului de răspundere va fi îndeplinit cu succes. participă la lucrările conferinţei. tovarăşul Dinu Constantin.

de Congresul al 111-lea al parti­ al tovarăşilor care lucrează la Profităm de acest prilej pen­ La primul punct al ordinei dc La discuţii au luat cuvântul
zi, tovarăşul Floriăn Dănălaclie, numeroşi delegaţi.
dului pentru 1965, a fost pri­ întreţinere. Comitetul sindical tru a face un călduros apel că­
Lucrările conferinţei continuă,

mită de oamenii muncii din re­ de secţie va urmări ca paralel tre toate organizaţiile de partid

giune. Iată, ş-au alăturat ini­ cu îmbunătăţirea calităţii pro­ din regiune, către toate organi­

ţiativei minerii din Vulcan şi ducţiei, un obiectiv de seamă al zaţiile de masă, de a intensifica Toate brigăzile la nivelul celor fruntaşe

Teliue, forestierii din Orăştie întrecerii să-l constituie realiza­ acţiunea de colectare şi expedie­
şi Haţeg. Ne alăturăm şi noi. rea unor indici de utilizare a re către Hunedoara a fierului

oţelarii' care lucrăm la cea mai cuptoarelor cit mai ridicaţi. In vechi. Sugerăm totodată tovară­ Minerii din Ohelar îmbrăţişează
J*
mare şi modernă oţelărie Mar- secţia noastră, majoritatea oa­ şilor furnalişti din Hunedoara
iniţiativa minerilor din Petrii a
tin din ţară. menilor sint tineri. De aceea co­ ideea de a studia şi, dacă e po­

Ca şi pentru furnalişti, Con­ mitetul U.T.M. va avea mereu în sibil, a aplica şi ei această ini­
ţiativă. Sporind
gresul al III-lea

al partidului a indicii de uti­

pus în faţa noa­ „Să realizăm în 1962 indicii lizare a furnale­ In cursul acestui an, între­ afară de aceasta, brigăzile răma­
prinderea noastră va trebui să se in urmă şi cele care lucrează
stră sarcina de a prevăzu ţi pentru anul 1965“ lor ei vor pro­ dea jurnaliştilor cu 40 la sută în condiţii mai grele, vor fi re­
spori producti­ duce mai multă mai mult minereu ăecit anul partizate unor maiştri şi. tehni­
trecut. O rezervă importantă ce cieni pricepuţi care să le spri­
vitatea cuptoa­ fontă, ne vor a- trebuie folosită pentru realiza­ jine in mod efectiv. Conducerea
rea acestei sarcini este, fără în­ întreprinderii va analiza perio­
relor Martin în medie cu 40 la atenţia sa antrenarea lor la în-: juta mai mult în realizarea an­ doială, ridicarea brigăzilor ră­ dic, la locurile de muncă, res­
sută faţă de realizările anului deplinirea şi chiar depăşirea an­ gajamentului ce ni l-am luat. mase in urmă la nivelul celor pective, felul Ui care îsi reali­
fruntaşe. De aceea considerăm zează sarcinile de plan fiecare
1959. Această sarcină noi am gajamentului. CONSTANTIN TOMA Gl,ecrghe Popa este lăcătuş la fabrica ,,1 Mai“ din Pc- că iniţiativa minerilor de la din aceste brigăzi.
primit-o cu încredere şi am secretarul comitetului de partid treşti. Mtincind cu multă răspundere, el întreţine în bune con- sectorul X I al minei Petrila este
In ce priveşte măsurile teh- ditiuni utilajele. cit se poate de bine venită. La rinăul său comitetul sindi­
pornit la muncă hotărîţi s-o în­ nico-organizatorice, urmărim in CORNEL DEHELEANU. catului va lua toate măsurile
făptuim întocmai. Ştim că pa­ primul rînd reducerea duratei adjunct al şefului secţiei :s a ­ Cil ocazia unei şedinţe care a pentru ca ridicarea brigăzilor
tria are nevoie de oţel tot mai de reparaţii la cald a cuptoa­ avut loc zilele trecute, comite­ rămase in urmă la nivelul celor
mult. Şi pentru a produce oţel CONSTANTIN M ILITARII la Vulcan tul de partid a apreciat că exis­ fruntaşe să constituie un obiec­
mai mult, e nevoie să sporim relor. In anul trecut am realizat preşedintele comitetului sindical tă toate condiţiile ca această tiv ăe seamă al întrecerii socia­
necontenit indicii de utilizare Iniţiativă să fie aplicată şi la liste. In acest sens se va acor­
a cuptoarelor. un procent mediu de 1,9 la su­ IOAN RUSAN întreprinderea noastră. Şi pen­ da o mare atenţie aplicării me­
secretarul comitetului U.T.M. tru ca ca să dea rezultatele cele todelor noi de muncă şi a ini­
tă. Pentru anul acesta, prin mai mai bune, au fost preconizate ţiativelor noi in întrecere, in
o scrie de măsuri. Aşa, de p il­ mod deosebit se va pune accen­
Sintem la începutul celui de­ buna exploatare a cuptoarelor, ŞTEFAN TRIPŞA A început construcţia unei şcoli moderne dă, în posturile cheie ale pro­ tul pe preluarea brigăzilor ră­
al treilea an al şesenalului. Ce prin aplicarea unor noi metode maiştrii şef otelar, Erou al Alimcii ducţiei vor fi numiţi pe cit po­ mase în urmă de către şefii bri­
am făcut pînă acum ? Ne.am a- de reparaţie Ta cald a vetrelor, Constructorii şantierului nr. fundaţiei. Constructorii din Vul­ sibil membri şi candidaţi, de găzilor fruntaşe. Va fi reorga­
ne propunem să realizăm doar Socialiste 10 Vulcan, al T.R.C.H. an în­ can sint hotăriţi ca să dea în partid, oameni bine pregătiţi nizată apoi întreaga agitaţie v i­
chitat de sarcinile ce ne reve­ 1,5 la sută. In acest fel vom pu­ ceput de curînd ^lucrările la o folosinţă înainte de termen noua din punct de vedere profesio­ zuală. Minerii care vor obţine
neau ? Putem spune că da ! E- tea prelungi durata de funcţio­ AUREL STANCIU şcoală modernă cu 16 săli de scoală cu 16 săli de clasă. nal şi cu experienţă. Se vor or­ rezultate bune in aplicarea aces­
eonomia naţională a primit de nare a cuptoarelor. maistru la întreţinere clasă, două laboratoare etc. Du­ ganiza schimburi de experienţă tei iniţiative vor fi popularizaţi
la noi în anii 1960 şi 1961 în­ pă ce brigada condusă de tov. N. ROVENŢA între brigăzi, astfel incit cei ră­ prin toate mijloacele. Pentru
semnate cantităţi de oţel, am Urmărim de asemenea să ri­ IOAN BAŞTEA Constantin Tutunaru a execu­ corespondent maşi în urmă să poată învăţa urmărirea realizărilor vor fi în­
asimilat noi mărci de oţeluri, dicăm cit mai mult greutatea prim-topitor tat lucrările de săpături, briga de la fruntaşi. Un schimb de tocmite grafice, căre se vor
am îmbunătăţit calitatea aces­ medi , a şcrjelor. Legat de 150 BIBLIOTECI experienţă asemănător se va or­ completa zilnic, la fiecare sec­
tora. Şi, bineînţeles, am sporit aceasta vom modifica toate oţeliria AVRAM OPR1Ş da de betonişti condusă de Şte­ PERSONALE ganiza şi cu minerii clin Teliue. tor.
mult indicii de utilizare ai cup­ oalele de turnare de la 195 prim-topitor fan Banu a început turnarea Acesta, mai. ales pentru a ve­
toarelor. Aceasta pe seama u- dea metodele aplicate şi. rezul- Pentru realizarea angajamen­
nor modificări constructive a- .'Martin nr. 2 — Combinatul ' tutele obţinute de ei în extin­ tului ce ni l-am luat avem insă
derea perforajului umed. nevoie şi de sprijinul siderur-
siderurgic Hunedoara giştilor din Hunedoara. FA ne
In cursul acestui an la în­ pot ajuta prin preluarea ritm i­
------- ------- treprinderea noastră circa 50 ia că a minereului pe care-l ex­
sută din volumul producţiei va tragem.
duse agregatelor, pe seama scur­ ia 210 tone. Pînă în prezent am € mY 11 »!1 E N IEin cadrul Uniunii regionale a fi extrasă prin metodele de ex­
tării duratei de elaborare a şar­ cooperativelor de consuţn- se ploatare de mare productivita­ Colectivul nostru de muncă
jelor, a măririi greutăţii acesto­ modificat două oale, iar a tre Proba la cald a trenului pregătitor desfăşoară o largă muncă de te. Pentru ca brigăzile ce vor este hotărît să depună toate
ra, pe seama reducerii duratei popularizare şi difuzare a căr­ aplica aceste metode să le cu­ eforturile pentru a ridica brigă­
reparaţiei la cald a cuptoare­ ia se află in faza finală. Recent; la laminorul de siv mă din cadrul noului grup de ţii. Datorită acţiunilor Întreprin­ noască temeinic, se vor lua mă­ zile rămase in urmă la nivelul
lor. Sub îndrumarea organiza­ laminoare din Hunedoara s-a făcut proba ia cald a trenului se, precum şl muncii tov. Leo- celor fruntaşe Avem toată con­
ţiei de partid, colectivul nostru Pentru a exploata în bune pregătitor din zona a Il-a a lin iei de sîrmă. Ţaglele înroşite la nid Stratulat, difuzor voluntar, suri ca oamenii să fie pregă­ vingerea că în felul acesta vom
condiţiuni agregatele avem ne­ incandescenţă în cuptorăl de probă, au fost trecute prin cele numărul cumpărătorilor de cărţi tiţi din timp. Aceasta, printr-o reuşi să realizăm sarcinile puse
de muncă a pus în valoare noi voie de oameni cu un bagaj de 8 caje ale zonei. S-au executat 4 probe. Rezultatele au fost din cu plata în rate a crescut în serie de instructaje sistematice in faţa noastră de Conferinţa
şi noi'rezerve, a. desfăşurat pe cunoştinţe profesionale cit mai cele mai bune. mod considerabil. Astfel, în mo­ şi. lucru, efectiv acolo unde ele regională de partid.
scară largă întrecerea socialis­ bogat. Este adevărat că în sec­ mentul de faţă, peste 150 de se aplică în prezent.
tă. Bilanţul muncii noastre e ţia noastră lucrează tovarăşi Ing. VASILF. FLORE A
frumos. La sfîrşitul anului 1961 pricepuţi, cu experienţă. Am O mare atenţie se va acorda director
ne apropiasem simţitor de in­ greşi însă dacă ne-am limita îa creării unor condiţii optime de
muncă pentru brigăzi. Se vor Ing. lOACHIM VESA
nivelul la care am ajuns. Avin- lua cele mai eficiente măsuri locţiitorul secretarului comitetului
pentru ca ele să fie aprovizio­
dicii de utilizare stabiliţi de tul impetuos al tehnicii, angaja­ Pregătiri pentru primăvară tovarăşi din cadrul uniunii re­ nate în timp util cu materialele de partid
Congresul partidului pentru mentul ce ni l-am luat, presu­ gionale şi-au format biblioteci
1965. pun ridicarea necontenită a ca­ Colectiviştii din soarelui şi 27.000 comitent, ei au exc~ personale. necesare şi vagonete goale, m CAROL A. ALIC
lificării. Am preconizat în a- satul Peştişul Mare, kg. cartofi, pe care preşedintele comitetului sindicatului
Noi am reflectat serios asu­ cest sens deschiderea în luna au selecţionat pînă le vor semăna sau cutat reparaţia tu­ V. TURDEANU -.-.--.--.-. . . . - —,----------------------- -----u«¦««n••n•«t'*-¦-"- ¦-.- - -.- - -1- -¦------¦---------
pra iniţiativei Jurnaliştilor din următoare a unor cursuri de în prezent 1.160 leg. planta de îndată ce turor atelajelor şl corespondent întreprinderea minieră Ghelar
Călan. Putem să ne alăturăm ridicare a calificării, diferenţia­ sămînţă dc borceag, timpul va deveni uneltelor agricole.
iniţiativei ? Concluzia la care te, pe profesii. Avem convinge­ 2.000 kg. sămînţă de prielnic executării F e rtiliz e a z ă solul
am ajuns este că putem ! Avem rea că prin aceste cursuri ne avăz, 100 kg. să­ acestor lucrări. Con­ DEMETER
condiţii pentru a realiza şi vom atinge scopul. Ridicarea mînţă de floarea- LAD1SLAU Colectiviştii din Simeria Ve­
chiar depăşi qu 4 Ia sută, creş­ calificării este necesară pe de preşedintele G.A.O. che au hotărît să aplice în acest
terea productivităţii cuptoare­ altă parte şi pentru înfăptuirea an gunoi de grajd pe 40 ha. care
lor stabilită pentru anul 1965. unui alt ţel al nostru: realiza Noi s e c ţii a filia te la F. S. A. R, urmează a fi insămînţate cu po­
rea angajamentului de a redu­ rumb pentru boabe. In acest scop,
Avem agregate bune, oameni ce rebuturile cu 10 la sută sub Sporturile aviatice sint prac­ cu“ din Orăştie şi o secţie de ei au transportat la cîmp cu aju­
minunaţi, entuziaşti, avem o b o­ admis. ticate de tot mai mulţi tineri aero şi navomodele de la Şcoala torul atelajelor ş.i al camionu­
din regiunea noastră. Aceasta se medie din Petroşani. lui peste 240 tone îngrăşămin­
gată experienţă. Entuziasmul oamenilor din desprinde şi din faptul că zilele te organice. In acţiunea de fer­
secţia noastră, hotărîrea între­ trecute s-au afiliat la Federaţia De curînd, au cerut afilierea tilizarea solului s-au evidenţiat
Bineînţeles, pentru înfăptui­ gului colectiv de a da patriei sportului aviatic şi radioama­ la F.S.A.R. planoriştii şi para- colectiviştii Aron Gros, Aron
tori o secţie de planorism de şutiştii sportivi din Combinatul Şolea. Victor Goga, Ioan Gri-
rea angajamentului am preco­ la Şcoala medie „Decebal“ din siderurgic Hunedoara şi sportivii

nizat şi o seamă de măsuri po­ de zbor cu motor şi fără motor

litice, tehnice şi organizatorice.

Comitetul de partid va trece la

o nouă repartizare a forţelor

organizaţiei pe locuri de muncă, tot mai mult oţel, măsurile ca­ Deva, o secţie de aeromodelism de la T.R.C.H. Deva şi C.F.R. gorescu, Ioan Beldescu ş.a.

va desfăşura o susţinută mun- re s-au luat şi care se vor mai de la Şcoala medie „Aurel Vlai- Simeria.

S T U D E N Ţ I IM E X A ME ME ( Q oOOOOOOOOOOOb lu a ţ io iş t ii oooooooooooo

La Insliliilid dc mine din Petroşani, studenţii se găsesc O rea. Explica rar, exemplifica pe ta­
in examene. o blă prin desene tot ceea ce era ne­
o cesar să se întipărească mai bine. în
F O I'O 1. Un grup dc studenţi în sala dc lecturii a o Prinsă de treburi pe lingă casă, cît de' bine am înţeles cum se face memoria colectiviştilor, repeta şi in­
institutului. F O T O -2. Victorio Alm cnaris şi Alario Pc- o o platformă de gunoi, după ce a sista asupra anumitor probleme.
droso, liberi cubanezi, alături dc colegii lor romîni. FO T O o Victoria Tudor -aproape, că. uitase
3. Pentru un răspuns excelent, profesorul Nicolae A lm ă- o — Cunoaşteţi cu toţii că şi aici
şan notează în carnetul studentei Teodorina Pctrişor nota o cum a trecut vremea. Iu scara aceea fost prezentat diafilmul ? la G.A.G. Balomir, cultivînd în anul
10. FO T O .4. Sludentul Ştefan Pcfrcscu din anul I pre­ trecut grîu din soiul Ponca, aţi scos
parare. Pentru răspunsul bun el a luat nota 10. F O T O o trebuia să m eargă la cercul de, în- — D a ! A fost toarte interesant.
5. M a riu s‘ B lagar student în anul I mine, a luat examenul o
de topografie generală şi minieră cu nota 10. o Dc atunci ia noi la gospodărie se
o văţămînţ agricol şi se apucase din

o vreme să-şi -rinduiască •toate - trebu­ adună gunoiul în platformă. Aşezat
o
rile. In clipa cînd Livia Maiorcscu .în felul ăsta nu mai pierde prin

o şi Cornelia Bartoş bătură la- poartă, evaporare azotul şi va fi mai folo­ la hectar o producţie de. 2.135 kg.
o sitor -culturilor — completă Victoria. faţă dc num ai. 1.500 kg. la griul din
o colectivista: Victoria. Tudor''.terminase
o aproape toată , treaba. Din vorbă în vorbă' au ajuns la soiul Genad. Vedeţi deci cît dc im­
o şcoală. In sala bine încălzită, erau portant este să cultivăm numai semin­
o ţe dc soi ? Rezultate bune a dai şi
o Din fugă,; îşi p.otri,yi basm aua, îşi L a şco ala porumbul dublu hibrid şi cartofii în-
silozaţi ş ‘. .
oo luă caietul în care de fiecare dată ^
..notează cu grijă ceea ce lectorul Lectorul continuă şirul exemplelor <>

spune cursanţilor şi împreună cu L

o Cornelia: şi Livia. porniră spre şcoa­ p ro d u cţiilo r m a ri din gospodăria colectivă, exemple ca- O
o lă. Grăbeau pasul, gîndi.ncf că vor re dovedesc colectiviştilor ce foloase
aduc seminţele de soi curăţate şi
o fi primele şi pînă la începerea .lec­ adunaţi peste 70 de colectivişti. La tratate aşa cum scrie la carie. Lec­
o ţiei vor mai ¦>avea timp să -întrebe tablă, în faţa unui desen, lectorul,
I oo pe lector cite ceva despre gradina inginerul agronom Ştefan Homoro- ţia devine captivantă. Cursanţii as.
dcanu, dădea explicaţii unui grup de cultă în tăcere şi-şi notează totul în
o colectivişti printre care am recunos­ caiete.
o de legume, despre pregătirea răsad­ cut pe Teofil Zinca, Viorel Groza,
o Rernus Maiorescu, Toma Fleşer, des­ Cu deosebită atenţie au ascultat
! o niţelor sau despre extinderea fermei cursanţii îndrumările date dc lector ^
|o pre. cum se poate iriga în condiţii privind metodele de curăţire- şi tra- o
o de păsări. din cele mai bune grădina dc legu­ tare a seminţelor, iarovizarca carto- ^
i o — O să avem şi în scara asta me. Ceilalţi colectivişti s-au aşezai iilor, descrierea metodelor de sem ă­
I în bănci în timp ce colectivistul nat şi niulfe alte probleme. Lecţia s-a
i dovedit a fi plină de învăţăminte. Ea
io proiecţii ? — îşi întrebă Cornelia to­ V irgil Oprita pregătea aparatul de a fost completată cu proiecţii care
proiectat. Inginerul Ştefan Hotncro-
o varăşele dc drum. au venit să întărească cele spuse de
o
o
o — Negreşit. Doar dc fiecare dală

o tovarăşul inginer ne-a prezentat cîtc
o
o un diafilm, răspunse Livia. In seara dcanu, aruncă o privire asupra să­ lector.
•> lii. pentru a se convinge dacă toţi După încheierea lecţiei, cursanţii
o asta trebuie să ne vorbească despre
o
0> sămînţă, curăţirea şi tratarea ei în cursanţii erau în sală. Nu mai era nu s-au grăbit să m eargă acasă. A -

i oob00bob>bOOsAsbOccăeşîOonaapdsOnucecOălnă.Oe-îon-OabusVţnuOiăvşnOioedmrOribiaaiOimftciOeliumnedOntaeoiOsţrnpicOereepO-alreoOroîcndOţgsuaiOăarjcăuţOştiniăaOtemrOemmicvnOauoutrtOreliăt.­,OOOzffslnioaeeaOepoclvătttOoieulvOihaleimnşOticaiccOsâi.eăOrcceŞvOauriferaOlaenuclOieăslceOdeîtgrneoOăupcrrmOăueoltOizbocveiţîOorcnnileeOţc,oiaceO.upf.ru2piOse0PaaOreentxldOiţacpieOiliu,îpnnOcacgeeîuoOnăl­­,OOdbvdnOioăues/ţgncaaOuapitteţeOeei,n.QtrcîO-cnuuuOmmcOgarOsuse'preeuO¦cproOpoi-l,oaOtteleOlaeIOua.mpOslăucCOicnoOOancfiQiteSîQcmmTeşOiEliaae<itAXmîbbnsaiOă-i- Co>oOOqOO<>
!
I
i
!i

1