Page 88 - 1962-01
P. 88
N r. 2206 ,t)RUMÜL! SOCIALISMULUI
V ¦IM F A T A Rnrin
P O L I T I C A DE M A
-^«L><Lr- TSXJX
JX5>0
.A N I V E L U L SARCINILOR
' ^ A ^ 1' ^ . A Î N . Cum organizez o convorbire
, Organele şi organizaţiile de partid din regiunea noastră
i luptind pentru înfăptuirea sarcinilor măreţe trasate de cel de-al
' III-lea Congrices ali Pjt.. Mim.. R«.. auu aaucouri'ddat o mai mare atentie M-am gindit mult cum să tră ni s-a vorbit pe larg des ful echipei, privindu-i cum
muncesc ca să-mi îndeplinesc pre metodele ce trebuie să le muncesc, am observat că este
muncii politice de masă. ’\ sarcina de agitator încredinţată folosim. Printre acestea, pe dosebire între c ?anizarea mun
de organizaţia de bază. La in lingă munca de lămurire de la
In scopul educării comuniste a oamenilor muncii s-a desfă- dicaţia tovarăşilor din biroul om la om, ni s-a recomandat cii celor două echipe. A doua zi
organizaţiei, de a depune o să folosim convorbirile cu gru dimineaţa am organizat cu,or
!i şurat o vuncă politică de masă mai susţinută, mai operativă, ai muncă stăruitoare mai cu sea puri sau echipe de mineri. Şi, tacii tovarăşului Tiu o scurtă
existat o preocupare mai mare pentru rezultatele ei practice/ mă în direcţia mobilizării mi practica m-a învăţat că rezulta convorbire. Le-am cerut păre
. ceea ce a făcut ca masele de oameni ai muncii să cunoască la. nerilor la Îndeplinirea indicilor tul unei convorbiri depinde de rea oamenilor. A reeşit, ce-i
de plan, am hotărît să folosesc felul cum este organizată, de drept, că echipa a fost slab a-
^ timjj şi să-şi însuşească sarcinile trasate de partid, luptind:' toate mijloacele de agitaţie pen operativitate şi de documentarea provisionată cu granturi şi alte
tru ca revirul în care lucrez să agitatorului. materiale, dar mai toţi au vor
pentru îndep'inirea lor. bit despre organizarea muncii.
) In pagina de faţă sînt red ate cîteva din formele şi meto-
‘ dele folosite în desfăşurarea m uncii politice de masă.
Zilele trecute, agitatorul Du portanţa ce o au uzinele „Vic
mitru Bucur de la uzinele „Vic toria“ din Călan in asigurarea
Calitatea - - preocuparea fie la înălţimea sarcinilor tra De exemplu, intr-un timp Le-am explicat cum munceşte toria“ Călău a organizat, pen unor piese necesare construcţii
sate de partid. Gîndul meu eră echipa condusă de Ilie Tiu ră echipa lui Bunea care reparti- tru muncitorii din secţia turnă lor de noi obiective industriale
noastră de seamă măsese sub plan. Am considerat zează oamenii pe cicluri de lu torie, o convorbire: „in faţa la Hunedoara, Reşiţa, Oţelul
să trezesc în oameni interesul că e de datoria mea să stau de crări, aşa incit fiecare ştie ce roşu etc. Agitatorul s a oprit
, La înfăptuirea politicii partidului Gheorghe Safta, Alexandru Nojogan faţă de tot ceea ce este nou, vorbă cu oamenii, să-i deter are de făcut. Apoi, Ilie ’Tiu a hărţii“. in mod deosebit asupra sarcini
min să recupereze rămînerea în mers şi el in abatajul lui Bunea. Cunoaşteţi că in toate oraşele lor pe care le are colectivul
faţă de metodele bune de mun urmă. Dar cum.? M-a frămîn. Rezultatul: echipa şi-a organi secţiei în vederea îndeplinirii
că, să creez o opinie de masă tat mult întrebarea aceasta. zat mai bine munca şi a reuşit ţării noastre — a spus agitato
rul — se ridică apartamente noi
împotriva lipsurilor, care ştiam
bine că se mai manifestă la u-
nostru de industrializare socialistă a au stat de vorbă cu aceştia şi i-au nele echipe. Aceasta însă nu se Pînă la urmă am găsit soluţia. în scurt timp să înlăture ră pentru oamenii muncii. Turnă in mod ritmic şi la toţi indicii
ţării, otelarii de la Hunedoara aduc In revirul nostru, tot intr-un
o mare contribuţie. An de an, pe baza ajutat să-şi îmbunătăţească munca. face cit ai bate din palme. Tre abataj lucra — în aceleaşi con mînerea în urmă. Bine înţeles, torii au în această privinţă obli a planului de producţie pe anul
creşterii indicilor de utilizare a agre buie să te apropii de oameni, diţii — şi echipa lui Ioan Bu- eu am discutat cu şeful secto gaţia de a trimite pentru aceste 1962. Folosind harta, el a ară
gatelor, a sporit neîncetat proaue.ia Cuvintele lor, sprijinite de fapte con să le cunoşti firea, să fii la cu nea, care a extras în acelaşi rului, cerindu-i să o aprovi noi construcţii mii de tone de tat în ce localităţi se vor trim i
crete şi de exemplul personal au a- rent cu tot ce se întîmplă in timp, peste planul la zi o zioneze mai bine. radiatoare şi piese sanitare.
de oţel pe tn. p. suprafaţă vatră cup vut o mare eficacitate. Agitatorul Si- tr-un abataj sau altul. însemnată cantitate de mi Plimbîndu-şi degetul pe hartă, te produsele fabricate in acest
tor. Concomitent cu aceasta, otelarii mion Alărilă s-a ocupat de Vasile Cio nereu. M-am dus la aceas Altădată, cind echipa lui Şte el a arătat că în anul 1961 uzi an la Călan şi la ce folosesc
se străduiesc să obţină produse de bănit căruia i-a împărtăşit din expe îmi dădeam seama că n-o să tă echipă, am văzut cum lu fan Canăin dădea minereu de na a expediat o mare cantitate acestea. El a dat de asemenea
rienţa proprie, i-a explicat cum a a- fie uşor. Alai ales că nici expe crează şi am stat de vorbă cu slabă calitate, am organizat o de radiatoare pentru instalaţi răspunsuri la întrebările puse
calitate mai bună, să realizeze noi juns el să reducă procentul de rebut rienţă nu prea aveam. Comu Bunea. Apoi am intrat în aba convorbire şi le-am spus cum ile de încălzire şi vane-băi, pie de către tovarăşii Nicolae Du-
mărci de oţeluri. Calitatea, în lumina de la 2,80 cît a fost admis, la 1,93. niştii însă m-au învăţat cum tajul lui Tiu. Stînd de vorbă mai reuşesc alte echipe să dea mi se sanitare necesare noilor con baru, Traian Popa, Vasaş Şte
Directivelor Comitetului Central al Tot aşa s-a procedat şi cu Dumitru să muncesc. In instructajele întîi cu eîţiva mineri şi cu şe- nereu de calitate. Citisem în strucţii, în numeroase oraşe ale fan, Szabo Arcadie şi alţii.
P. Al. R. cu privire la întrecerea so Şerban şi Forţu Petru. Aceşti tovarăşi, făcute de către comitetul de ziar despre puşcarea selectivă, ţării. In anul 1062, volumul con
cialistă, a stat şi stă în mod continuu ajutaţi de agitatori, au înţeles că prin partid de la exploatarea noas despre podirea vetrelor cu ploa- strucţiilor dc locuinţe va creş Metoda agitatorului Dumitru
în atenţia organizaţiei noastre de respectarea procesului tehnologic pot turi metalice. Le-am explicat te. Şi nouă, turnătorilor, ni se Bucur, de a folosi harta in or
partid. Ce-am făcut noi în această di obţine rezultate bune, lucru ce l-au Problemele producţiei cum se face şi împreună am ho cere să sporim producţia. De ganizarea convorbirilor, ajută pa
recţie? In primul rînd am luat măsuri dovedit în zilele următoare. tărît să se folosească aceste me muncitori să-şi lărgească ori
pentru îmbunătăţirea muncii politice tode. In prezent, această echipă zontul cunoştinţelor şi să spo
de masă. Gum am procedat ? Atragerea la munca politică de masă dă numai minereu de calitate
a unui număr m are de muncitori,
In secţie avem numeroşi agitatori m aiştri şi ingineri, stă în centrul a- în atentiaduhului superioară. munca noastră depinde mult rească spiritul lor de răspunde
din rîndul membrilor şi candidaţilor tenţiei noastre. Pentru aceasta a fost In felul acesta, organizînd o- realizarea sarcinilor de con re pentru îndeplinirea sarcini
de partid. Pe b a z a . concluziilor anali organizată „Joia oţelarului" în fiecare In anul care a trecut, clubul îului de conştiinţă, conducerea clu strucţii a unor noi locuinţe. lor ce le revin.
zei calităţii oţelului făcută la sfîrşitul săptămînă Ia clubul „Siderurgistul" muncitoresc din Cugir a desfăşu bului a organizat şi două schimburi perativ convorbirile, aducînd Dacă vom expedia produsele la
anului trecut de către organizaţia de din localitate. Expunerea de către in exemple concrete, convingătoa timp. constructorii vor putea Turnătorii de la Călan şi-au
partid din secţia noastră, s-a hotărît gineri sau maiştri a unor lecţii şi con executa în termen lucrările, se îndeplinit sarcinile de plan pe
instruirea agitatorilor. Cu prilejul pre ferinţe pe teme de producţie cum s în t: re am contribuit şi eu ca agi anul 1961 înainte de termen.
tator la îndeplinirea sarcinilor
gătirii agitatorilor, s-au arătat am ă „Metode noi de tunare a oţelului“ . rat o activitate culturat-educativă de experienţă la care au participat ce-i revin revirului nostru. In vor trimite produse de bună ca Acesta este un merit al între
nunţit sarcinile care izvorăsc din do „Întreţinerea utilajului din oţeiane bogată. Intre numeroasele mani 850 muncitori, tehnicieni şi ingi prezent, toate echipele îşi depă litate, şi noile blocuri vor avea gului colectiv in cadrul căruia
cumentele celui de-al III-lea Congres festări organizate aici, un loc im neri, marea majoritate a tineretu şesc sarcinile de plan, luptind instalaţii bune. iar locatarii se agitatorii au muncit fructuos,
al P. Al. R. şi ceea ce trebuie făcut pentru înlăturarea opririlor accidenta portant l-au ocupat acţiunile me lui din uzine. Ele au tratat temele ca încă din primele zile ale a- vor bucura. El a cerut turnăto străduindu-se să găsească cele
practic de către aceştia. Aşa de pildă, le“ etc., a ajutat la popularzarea unor nite să vină în sprijinul muncito „Rolul maistrului în organizarea nului acesta — aşa cum am rilor să dea o deosebită atenţie mai eficace metode de popu
-.-a scos în relief faptul că în secţia metode înaintate de muncă, a unor rilor din uzinele oraşului, să-i mo producţiei“ şi „Aportul tineretului discutat în convorbirile recente îndeplinirii în mod ritmic a sar larizare a succeselor, de comba
noastră mai sînt încă lipsuri în ceea noutăţi din tehnică. Muncitorii, maiş
trii şi inginerii care discută pe m ar
Ia îmbunătăţirea calităţii produse
ce priveşte respectarea procesului teh ginea expunerii aduc anumite exem bilizeze pe aceştia la îndeplinirea lor“. — să realizeze şi să depăşească cinilor de plan şi îmbunătăţirii terea lipsurilor existente in pro
nologic de elaborare şi turnare a oţe- ple practice din secţie, fapt ce face şi depăşirea planului de producţie. calităţii produselor. cesul de producţie şt de mobi
ului Din această cauză, se întîmplă ca multe probleme organizatorice şi In acest sens, conferinţa şi refe Vorbind de manifestările organi indicii de plan prevăzuţi. lizare a muncitorilor la îndepli
leseori să se elaboreze şarje prea calde tehnice să fie lămurite. ratul au fost des şi cu eficienţă zate în sprijinul producţiei, soco Tovarăşul Dumitru Bucur a nirea sarcinilor de plan.
au prea reci. La ce duce acest lucru ? folosite. In anul trecut, la club au tim necesar să remarcăm expoziţia TRAIAN CIOCAN vorbit in continuare participan
Prin uerespectarea procesului tehnolo Participarea muncitorilor la învăţă- fost expuse 28 conferinţe şi refe permanentă din cadrul clubului ce agitator, sectorul Brădişor ţilor la convorbire despre im GH. CALINESCU
ge se dă oţel de calitate inferioară. mintul de partid, la cursurile de cali rate tehnice pe teme ca „M etoda conţine inovaţiile şi- portretele ino orizontul II E. M . Barza
După in stru ire,agitato rii au discutat ficare precum şi agitaţia vizuală con — »•••»•••
cretă legată de specificul muncii noas
cu oamenii, In primul rînd ei şi-au tre, contribuie la îmbunătăţirea conti prelucrării pieselor în grup“, „M e vatorilor şi fruntaşilor în producţie. Agitaţie vizuală concretă şi combativă
ndreptat atenţia spre otelarii care nu nuă a calităţii oţelului. Alunea poli talele rare şi rolul lor în tehnică“ Trebuie să mai amintim că bi
espectau procesul tehnologic avînd un tică de masă desfăşurată în acest an a etc. Despre interesul stîrnii de Cel de-al m -le a Congres al cestea: „Maiştri şi tehnicieni publică la un panou alături de
procent mare de rebut, cum sînt prim- dus la rezultate frumoase. aceste manifestări ne vorbeşte nu blioteca clubului s-a îngrijit în per P. M. R. subliniază faptul că din sectorul I ! Cum vă preo gazeta centrală şi se trimit sec
topitorul Şerban Dumitru, Vasile Cio- mărul mare de muncitori, tehnici manenţă ca volumele tehnice să „Trebuie să imprimăm muncii cupaţi de brigăzile rămase în toarelor sau brigăzilor despre
banu. Forţu Petru şi alţii. Tovarăşii FURTUNA GHEORGHE eni şi ingineri care le-au urmărit. ajungă cît mai des în mîna mun politice de masă mai multă o- urmă ? Decada a doua a lunii care se scrie. In ele se ia atitu
Constantin Mogonea, Traian Bîrlea. secretar al comitetului de partid citorilor. Astfel, în colaborare cu perativitate, mai multă preocu curente s-a încheiat cu trei dine, mai pe larg, faţă de une
oţelăria Martin nr. 1 Hunedoara De multă atenţie din partea mun cabineiele tehnice, a fost organiza pare pentru eficacitatea şi re brigăzi sub plan. Ce măsuri le lipsuri ori se popularizează
citorilor s-au bucurat şi cele 6 tă difuzarea cărţii la locul de mun zultatele ei practice...“ Luptind luaţi pentru a reveni la plan?“ experienţa pozitivă. Bunăoară,
GITATORI FRUNTAŞI seri ale fruntaşilor şi inovatorilor că; în localul bibliotecii au fost pentru aplicarea în viaţă a aces Sau, la începutul lunii aprilie s-a observat într-un timp că
expuse recenzii ale cărţilor tehnice, tei sarcini, comitetul nostru de cind s-a constatat că sectorul sectorul II depăşise admisul la
organizate la club tot în această („Cartea strungarului", „Cartea fre
perioadă de timp. Ele au populari zorului“ etc.); s-au făcut prezen partid a orientat cu consec IV nu realizase decît jumătate conţinutul de cenuşă. In foaia
zat fruntaşii uzinelor din Cugir, tări prin expoziţii de cărţi tehnice venţă conţinutul muncii politi din angajamentul luat în cin volantă editată în atenţia sec
metodele lor de muncă, inovatorii etc. C a urm are a acestei munci ce de masă în sprijinul îndepli stea celei de a 40-a aniversări a torului, printre altele se spune :
şi inovaţiile, stimulînd interesul susţinute, în anul 1961 au fost ci partidului, a apărut imediat o „...Depăşirea conţinutului de ce
muncitorilor pentru nou. Teme ca: tite peste 12.500 cărţi tehnice de nirii planului, a îmbunătăţirii lozincă mobilizatoare : „Munci nuşă cu 1 la sută înregistrată
„Inovaţiile — sursă importantă de către 4.128 muncitori, ingineri şi calităţii producţiei. O latură tori, tehnicieni şi ingineri din în sector, înseamnă o penaliza
tehnicieni. importantă a acestei munci o sectorul IV ! Va-ţi angajat să re ce va duce la depăşirea pre
constituie agitaţia vizuală. lată daţi în cinstea aniversării Parti ţului de cost cu 2 lei pe tona
cîteva din formele de agitaţie fo
de cărbune...“ In continuare, co
C O N S T A N T IN HORIA BARBU DOM IŢIAN — economii“, „Cum am obţinut titlul In acest an, clubul, prin acti losite de c -ganizaţia noastră dului, 2.500 tone cărbune peste lectivul sectorului este îndem
CARAUŞU Secţia sculărie — Uzi MESEŞAN de fruntaş în producţie“ şi altele, vităţile ce le va desfăşura, va con care s-au dovedit a fi mobili plan. Pină la 1 aprilie aţi rea nat să lupte pentru îmbunătă
nele metalurgice Cugir. Sectorul furnale datorită conţinutului lor interesant, tinua să sprijine procesul de pro zatoare, eficace. lizat 1.300 tone. Luptaţi cu toţii ţirea calităţii cărbunelui.
Secţia laminorul 650 apropiat preocupărilor muncitorilor, ducţie. Aici vor fi expuse şi pe pentru îndeplinirea angajamen
mm. — Hunedoara. Gălan au fost urmărite cu mult interes mai departe conferinţe şi referate Prima dată noi am considerat tului!“ . Asemenea lozinci au a- Toate aceste forme atractive
de peste 2.200 oameni. pe teme tehnice în care se vor că este bine ca fiecare muncitor părut tot timpul anului. Des de agitaţie vizuală, folosite o-
1rata probleme legate de obţinerea să cunoască sarcinile şi angaja pre eficienţa lor vorbesc fapte perativ au contribuit la reali
Pentru îmbunătăţirea procesului unor produse de calitate superioa mentele globale ale exploatării. le. Reîerindu-ne la cele două zarea celor 44.000 tone cărbune
de producţie, pentru ridicarea nive- ră şi la un preţ de cost cît mai Pe lingă articolele scrise la ga exemple, maiştrii şi tehnicienii extrase peste sarcinile de plan,
redus. De asemenea, se vor orga zetele de perete s-au făcut pa din sectorul I au luat aseme la economisirea a 600.000 lei la
Gazeta de perete - niza schimburi de experienţă, seri nouri pe care era scris angaja nea măsuri incit în scurt timp preţul de cost, la îmbunătăţi
mentul exploatării. Apoi pentru toate brigăzile din sector şi-au rea calităţii şi creşterea randa
ale fruntaşilor în producţie, ale ino fiecare sector au fost scrise şi îndeplinit planul, iar colectivul mentului pe exploatare.
sectorului IV a întîmpinat ziua
vatorilor, prezentări de cărţi tehni afişate la locuri vizibile lozinci aniversării a 40 de ani de Ia In acest an, sarcinile colecti
crearea partidului cu angaja vului nostru au sporit mulL
ce şi alte manifestări interesante, cu angajamentul minerilor din mentul îndeplinit. Pentru înfăptuirea lor comite
sectorul respectiv. tul nostru de partid acordă a-
Cind se constata că unele
prezentă în mijlocul şantierului bogaie în conţinut, care vor milita brigăzi rămîneau sub plan, in Cu rezultate bune a fost fo tenţie deosebită muncii politice
în special pentru îmbunătăţirea ca terveneam, ‘ -Moşind panouri şi losită în exploatarea noastră de masă. încă din primele zile
lozinci care să mobilizeze pe şi metoda expunerii şistului gă ale anului, agitaţia vizuală —
lităţii maşinilor şi utilajelor pro muncitori la îndeplinirea planu sit în vagonetele unor brigăzi. această importantă latură a
lui. Deasupra grămezilor de şist era muncii politice de masă — a
Îndrumat dc către biroul organiza perete şi calităţii lucrărilor. In acest urmărit şi ce eficacitate au avut se n i-} duse în scopul ridicării performan afişată o etichetă vizibilă în ca fost orientată spre îndeplinirea
ţiei de bază, colectivul de redacţie al scop s-au publicat articole care au nalele critice. L a anumite perioade de ] ţelor lor la nivelul tehnicii mon- Bunăoară, prin luna apri re se arăta concret numele şe noilor sarcini. Au apărut deja
gazetei de perete „Constructorul“, or oglindit diferite aspecte privind cali timp, după publicarea articolelor cri- ^ ^!aje
gan al organizaţiei de partid şi al tatea lucrărilor de pe şantier. Printre tice, s-a revenit asupra stărilor de lu- j TOTH BA U NT lie 1961 în sectorul I ră fului de brigadă şl cantitatea panouri care atrag atenţia mi
comitetului sindical dc la şantierul IV acestea amintim articolele: „Calita cru respective evidenţiindu-se rezulta-1 directorul clubului muncitoresc măseseră sub plan trei bri de cărbune pierdută din cauza nerilor asupra îndeplinirii an
al I.C.S.H. — îşi desfăşoară activita tea lucrărilor la noile blocuri tip S “, tele bune obţinute, sau criticîndu-sc ^ găzi. După decada a doua nerespectării calităţii. Brigăzi gajamentelor luate cu prilejul
tea pe baza unui plan dc muncă tri semnat de tov. Anton Sperdea, „Z u din nou lipsurile. Aici s-a statornicit din Cugir au şi fost afişate in sala de le conduse de Gheorghe Michev, dezbaterii cifrelor de plan pe
Gheorghe Neagu şi altele la ca acest an. In afară de formele
mestrial, care cuprinde cele tnni im grăveli şi vopsitorii dc bună calitate“ obiceiul ca articolele critice să fie t r i-">
J u J U O i ---/l---ly__f apel lozinci şi panouri ca a- re s-a găsit şist în cărbune, în amintite noi vom folosi grafice
portante obiective ce stau in faţa con semnat dc tov. N. Aloraru şi multe mise celor în cauză. Aceştia au răs = :-=3 scurt timp au ajuns să se nu care se vor afişa la fiecare bri
structorilor. altele. Unele articole au populari puns de fiecare dată gazetei de pe
zat experienţa înaintată în timp rete arătînd ce măsuri s-au luat pen Uzina „Victoria“ Călan. La gazeta de perete centrală a mere printre brigăzile fruntaşe gadă. Acestea vor cuprinde in-'
încă la ediţia nr. 3 s-a publicat un ce altele au luat atitudine cri tru remedierea deficienţelor. apărut o nouă ediţie. Ca de obicei, mu Horii, dumici de a
articol semnat de tov. ing. V asile Go- tică faţă de cei care execută lucrări în lupta pentru calitate. dicii de plan şi angajamentele
tlcţ, şeful şantierului, în care se ară de slabă calitate. Astfel, articolul in Sînt numeroase exemple cînd în
tau ce măsuri s-au luat şi se vor lua titulat „U na din lipsurile dc cola urma semnatelor critice ale gazdei O altă formă de agitaţie v i brigăzii. Zilnic se va indica cît
in viitor pentru îndeplinirea ritmică a borare“ a criticat faptul că între bri s-au luat măsuri, iar rezultatele au zuală mult apreciată de colec a realizat brigada respectivă
sarcinilor de plan. Intr-o ediţie urmă găzile de zidari şi instalatori nu fost cele dorite. A şa de exemplu, la tivul exploatării este şi afişarea din plan şi angajament. De a-
toare a fost publicat angajamentul co există o strînsă colaborare şi din acea începutul anului tov. I. Frîncu a fost de caricaturi. Atunci cînd unii semenea, în sala de apel pentru
lectivului şantierului în cinstea celei stă cauză în loc să se lase nişe pen criticat penlru slaba calitate a lucră muncitori fac risipă de mate fiecare sector au şi fost afişate
dc-a 40-n aniversări a înfiinţării P.G.R. tru montarea instalaţiilor a trebuit să rilor de in stalaţii; după cîtva timp, riale sau încalcă disciplina de grafice prin care se urmăreşte
D ar colectivul gazclci nu s-a oprit se spargă pe m ari suprafeţe pereţii. numele lui a apărui în rîndul frunta producţie, a doua zi şi apar ca zilnic realizarea planului pe
numai la a populariza angajamentele Aceasta a influenţat în rău calitatea. şilor şantierului. Şi asemenea exemple ricaturi la adresa lor. Aşa s-a brigăzi.
luate în întrecere. La fiecare nouă De asemenea au fost criticaţi prin ca sînt multe.
ediţie a gazd ei, constructorii erau in- ricaturi tovarăşi ca Ioan Casapu şi intîmplat cu Gheorghe Lăeătuşu Rezultatele muncii politice de
lormaţi despre stadiul îndeplinirii an M ihai Kovacs, zidari, Ioan Frîncu, in Pentru ca gazeta de perete să aibă
gajamentului, despre cci care au ob stalator şi alţii care au dat lucrări de o activitate tot mai bună, în sprijinul şi Ioan Sprîncenatu care nu masă desfăşurate, se desprind
ţinut cele mai bune rezultate, despre slabă calitate. In acelaşi limp brigăzi muncii şi activităţii organizaţiei de
metodele de muncă ale acestora, luind bază, periodic, biroul organizaţiei dc foloseau din plin orele de mun şi din faptul că la data de 24
atitudine faţă dc cei codaşi. ca cele conduse de tov. M ihai Flagner, partid a analizat activitatea acesteia
In urma analizelor făcute s-au dat in că, cu muncitorii depozitului de ianuarie a. c. planul pe exploa
Aşa a fost popularizat angajamentul Petru Petra.ş, Ioan M ezin şi alţii au
brigăzii de zidari condusă de comu dicaţii preţioase, s-au luai masuri din materiale din sectorul X care tare era depăşit cu 6 la sută.
nistul Ştefan Roşianu de a realiza pla fost evidenţiaţi pentru lucrările dc
nul săptăm înal cu o zi mai devreme. cele mai eficace. făceau risipă de lemn şi cu Acest început este o garanţie
Iniţiativa a stîrnit un viu interes şi bună calitate pe care le-au executat.
a fost preluată şi de alte brigăzi. ARNOLD NAZARIN maistrul Gheorghe Bîrsan care că desfăşurind pe mai departe
G a zd a dc perete „Constructorul“ secretarul organizaţiei de bază
P.M.R.. grupul IV construcţii avea abateri de la disciplină. o temeinică muncă politică,
nu s-a limitat însă numai Ia a se
Ca urmare, cei amintiţi şi alţii folosind în această direcţie o a-
ca ei au luptat împotriva lip gitaţie vizuală vie, atractivă, cu
surilor pe care le aveau reu un conţinut concret, combativ şi
şind să apară, după o perioa diferenţiat, organizaţia de partid
dă printre cei popularizaţi ca , va reuşi să mobilizeze şi în vii
fruntaşi. tor întregul colectiv la îndepli
Pe lingă folosirea panourilor, nirea sarcinilor măreţe trasate
lozincilor, graficelor, caricaturi de cel de-al III-lea Congres al
lor etc., in munca de agitaţie partidului.
noi am folosit cu succes foile
T R A T A N DOBRICAN
Atenţie deosebită a dat g a z d a de siza anumite stări de lucruri. Ea a l.C.S. Hunedoara cunoaşte ceea ce este nou în uzină, citesc articolele publicate. volante. Aceste foi volante se secretar al Comitetului da partid
de la E. M. Petrila
