Page 89 - 1962-01
P. 89
BRUMOS SüfciALISMULU! tiAfTffW Nr 220H
BtsmammamoBBamamaM¦ WMff&E5mVJiX?!XXBi HtCBIfflgaUW.aa«a^ ^ ^
In A d u n a r e a G e n e r a lă a O . N U .
U LTIM E LE S T I R I ULTIMELE STIRI ULTIMELE STIRI ULTIMELE STIRI Colonialismul portughez
condamnat cu vehemenţă
s! Cuba ne arată calea spre cucerirea EXEMPLU STRĂLUCIT NEW YORK 27 (Âgerpres). — său s-a redus la îndemnul de
DE INTERNATIONALISM PROLETAR TASS transmite : a acţiona „înţelept“ , l.Aruc-i
„o hotărîre nejustă ar putea ->a
deplinei noastre llberfăfs" !ţ HAGA 27 (Âgerpres). — ¦'/—«j—»r r - c Organizaţia Naţiunilor Unite distrugă tot ce s-a realizat da
trebuie să adopte măsurile cele torită aportului considerabil
citoare din Olanda pentru mai hotărîte pentru a pune ca adus de Portugalia la dezvolta
păt războiului colonial din An rea materială a Angolei“ . in
— Rezoluţia Conferinţei popoarelor latino-americane — t Biroul Politic al C.C. al solidaritatea cu poporul in- \ gola, a declarat la 26 ianuarie acelaşi timp reprezentantul Ca
Partidului Comunist din Olan- donezi an în lupta sa pentru ) delegatul Guineei, Diallo Telli. nadei a recunoscut că faptele
Luind cuvintul la şedinţa ple citate în raportul subcomitetu
HAVANA 27 (Âgerpres). — pune în pericol pacea continen Conferinţa a adoptat o decla ^ da a primit o telegramă din eliberarea Irianului de vest / nară a celei de-a 16-a sesiuni lui O.N.U. cu privire la situaţ a
La 26 ianuarie a luat sfîrşit tului“. raţie In care se spune că „orice ^ partea lui D. Aidit, preşedin- a Adunării Generale a O.N.U.. din Angola dovedesc că poporul
Conferinţa popoarelor lalino- rezoluţie a Organizaţiei statelor [ tele C.C. al Partidului Comiţ de sub dominaţia colonialiş in cadrul dezbaterilor cu privire angolez duce o luptă dreaptă.
americane ţinută în capitala Cu Rezoluţia subliniază realizările americane implicînd’ excluderea ii nist din Indonezia, la situaţia din Angola, repre
bei. In rezoluţia adoptată de con revoluţiei cubane — în domeniul Cilbei din acest organism nu va j- In numele comuniştilor in- tilor olandezi. zentantul Guineei i-a condam Recunoscînd că problema An
ferinţă se spune că „Soarta Cu învăţămîntuhil, al lichidării dis putea niciodată despărţi Cuba ţ donezieni şi al tuturor oa- nat vehement pe colonialiştii golei poate fi soluţionată numai
bei este soarta celor 200 de mi criminării rasiale, al reformei a- do comunitatea popoarelor lati- L menilor muncii din Indone- Lupta comuniştilor olandezi portughezi pentru politica lor pe baza principiului autodeter
lioane de latino-americani care grare şi planificării economice. no-americane“ . l zia, Aidit mulţumeşte Parti- de exterminare în masă a popu minării poporului angolez, de
luptă pentru a scutura lanţurile i dului Comunist şi clasei mun- pentru retragerea trupelor laţiei angoleze. legatul Canadei a propus în
robiei şi ale mizeriei. Cuba ne Calificînd conferinţa de la „Conferinţa, adaugă declara fond „să nu se manifeste grabă“
arată calea spre cucerirea de Punta del Este drept „un com ţia, reafirmă hotărîrea procla olandeze din Irianul de vest Portugalia, a spus el, igno în acordarea acestui drept po
plinei noastre libertăţi ‘. plot urzit de Statele Unite şi slu mată Ia adunările popoarelor rează voinţa O.N.U. exprimată porului angolez.
Rezoluţia subliniază că „nici jitorii lor latino-americani, pen americane de a înfrunta oriun se arată în telegramă, este in Carta O.N.U., în rezoluţiile
un stat şi nici o organizaţie, in tru a camufla şi pregăti noi a- de şi în orice împrejurare agre Adunării Generale şi ale Con Delegatul Republicii Populare
diferent cit sînt de puternice, nu gresiuni împotriva Cubei şi a ce siunea împotriva Cubei ca pe o un exemplu strălucit de in siliului de Securitate, în decla Ungare, K. Csatordai a subliniat
au dreptul să se amestece în a- lorlalte popoare din America La agresiune directă îndreptată îm raţia cu privire la acordarea in necesitatea adoptării unor mă
facerile interne ale altor state pe tină“, rezoluţia subliniază că e- potriva tuturor popoarelor din ternaţionalism proletar. dependenţei ţărilor şi popoare suri urgente pentru a determina
calea presiunilor economic şi liberarea popoarelor latino-ame- America Latină“ . lor coloniale. Portugalia să înceteze războiul
diplomatice, cu ajutorul forţei ricane nu se poate realiza decît jy— r .— — r<— r, ţ, colonial din Angola şi a asigur t
armate sau prin orice alt mij- printr-o luptă susţinută, unită şi Declaraţia adresează un apel Adunarea Generală trebuie să înfăptuirea cit mai grabnică a
curajoasă a tuturor forţelor pa tuturor popoarelor latino-ame- Declaraţia Froniuîuj nations! condamne categoric războiul co dreptului poporului angolez la
loc“. triotîcc din ţările latino-ameri- rlcane „să menţină şi să întă de eliberare a Vietnamului de S 5LBf lonial din Angola şi să aplice autodeterminare şi independen
„Revoluţia cubană, arată rezo cane împotriva imperialismului rească vigilenţa şi unitatea lup Portugaliei ¦sancţiuni în confor ţă. El a subliniat poziţia făţar
nord-american. tei în apărarea dreptului comun SAIGON 27 (Âgerpres). — darea de drepturi democratice mitate cu articolele 41 şi 42 din nică a puterilor coloniale în pro
luţia, este o revoluţie populară. al suveranităţii naţionale şi După cum anunţă Agenţia populaţiei. Carta O.N.U. blema situaţiei din Angola.
Faptul că Cuba se declară socia k dreptului la autodeterminare“ . Vietnameză de Informaţii, Fron
listă nu este o hotârîre ilegală ci tul naţional de eliberare a Viet Declaraţia cere dizolvarea ime. Delegatul Guineei a subliniat Delegatul Ungariei a sprijinit
constituie dreptul inviolabil al MONTEVIDEO 27 (Âgerpres). In şedinţa de închidere au lu namului de sud a dat publici diată a actualei Adunări Naţio că de partea poporului Angolei proiectul de rezoluţie al Polo
unui popor, stăpîn asupra scar- După cum anunţă agenţia at cuvintul senatorul chilian Sa tăţii o declaraţie în care pro- nale şi abolirea constituţiei, ţi care luptă pentru independenţă, niei şl Bulgariei care condamnă
tei sale. Revoluţia cubană nu a- Prensa Latina, la 26 ianuarie a lomón Corbalan, Clemente Ro testează energic împotriva acte nerea de alegeri pentru o nouă se află toate popoarele iubitoa cu asprime pe colonialiştii por
mcninţă pe nimeni. Dimpotrivă, luat sfîrşit Conferinţa populară sas Ribeiro, din partea Uniu lor agresive ale S.U.A. în Viet Adunare Naţională şi elaborarea re de libertate. tughezi, prevede sancţiuni împo
guvernul de la Washington, prin pentru neintervenţie ţinută la nii naţionale a studenţilor din namul de sud şi cere să se pu unei constituţii noi, eliberarea triva Portugaliei şi interzicerea
repetatele sale intervenţii, prin universitatea din Montevideo cu nă capăt uneltirilor imperialiş tuturor deţinuţilor politici, des Cuvintarea delegatului Cana livrărilor de armament către
bazele şi pactele sale militare, participarea unor delegaţii din Brazilia şi Gustavo Montesinos, tilor americani care primejdu- fiinţarea tuturor lagărelor de dei s-a Înscris pe linia poziţii aceasta.
Argentina, Brazilia, Chile, Gua iesc pacea în Indochina şi în concentrare şi anularea stări) lor adoptate de reprezentanţii
este cel care tulb'ură liniştea şi temala, Paraguay, Peru şi Uru- în numele Federaţiei studenţilor întreaga lume. excepţionale. Frontul naţional blocului occidental. Discursul
guay. peruvîenî. cere, de asemenea, să se ia ime
In declaraţie se spune că diat măsuri pentru ridicarea ni -ÍB -:
sssas - S.U.A. trebuie să înceteze nein- velului de trai al populaţiei şl
tîrziat toate actele de agresiu pentru promovarea unei poli Autorităţile O.N.U. şi Chombe
La P u n ta del E ste ne armată, să evacueze între tici externe de pace şi neutrali îşi dau mina...
gul lor armament, să-şi reche tate.
8 nonă amînare a lucrărilor conferinţei 0. §. Â. me consilierii militari şi trupe L E O P O L D V 1 L L E 27 (Â g e rp re s). - ţiile dintre autorităţile O .N .U . şi clica
S.U.A. nu reuşesc să realizeze „acordul“ scontat le din Vietnamul de sud. Fron „Dacă Imperialiştii americani, Fostul reprezentant al O .N .U . In lui Chombe. El a pretins chiar că pro
tul naţional cheamă populaţia se spune in încheierea declara Congo, Sture Linner, a declarat la 2G blema mercenarilor străini ar fi pe cale
Vietnamului de sud să intensi ţiei, vor căuta să-şi aducă la ianuarie, înainte de a preda această de rezolvare pentru simplul motiv că
îndeplinire planurile prin agre Chombe i-a făcut cunoscut că ar fi re
fice lupta pentru încetarea ime siune armată, poporul din Viet funcţie lui Robcrt Gardiner, că fort«, nunţat la un număr de m ercenari (D u
namul de sud va face uz de toa le O .N .U . au pus Ia punct un plan pen pă cum se ştie, este vorba de un nu
diată a persecuţiilor, represiuni te mijloacele de care dispune tru desfăşurarea unor operaţiuni îm măr de mercenari care au părăsit Ka-
pentru a duce lupta pină la ca- potriva unităţilor armatei naţionale con tanga cu cinci luni în urm ă). Incintat
lor, arestărilor şi asasinării In goleze care luptă împotriva separatiş de „înţelegerea“ manifestată de Chom
păt“ . tilor în nordul Katangăi. Linner a de be, Linner i-a dat asigurări asupra tn-
masă a patrioţilor, pentru acer clarat că acest plan a şi început sS fenţiilor autorităţilor O .N.U. în legă
fie pus în aplicare. tură cu societatea „Union Aliniere" pe
PUNTA DEL' ESTE 27 (Ager- fost amînată cu 24 de ore limi Afacerilor Externe ai celor nouă Deficitul balanţei de plăţi a S.U.A. care. a spus el, „Naţiunile Unite do
ta depunerii de rezoluţii. state latino-americane cheie pen In declaraţia sa, Sture Linner ş;-a resc s-o vadă reluindu-şi activitatea"
pres). — tru a stabili cum şi cînd poate a depăşit cifra de două miliarde manifestat „optimismul“ în privinţa e-
Dezbaterile generale în cadrul „Această amînare, subliniază fi înlăturată Cuba din sistemul voluţiei situaţiei din Congo, deşi se Nu este de aceea de m irare că şi
agenţia France Presse, constitu inter^merican, a eşuat“ . Mulţi WASHINGTON 27 (Âgerpres). deficit care să nu depăşească ştie că această situaţie nu a cunoscut Chombe, ia rîndul său, s-a arătat foarte
celei de-a 8-a conferinţe a mi ie o dovadă că negocierile care dintre'diplomaţii S.U.A. sînt — După cum relatează agenţia 1.700.000.«00 de dolari. Agenţia nici o îmbunătăţire în ultima vreme, satisfăcut de relaţiile existente în pre
niştrilor Afacerilor Externe ai ţă au loc fără întrerupere de la În potrivit expresiei agenţiei — americană Associated Press, ba France Ffesse relatează că cifra că rezoluţiile Consiliului de Securitate
rilor membre ale O.S.A. au luat ceperea conferinţei nu au dus În „descurajaţi“ . lanţa de plăţi a S.U.A. a înre de 2.100.000.000 dolari nu repre nu au fost nici piuă acum îndeplinite zent între autorităţile O .N .U . şi clica
sfîrşit în după-amiaza zilei de că la realizarea unui acord“ . Es gistrat o bruscă .înrăiiţăţire în zintă adevărata situaţie a defi şi că, renunţînd la îndatorirea lor prin
26 ianuarie, după ce conducăto te vorba, in speţă, despre ceea După cum s-a mai anunţat, ultimul timp. Intr-un discurs citului de plăţi a S.U.A. pe anul cipală şi anume de a alunga din Con sa. „Constatăm , a declarat el cu evi
rii celor 21 de delegaţii şi-au ex ce agenţia United Press Interna pierzînd speranţa de a întruni rostit la 23 ianuarie în faţa 1961. Este de aşteptat ca cifra go pe mercenarii străini, asigurînd uni
pus punctul de vedere. Confe tional relata în modul următor: majoritatea de două treimi de unei asociaţii din Chicago, Ed- pronosticată de Gudeman să fie tatea şi independenţa acestei ţări, tor dentă mulţumire în cursul unei cuvin*
rinţa intră în prezent Intr-o a „Efortul susţinut al secretarului care aveau nevoie pentru adop ward Gudeman, ministru ad cu mult depăşită. Potrivit agen ţele O .N .U . întreprind acţiuni îm potri
doua fază a sa — discuţiile asu de stat al S.U.A., Rusk, de a a- tarea de hotărîri severe împotri junct al Comerţului al S.U.A., a ţiei Associated Press, deficitul va elementelor patriotice congoleze. ţări rostite joi la Elisabethville, că în
pra propunerilor concrete. In junge la un acord cu miniştrii va Cubei, în prezent Statele Uni declarat că dificitul balanţei de balanţei de plăţi a S.U.A. în „Optimismul" lui Linner se întemeiază,
dimineaţa zilei de 26 ianuarie a te depun eforturi pentru a ob plăţi a Statelor Unite s-a în anul 1962 va atinge impresio potrivit spuselor sale, pe faptul că ar ţelegerea reciprocă se restabileşte In re
ţine fie şi numai excluderea Cu răutăţit în mod neaşteptat in fi intervenit o îmbunătăţire în rela
Poziţia Braziliei produce nemulţumiri bei din organismele O.S.A. Aceas cursul ultimului trimestru al nanta cifră de 3.000.000.000 do laţiile dintre Katanga şi O.N.U. şi nu
tă manevră constituie insă o anului 1961, fără a se putea de
în sinul delegaţiei americane nouă încercare de încălcare a termina cauzele acestei înrău lari. putem decît să ne felicităm pentru a-
statutului O.S.A., întrucit, potri tăţiri. Ca urmare a acestui fapt,
PUNTA DEL ESTE 27 (Ager- mericane, s-au dedat Ia atacuri vit acestui statut, nici o ţara la- a declarat Gudeman, deficitul ceasla".
injurioase Ia adresa Braziliei. Ei tino-americană nu poate fi ex balanţei de plăţi a S.U.A. s-a
pres). — au boicotat o recepţie oferită de clusă din organizaţie. ridicat pe anul 1961 la cifra de
Poziţia Braziliei la Conferinţa Bantas, ministrul Afacerilor Ex 2.100.000.000 de dolari, întrecind
terne al Braziliei. După cum relatează agenţia
de la Punta del Este, tinde spri United Press International, aml- cu mult pronosticurile adminis
jină principiile neamestecului şi Corespondentul agenţiei Asso narea lucrărilor cu încă 24 de
neintervenţiei în treburile inter ciated Press, Willani Ryan, vor ore „poate indica o nouă rezis traţiei care sconta pe un
ne ale altor state, a produs ne beşte de asemenea despre even tenţă faţă de planurile S.U.A. de
mulţumiri în sinul delegaţiei tuale „repercursiuni“ în Congre înlăturare a Cubei din comuni
sul american cînd se va discuta tatea interamericană“ (Este vor
S.U.A. programul de „ajutor“ pentru ba despre poziţia celor mai
După cum transmit agenţiile
America Latină „Alianţa pentru mari ţări din America Latină
occidentale de presă, senatorii progres“. între care Brazilia, Mexic, Chile
Bourke Hickenlooper şi Wayne
Morse, membri ai delegaţiei a- etc).
:-SSSi
Declaraţia lui B u r g h i b a -W ~
T U N IS 27 (Â gerp res). - Burghiba a arătat că la tratati
Luînd cuvintul la o adunare politică vele de la Roma, Franţa s-a arătat iln ic - peste 1.000 fie p rocese
a partidului Neo-Destur, preşedintele dispusă să se evacueze baza în decurs
Republicii Tunisia, Burghiba, referin- de circa doi ani, începînd de la o S E U L 27 (Â gerp res). — cese, dintre care au fost judecate
du-se la tratativele franco-tunisiene dată neprecizată şi cu condiţia ca baza Gitînd ca sursă Agenţia de Infor 371.000. Zilnic au fost judecate peste
care au avut loc recent la Roma, a să fie „reactivată“ în cazul pericolului maţii Tonian Thonsin (Goreca de 1.000 de procese.
declarat că Tunisia nu va renunţa la unui război. Tunisia a respins aceste sud), Agenţia Centrală Telegrafică
cererea ca Franţa să evacueze cotnplei propuneri şi tratativele au trebuit să Coreeană anunţă că anul trecut au Gea mai mare parte a proceselor a
baza navală şi aeriană Bizerta. fie întrerupte. S -a căzut Insă de acord fest trimise spre judecare „tribunale avut loc după venirea la putere a
ca ele să fie reluate la 1 iulie. lor“ sud-coreene peste 432.000 de pro juntei militare în mai 1961
“ fascismului guvernul. Acest front comun es
te cu atît mai urgent, cu atît mai
Situaţia politică din Franţa ţii“, a căror simpatie politică ce 1“, ddpă care a avut loc un necesar, cu cit apatia şi îngădu Un fotomontaj al agenţiei germane Zentralbild înfăţişin clu-1 pe criminalul de Vv*ZOO]
continuă să fie încordată. Ob- faţă de asasinii din O.A.S. este miting Ia care au luat cuvintul inţa phterii gaulliste nu se dez Heusinger cu un telefon, îndrum inel la moarte soldaţi germani.
sevvatorii politici sînt unanimi binecunoscută. reprezentanţi ai P.C.F., C.G.T., mint“.
în constatarea că nu există nici C.F.T.C.. Demonstraţii şi mitin --
un indiciu că pericolul ce ame La aceasta, masele populare guri de acest fel, greve de scur P.C.F., singura forţă politică
ninţă Franţa ar fi diminuat la răspund prin acţiuni hotărîte, tă durată, strîngeri de semnă din Franţa, care luptă consec Eşecuri cosmice ale S.U.A e
sfîrşitul acestei săptămîni. Po organizate. In Cartierul Latin nu turi. rezoluţii de protest au avut vent împotriva pericolului fas %
ziţia de stranie ineficienţă a au trece o zi fără ca comitetele an loc în diferite localităţi ale ţă cist, adresînd tuturor republica nauticii şi cercetării spaţiului chete „Atlas". Potrivit planurilor, nava
torităţilor faţă de acţiunile te tifasciste studenţeşti să nu ma rii. Pe zi ce trece creşte numă nilor apelul la unitatea întregii NEW YORK 27 (Âgerpres). — cosmic), în cursul zborului ra trebuia să înconjoare Pămîntul dc ire>
roriste, tot mai extinse ale fas rul comitetelor antifasciste din naţiuni se ridică împotriva ati- După cum transmit agenţiile cheta a imprimat navei o viteză cri, după care cabina cu cosmonautul
ciştilor din O.A.S. nu poate fi nifesteze cu hotărîre împotriva care fac parte reprezentanţi ai tudinii de toleranţă a guvernu. occidentale de presă, la 26 ia mai mare decit cea stabilită ini urina să Sie recuperată de nave spe
trecută cu vederea nici de ob diferitelor organizaţii politice, lui, care nu face decît să anun nuarie S.U.A. au încercat să lan ţial, făcind-o să se îndepărteze ciale într-o regiune stabilită a Ocea
servatorii care pot fi cel mai P J |g |g || obşteşti, sindicale, de tineret şi ţe unele măsuri iluzorii împotri seze o rachetă spre Lună de la de Lună şi, probabil, să ajungă nului Atlantic.
puţin sîispectaţi de ostilitate fa altele. Astfel de organizaţii apar va O.A.S., total ineficiente şi ca centrul de experimentare Cape pe o orbită în jurul Soarelui.
ţă de regimul gaullist. grupărilor de extremă dreaptă. şi în armată. re nu au fost de la început în Canaveral. Racheta purtătoare La ora fixată, cosmonautul ameri
Vineri au declarat grevă studen măsură să-i stingherească pe este de tipul „Atlas Agena“ şi ¦k can a intrat în cabina navei şi au
Ultracolonialistii din O.A.S. ţii Facultăţii de Drept din Pa Opinia publică din Franţa es fascişti. transportă o navă cosmică început ultimele pregătiri in vederea
acţionează tot mai îndrăzneţ, ris. Tot vineri mii de democraţi te conştientă că aceste manifes „Ranger-3“ dotată cu instala N E W YO R K 27 (Â g e rp re s). - lansării. Au fost puse în stare de pre
din ce în ce mai mult sub na au manifestat în apropierea In taţii antifasciste ar putea fi şi In timp ce poziţia guvernului ţii de televiziune şi diverse L a 27 ianuarie, Statele Unite au gătire staţiile terestre de observaţie,
sul autorităţilor şi dacă unele stitutului medico-legal din Pa mai eficiente, ar avea un carac armatei, poliţiei şi jandarme aparate ştiinţifice. proiectat să plaseze pc o orbită în iar navele speciale au fost trimise
arestări, dc multe ori întîmplă- ris, unde se afla corpul funcţio ter şi mai pronunţat de masă, 1iei prezintă tot mai vădit as jurul pămintului o navă cosmică
toare, au fost efectuate, în narului de la Ministerul de Ex dacă acest lucru nu ar fi împie pectul unei adevărate complici După cum relatează agenţia avînd un om la bord. N ava cosmică în regiunea probabilă de coborîre a
schimb nu a fost întreprinsă terne ucis de o bombă pusă de dicat de poziţia scizionistă a li tăţi cu elementele ultracolonia France Presse, „Ranger-3“ s-a „Friendship-7“, avînd la bord pe lo-
nici o acţiune serioasă, de ma O.A.S. derilor unor grupări politice. liste, puterea gaullistă continuă îndepărtat insă de orbita prevă cotenent-colonelul de infanterie ma cabinei navei cosmice. D ar la 4 ore
re amploare, pentru a pune ca „Republica continuă să dispună să lupte împotriva mişcării de zută şi nu va mai atinge Luna rină John Glenn, în vîrstă de 40 de
păt acestei situaţii. In cel de al 19-lea arondisment de rezerve vaste, dar nefolosite, mocratice, interzicînd manifesta deoarece, potrivit comunicatu ani, urma să fie lansată de la Gape şi un minut după ce Glenn a intrat
ai Parisului, unde în ultimele zi de sprijin Ia care se poate re ţiile antifasciste. lui î?sis:..' (Administraţia Naţio Ganaveral la ora 7,30 minute (ora
Atitudinea de pasivitate şi in le au explodat n'umeraase bom curge" — arată ziarul englez nală pentru problemele aero- New Yorkului), cu ajutorul unei ra în cabina navei cosmice, s-a anunţat
capacitate, demonstrată, a gu be, au avut Ioc mitinguri Ia ca „Tribune“. „Vreţi să luptaţi îm Partidul Comunist Francez a.
vernului de a face faţă actualei re participanţii au cerut să se potriva O.A.S. ? Începeţi prin a rată că singurul mijloc de a ba că lansarea se amină din cauza tim
stări de lucruri găseşte sprijin pună frîu ultracoîoniailiştilor. restabili democraţia“ — arată ra calea fascismului şi de a lup
in poziţia obstrucţionistă a con Sindicatul naţional al ziariştilor „Liberation“. Ziarul „L’Humani ta pentru libertate şi democra pului nefavorabil Ia Gape Ganaveral.
ducerii partidelor aşa-zise de a dat publicităţii o declaraţie în té“, exprimînd punctul de vede ţie, este unirea tuturor forţelor
stingă, şi în primul rîrnl a parti care insistă asupra asigurării re al tuturor elementelor înain muncitoreşti şi democratice in
dului socialist — S.F.I.O., care securităţii lucrătorilor din pre taie ale poporului francez, scrie: aceeaşi luptă pentru a pune în
a refuzat să acţioneze împreti- să. Peste 1.000 de persoane au „Este limpede că fascismului tre afara legii pe asasinii fascişti
nă cu comuniştii pentru apăra ieşit pe străzile suburbiei pari şi pe toţi inspiratorii şi compli
rea democraţiei dînd astfel frîu ziene, Argenteuil, scandînd Io- buie să-i opunem frontul co cii lor, pentru a obţine pentru
liber fasciştilor. Departe de a ac organizaţiile democratice drep
ţiona împotriva fascismului, ei zinpi c a : „O.A.S, — bandă de mun al tiituror antifasciştilor, tul şi mijloacele de a-şi apăra
asasini 1“, Fascismul nu va tre- sediile şi pe militanţii lor, a im
caută alianţa cu marea burghe fără a mai aştepta lovitura de pune pacea în Algeria pe calea
tratativelor cu G.P.R.A. şi a re
zie naţională, cu „independen- forţă, pe care q tot pregăteşte
stabili şi reînnoi democraţia.
C. OPRICA
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188, 189, 75, 674- Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai" — Deva.
