Page 9 - 1962-01
P. 9
P f. í DRÜtfit)E SüélA'ÚSMlMUl NTÍ 2185
•«argaae 0tg3B^.racMareiaBBgBixgcga«graRflraHra»Mgaz« i ^ ^ u
ULTIMELE Ş T IR I ULTIMELE Ş TIR I ULTIMELE ŞTIRI
Uriaşul miting şi parada militară de la Havana
ui sovietic asupra G h e rm a n T ito v HAVANA 3 (Agerpres).— scris cu litere uriaşe „Cuba, te da a fost încheiată de aproxi
Peste un milion de persoane ritoriu liber de analfabetism !“ . mativ 100 de tancuri de diferi
râ cu rezolvări fiS a so sit în In d o n e zia au participat la uriaşul miting te tipuri.
şi parada militară care a avut In tribuna oficială se aflau
ii experienţelor mofeare DJAKARTA 3 (Agerpres). — loc în Piaţa Josee Marti din peste 500 de invitaţi din ţările In timp ce prin piaţă trecea l.
TASS transmite: Havana pentru a sărbători cea socialiste, precum şi din ţările unităţile mecanizate de artilerie
MOSCOVA' 3 (Agerpres). — „este pentru un control riguros bloc militar al N.A.T.’O. Numai de-a treia aniversare a victoriei latino-americane, ale Asiei şi şi tancurile, deasupra tribunelor
TASS transmite : L a -3 ianuarie a sosit la Dja revoluţiei cubane şi marile suc Africii. au zburat în mare viteză esca
şl eficient şi că el însuşi a pro astfel, constată guvernul sovie karta la invitaţia personală a cese obţinute de poporul cuban drile de avioane de vînătoare,
La 2 ianuarie Valerian Zorin, preşedintelui Indoneziei, Sukar în lupta sa împotriva agresiunii La ora 10 dimineaţa au răsu cu reacţie, printre care avioane
reprezentantul permanent al pus un larg sistem de control tic, se poate interpreta împo no, pilotul cosmonaut G. S. imperialiste şi pentru construi nat 20 salve de artilerie, a fost
U.E.S.S. la O.N.U. a înaintat Titov. rea unei patrii libere şi indepen intonat imnul de stat al Cubei, supersonice.
comisiei O.N.U. pentru dezar şi inspecţie asupra îndeplinirii trivirea guvernelor S.U.A. şi An dente. a început parada forţelor ar
mare o comunicare a guvernu Eroul cosmonaut se va afla mate cubane. Parada militară a constituit
lui U,R'.S.S. în care guvernul obligaţiilor în domeniul dezar gliei faţă de propunerea guver în Indonezia aproximativ o săp- Poporul triumfător şi-a rea o demonstraţie a hotărîrii for
U.R.S.S. informează, O.N.U. asu tămînă şi va vizita o serie de firmat .hotărîrea neclintită de In frunte au defilat elevii şco ţelor armate cubaneze de a în-
pra stării actuale de lucruri în mării generale şi totale“. nului U.R.S.S. cu privire la in oraşe din ţară. a apăra patria liberă, de a păşi lilor de ofiţeri. Ei erau urmaţi tîmpina în mod demn pe orice
legătură cu rezolvarea proble cu fermitate înainte pe calea de elevii şcolii de comandanţi duşman care ar cuteza să aten
mei încetării experienţelor cu Amintind despre repetatele vitarea Franţei la tratativele de Cele mai însemnate aleasă. de plutoane, ai şcolilor instruc teze la libertatea şi independen
arma nucleară. declaraţii ale lui N. S. Hruş- la Geneva“ . evenimente ale anului 1961 torilor revoluţionari şi de o di ţa Cubei.
ciov că U.R.S.S. va accepta ori întreaga piaţă era împodobi vizie de infanterie. Apoi a în
In comunicarea sa, guvernul ce propuneri ale puterilor occi Aceste acţiuni ale S.U.A. şi CARACAS 3 (Agerpres). — tă cu drapele naţionale şi por ceput trecerea în revistă a teti- După parada militară şiruri
sovietic arată că noile sale pro dentale în legătură cu controlul ale partenerilor lor din N.Â.T.O., Raspunzînd la întrebările trete uriaşe ale lui Lenin şi nicii de luptă a armatei revolu nesfîrşite de manifestanţi — oa
puneri; prezentate la Geneva asupra dezarmării, dacă la rîn- declară guvernul U. R. S. S., au unui sondaj adresat ziariştilor eroilor naţionali Marti, Maceo, ţionare din Cuba. Intîmpinate cu meni ai muncii cubani — au
In cadrul tratativelor dintre re dul lor aceste puteri vor ac absolvit Uniunea Sovietică de venezueleni de către cotidianul Camilo Cienfuegoş, precum şi aplauze furtunoase, au trecut trecut prin faţa tribunei. Ei şi-
prezentanţii U.R.S.S., S.U.A. şi cepta propunerile sovietice cu angajamentele luate de bună „El Nacional“, ziarişti venezue ale lui Fidel Caştro. Pe clădiri brigăzile de artilerie antitanc, au manifestat cu înflăcărare
Marii Britanii, asigură o bază privire la dezarmarea generală voie conform moratoriului şi leni de diferite convingeri poli se aflau pancarte cu lozincile antiaeriană şl de cîmp. A stîrnit voinţa şi hotărirea de a apăra
bună pentru realizarea rapidă a şi totală, guvernul U. R. S. S. astfel Uniunea Sovietică a că tice — directorii ziarelor „La „Trăiască revoluţia noastră so un entuziasm deosebit în rîndu revoluţia socialistă, unitatea lor
unui acord care să pună capăt arată în comunicarea remisă pătat dreptul moral deplin de Republica“ , „La Hora“ , revistei cialistă !“ , „Patria sau moar rile celor prezenţi brigada de neclintită în jurul guvernului
tut uror exploziilor experimenta- Comisiei O.N.U. pentru dezar a efectua experienţe cu arma „EI Momento“ , precum şi pre tea !“ , „Vom învinge“ , iar pe artilerie reactivă — zeci de au revoluţionar condus de Fidel
Je Cit arma nucleară. ' , mare: „Se ştie doar că pîriă în nucleară în vederea întăririi ca şedintele Asociaţiei ziariştilor clădirea bibliotecii naţionale era tocamioane militare cu aruncă Castro.
prezent nici guvernul S. U. A., pacităţii sale de apărare, în din Venezuela şi directorul Şco toare de mine cu 32 ţevi. Para
Noul mod rde a aborda acea nici guvernul Angliei nu au dat special în legătură cu intensi lii de ziaristică din cadrul Uni H A V A N A 3 (Agerpres). — lA S b Apoi primul ministru Fir" ’
stă problemă propus 'de Uniu un răspuns clar la această pro ficarea în cursul anului 1961 a versităţii .centrale — au decla transmite,: nialiştiior. Rolul pe care îl au astăzi Castro a rostit o cuvîntare.
nea’ Sovietică ţine seama de si punere sovietică“ . pregătirilor şl ameninţărilor de rat că zborul cosmonauţilor so S.U .A . este un rol ruşinos, crim inal
tuaţia reală 'din lume, oglin război ale puterilor occidentale. vietici Iuri Gagarin şi Gherman L a sărbătorirea împlinirii a trei ani şi odios. Şi popoarele devin pe zi 'O
deşte ini egală măsură Interese Afirmaţia că Uniunea Sovie Titov, Congresul al XXH-lea al de la revoluţia cubană, Fidel Castro ce trece tot mai conştiente de aceasta.
le securităţii tuturor statelor şl tică ar fi un adversar al contro Guvernul sovietic declară din Partidului Comunist al Uniunii a rostit o am plă cuvîntare. El a sub această piaţă cea de-a doua adunare
asigură’ condiţiile necesare pen lului o pot face numai cei „care nou că în ceea ce îl priveşte, Sovietice şi întîlnirea de la liniat că revoluţia cubană a biruit şi Noi am văzut adineauri, a spus Fi naţională generală a poporului Cubei
tru un control asupra îndepli ar dori să încerce, în ciuda fap năzuieşte ca şi pînă acum spre Viena între N. S. Hruşciov şi va continua şi pe viitor să repurteze del Castro, parada unităţilor noastre şi vom proclama în cadrul acesteia
nirii de către state a obligaţi telor bine cunoscute, să arun realizarea unui acord cu privi J. Kennedy constituie cele mai victorii, deoarece cei care au înfăp de luptă. Poporul a venit în această cea de-a doua D eclaraţie de Ia H a
ilor 'de a nu efectua experienţe ce umbră asupra poziţiei reale re la interzicerea experienţelor însemnate evenimente ale anu tuit-o nu sînt paraziţi, ci adevăraţi piaţă împreună cu tancurile, întruclt vana, vom arăta imperialismului că
cu arma nucleara. După cum a U.R.S.S. în problemele contro cu arma nucleară. Guvernul lui 1961. luptători — oamenii muncii, deoarece aceste tancuri nu sînt îndreptate îm sîntem pregătiţi pentru luptă, vom
'demonstrează tratativele de la lului asupra dezarmării“ . U.R.S.S. ar vrea să spere că gu Hector Mujica, 'directorul revoluţia nu este opera doar a unui potriva poporului. Poporul merge îm arăta marionetelor imperialiste ce în
'Geneva, subliniază guvernul so vernele, S.U.A., Angliei şi Fran Şcolii de ziaristică, a declarat grup de oameni, ci a întregului po preună cu tancurile numai, atunci clnd seam nă un popor eroic, liber, revo
vietic, „guvernele S.U.A. şl An Guvernul sovietic constată că ţei vor cintări Întreaga primej că „începerea construiţii comu por. Adm iraţia pe care revoluţia cu acestea îi aparţin, cînd ele servesc luţionar 1
gliei nu manifestă dorinţa de a această rea-credinţă, se mani die pe care o implică întrecerea nismului în Uniunea Sovietică bană a stîrnit-o în rîndurile tuturor pentru apărarea unei cauze drepte —•
discuta fondul propunerilor so festă şi în raportul S.U.A. şi în domeniul înarmărilor nucle şi adoptarea de către Congre popoarelor lumii, a spus el, se ac a cauzei independenţei naţionale, li Ne vom îndeplini misiunea şi pe
vietice, ci caută ca1 şl pînă Angliei unde se afirmă că Uni are şi vor recunoaşte necesita sul al X X II-lea al P.C.U.S. a centuează în virtutea unui număr de bertăţii, a cauzei revoluţiei! Arm a viitor, a spus Castro în continuare.
acum să se' eschiveze de lă rea unea Sovietică ar încerca să tea. de a. trece la acţiuni care Programului de construcţie pe împrejurări, printre care faptul că noastră nu este o arm ă ofensivă. Ea Avem temeiuri mai mult decît sufi
lizarea unui acord cu privire la obţină interzicerea experienţe ar scoate problema dezarmării 20 de ani au fost,evenimentele Cuba este situată la numai 90 de serveşte numai cauzei apărării ţării ciente să fim optimişti. In cei trei
încetarea experienţelor cu arma lor nucleare fără nici un con din . labirintul 'discuţiilor folosi cele mai însemnate din ultima mile de un stat imperialist. împotriva unor eventuale atacuri ale ani care au trecut s-au realizat mari
nucleară“ . trol. te pînă în prezent ca paravan vreme“ . oricărui duşman. Dacă n-ar fi impe succese. Anul trecut noi am repurtat
pentru a ascunde eforturile pu Moilopoliştii care guvernează în rialismul american, nu am avea ne victoria asupra analfabetismului. Acum
Acelaşi scop îl urmăreşte şl Guvernul sovietic aminteşte terilor. occidentale în domeniul S.U.A.', a spus Gastro în continuare, voie de nici unul dintre aceste tancuri,
raportul adresat de guvernele că el a propus să se stabilească cursei înarmărilor“ . A luptă pentru menţinerea reacţiunii în de nici unul dintre aceste tunuri, de vom păşi înainte pe calea dezvoltă
S.U.A. şi Angliei Comisiei O.N.U. un control reciproc eficient pen întreaga lume, pentru interesele colo- nici unul dintre aceste avioane. rii maxime a culturii.
pentru dezarmare, raport care tru interzicerea experienţelor cu
a fost 'difuzat la 20 decembrie Adresîndu-se celor care pun Ia cale Noi am numit noul an an al
1061. „In acest raport întocmit o cruciadă împotriva Cubei revoluţio
jn mod vădit tendenţios, gu nare, Castro a spus: dacă intenţio planificării, a arătat Gastro. Noi am
vernele S.U.A'. şi Angliei, sub naţi să aruncaţi împotriva noastră ar
stituind faptele prin prezenta arma nucleară în atmosferă, sub' mate de mercenari sau armate regu şi început dezvoltarea planificată a
rea denaturată a adevăratei late. să ştiţi că nici unul dintre cei economiei noastre. Aceasta înseamnă
stări dc lucruri, caută să-şi de apă şi în spaţiul cosmic, folo- care vor debarca pe insula noastră că înaintarea va fi mai rapidă, mai
cline răspunderea pentru tără nu va ieşi teafăr din această aven sigură, că vom folosi la maximum re
gănarea încheierii unui acord tură ! sursele noastre. <¦
cu privire la interzicerea expe
rienţelor“ , se spune In comu sindu-se mijloacele de detecta Castro a demascat manevra impe In cei trei ani care au trecut noi
nicarea sovietică. rialismului american care cu ajuto am învăţat multe. Ei au arătat că
re a exploziilor de care dispun rul acoliţilor săi latino-am erlcani pro poporul poate să facă totul, că ei
Guvernul sovietic arată că iectează să organizeze o campanie este în stare să înlăture orice obsta
statele. Un asemenea control anticubană murdară Ia conferinţa mi cole, să reziste unor duşmani puter
niştrilor Afacerilor Externe ai ţărilor nici, să accepte orice sacrijicjj:
este suficient.
membre ale Organizaţiei Statelor Ame
Guvernul Uniunii Sovietice
ricane. Castro a d eclarat: în aceeaşi
declară că S. U. A., Anglia şi
zi, la 22 ianuarie, vom convoca în
Franţa au zădărnicit morato In acest an, a declarat Castro în
încheiere, în faţa noastră stau trei
riul cu privire la experienţele j sarcini principale: apărarea patriei,
ridicarea conştiinţei revoluţionare, dez
nucleare. voltarea economiei.
Nu este prima dată cîn'd par
tea occidentală anunţă că re
nunţă la moratoriu. In timp ce Noi, cubanii, vom şti să ne înde
plinim datoria, să răspundem prin re
la Geneva se duceau tratative, ciprocitate la sim patiile şi solidarita
tea altor popoare. Revoluţia cubană
Franţa, aliata S.U.A. şi Angliei va înainta victorios !
în blocul militar N.'A.T.O., a
efectuat sistematic experienţe
cu bombe nucleare în Sahara.
„guvernele S.U.A. şi Angliei ar S.U.A. şi Anglia nu au între
dori să obţină un acord care prins nimic pentru a reţine g'-O O Ö O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O C ooo
ar permite de fapt blocului agre Franţa de la aceste acţiuni ci g B 9 '» O ţ © ’s u r © o
siv N.A.T.O., pe de o parte, să dimpotrivă au luat-o sub ocro oo
continue experienţele cu arma tirea lor. ooo
nucleară, Iar pe de altă parte angajează
să extindă sub' firma „controlu „Din toate reiese că S.U.A. şi ] •>
lui Internaţional“ , reţeaua de Anglia intenţionează să ducă ooooo/>
spibnaji pe teritoriile altor şi pe viitor o politică de dupli Dacă sub conducerea guvernului dictatorial al lui Batista, copiii oamenilor muncii nu
citate şi anume în timp ce unii ştiau ce înseamnă creşa, grădiniţa de copii şi şcoala, sub guvernul revoluţionar de azi, din inginer o
state“ .- din membrii N.'A.T.O. duc tra numărul total de 1.280.000 de copii, frecventează şcolile 1.2 00.000 de copii de virstă şco inginer
Guvernul U.R.S.S. dezminte tative cu Uniunea Sovietică, în- lară. Pretutindeni guvernul de azi al Ctibei deschide noi ere şe, • grădiniţe de copii şi noi sc <oooooooooo
cercind s-o împiedice să ia mă şcoli de toate gradele.
cu h'otărîre v,afirmaţiile absurde suri în vederea întăririi capaci o
ale' puterilor occidentale că Uni tăţii sale de apărare, alţii efec IN C LIŞEU : La o şcoală elementară din-oraşul Marianao.
unea Sovietică ar vrea dezar tuează experienţe cu arma nu
mare fără’ control. Guvernul cleară in interesul întregului S C U R T @ IPIE S C U R T @ P E S C U R T © PSE S C U R T
U. R. S. S. declară din nou că
A D IS Â B E B A . — Zilele acestea numele guvernului cuban, lui Robert nuarie pe Eranz Krahl corespondentul
împăratul Etiopiei Haiie Selassie 1 a W oodward, secretar dc stat adjunct din Londra al ziarului „Neues Deut-
Ur. ziar libanez despre tentativa pus prim a piatră pe şantierul de con pentru afacerile interainericane, o notă schland“. W ilson a declarat că va ri
strucţie al şcolii tehnice din oraşul de protest 'îm potriva neîncetatelor vio dica această problemă şi în Camera
stat în Liban Bahr-Dar, care se construieşte de că lări ale spaţiului aerian şi apelor te Comunelor. g Cei interesaţi se vor prezenta la sediul între• g
tre guvernul Uniunii Sovietice în ca ritoriale ale' Cubei- de .către - avioane
BEIRUT 3 (Agerpres). — de eliberare naţională din aceas litate de dar pentru guvernul Etio şi nave militare ale Statelor Unite. N E W YO R K . — Corespondentul din o prinderii în fiecare zi între orele 7-15. g
tă regiune. piei. Nota este însoţită d e ,o serie de do Saigon al săptămînalului „Newsweek"
TASS transmite : cumente atestînd aceste cazuri cu în relatează că la Saigon a sosit un VOOOOOOOOOOOOOOOOOOOQOOOOOOOOOOOOOOOQOOOOQOOOOOOQ o
Complotul imperialist merce La ceremonia punerii fundamentu cepere de la 1 iunie 1961. grup de specialişti englezi ai „răz
Intr-un editorial intitulat nar era îndreptat împotriva ins lui Haiie Selassie I şi am basadorul boiului de. partizani“, pentru a da CO M BINAŢII ÎL S ID E R U R G IC
„Obiectivele unui complot cri tituţiilor de stat, împotriva cons U.R.S.S. în Etiopia A. V. Budakov PA L M -B E A G H . — După cum trans ajutor la „instruirea" armatei sud-
minal“ ziarul „An-Nida“ se re tituţiei, a regimului parlamen au- rostit cuvîntări. mite agenţia U P I, la 2 ianuarie C asa' vietnameze. Grupul este condus de cu sediul în strad a Dr. Petru G r o z a nr. S,
feră la tentativa nereuşită de tar şi a libertăţilor din Liban, Albă a dat publicităţii un comunicat generalul de brigadă Thomson, care anunţă ţinerea unui concurs pentru ocuparea posturilor
lovitură de stat în Liban. Zia el urmărind transformarea ţării W A S H IN G T O N . - La 2 ianuarie în care se spune că Kennedy inten
într-o bază militară a imperia Miioslav Ruzek, ambasadorul Ceho ţionează să se întîlnească cu Lopez a condus operaţiuni împotriva patrio maiştri în următoarele specialităţi:
rul scrie : lismului, conchide ziarul. slovaciei la W ash in gton , a remis in Mateos, preşedintele Mexicului. Data 1 ® maistru electrician
ţilor malayezi.
Pericolul care a ameninţat • maistru lăcătuş
Libanul în noaptea spre 31 de întrevederii nu a fost încă fixată. T U N IS. — Creşte numărul algerie • maistru oţelar t de1
cembrie a trecut. Acesta a fost
un pericol mare care nu poate esa ameFseaiaa tace Este posibil ca ea să aibă loc îna nilor care dezertează din forţele ar i ° maistru cocsar
fi subapreciat. Acesta a fost un
adevărat complot care urma să inte de vara acestui an. mate şi organizaţiile paramilitare fran • maistru zidar
fie înfăptuit cu -sprijinul forţe
lor interne şi externe ce se pre Măştii a n glia, Franţa şi Germ ania occidentală. LO N D R A . — Harold Wilson mem ceze. In intervalul 24 decembrie — Concursul va avea loc la sediul combinatului în ziua de
găteau să facă uz de toate re In ir-o.dare.de seamă asupra situaţiei bru de seamă al partidului laburist 1‘ ianuarie de partea Armatei de Eli
sursele şi posibilităţile lor.w a a vizitat la 2 ianuarie M inisterul .de berare naţională din Algeria au trecut .28 ianuarie 1962.
din Africa, John Nugent, şeful biroului Externe şi şi-a exprimat protestul îm 54 de militari. Ei au adus cu sine
Acum cîtva timp englezii ce N E W YORK 3 (Agerpres). — potriva hotărîrii guvernului englez dc diferite' arme şi muniţii. Cererile de înscriere la concurs se depun la sediul C o m
ruseră autorizaţia pentru trim i Făcînd bilanţul unui an dc activitate a-1 expulza pînă la data de 10 ia
terea cîtorva nave de război în a administraţiei Kennedy, agenţiile de
Liban. Complotistul Fuad Avad presă, revistele şi ziarele americane din Nairobi al revistei „N ew sw eek“, binatului sid eru rg ic — serviciu l personal, cu cel puţin 10 zile
a vizitat recent ţările occiden recunosc că în anul care a trecut gu
tale, unde s-a întilnit cu regele vernul democrat a suferit numeroase îşi exprimă neliniştea în legătură cu înainte de data concursului, îm preună cu următoarele acte :
iordaniei, Hussein şi cu cîţiya eşecuri atît în ce priveşte politica exter
englezi influienţi. Mulţi erau in nă cit şi cea internă. James creşterea mişcărilor de independenţă na. • Certificat de naştere tip R.P.R. (în copie).
formaţi despre eforturile ele Mcirlow, comentator politic al agen
ţiei Associated Press, spune în-' ţională din acest continent şi afirmă G reva ş o fe rilo r din N ew Y o rk conissusă 0 Diploma de absolvire (în copie), a unei şcoli tehnice dei
mentelor prqengleze din^Liban Ir-uii comentariu că ,în anul 196.1
pentru pregătirea condiţiilor în administraţia Kennedy „a suferit că in 1962 această mişcare va creşte.
vederea unei lovituri de-stat. unele eşecuri semnificative“ pe pian
Rcfcrindu-se Ta America Latină, H a N E W YO R K 3 (Agerpres): rea salariilor. Toate autobuzele maiştri în specialitate, sau a unei şcoli echivalente, sau a d e )
Mai mult decît atît, în timpul intern, iar pe plan extern „ nu s-au în
complotului nave de război en registrat succese“. M arlow trece apoi rold ; Lavine, corespondent al aceleaşi D u p ă cum ¦anunţă agfenţia aparţinîrtd la dou ă m ari socie- din care să rezulte că la data de l iulie 1956, candidatul a *
gleze s-au îndreptat spre Kuweit în revistă „durerile de cap“ provocate
pentru a întări agresiunea şi S.U.A. de divergenţele existenţe în re reviste, spune că din punctul de vedere Reuter, l a ' 2 ianuarie a conţi- • tăţi, care servesc una din prin- avut 12 ani vechim e în funcţia de maistru.
provocările împotriva .mişcării laţiile cu aliaţii lor occidentali — An-
al S U A ., perspectivele pe anul 1962 riuat g r e v a ,a .6.400 de şoferi ¦ cipalele artere de circulaţie ale ° Autobiografie.
silit „sum bre“. Lavine constată creşte^
rea sentimentelor antiame'ricane chiar din transporturile .publice, ale N ew Yorkului — Fifth Avenue • Certificat medical, v
şi în unele ţări din America centrală N ew Yorkului declarată în zo- — precum şi alte trasee, şi-au
Cererile neînsoţite de acte, nu se iau în considerare. in->
ca Gosta Rica şi Honduras, care au rli zilei de A n u l N o u . Greviştii, încetat activitatea. Sînt afectaţi formaţii suplimentare se pot obţine de la serviciul personal — \
guvern e. complet înfeudate W ashing . afiliaţi sindicatului muncitori- de această grev ă circa 1.500.000 telefon 112 — H un ed oara. ¦i
tonului. I lor din transporturi, cer spori- de locuitori ai N e w Yorkului. •A a/v -A a^. A * îA
Redacţia şi administraţia z ia ru lu i: str. 6 M3a,rTtTie hr. 9. Telefon 1ssf; 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R. nr. 2G3T320 din 6 noiembrie 1949. T ip a ru l: întreprinderea Poligralică „l M a i" — Deva.