Page 90 - 1962-01

PROLETARI OIN TOATE ŢAR ILE, UNIŢI-VA !
j Anui XIV. Nr, 2207
— îaana— ssBBtBzsma
IN CONSTRUCŢIILE DE LOCUINŢE
Un ritm corespunzător
de muncă
In Raportul prezentat la ccl de-al
IlI-Ica Congres al P.M.R., tovarăşul
Gheorghe Ghcorghiu-Dej a arătat că
„U n a din problemele cele mai impor­
tante pe care le avem de rezolvat este
problema locuinţelor la oraşe". Pentru
înfăptuirea acestei sarcini deosebit dc
importante, în scopul îmbunătăţirii con­
diţiilor dc viaţă ale oamenilor mun­
cii de la oraşe şi sate, partidul şi
guvernul alocă în fiecare an fonduri
tot mai mari. An dc an şi în regiu­
nea noastră s-au construit şi dat în
folosinţă un număr t o t 1mai mare dc
apartamente în blocuri.
Num ai în anul trecut, în regiune
s-au dat în folosinţa oamenilor mun­
cii 2.700 apartamente.
Analizînd activitatea constructorilor
de locuinţe, Conferinţa regională de
partid a arătat că deşi comparativ
cu anii anteriori ci şi-au îmbunătăţit
munca, rezultatele nu sînt la nivelul
sarcinilor. F aţă de volum ul de 2.371
apartamente planificate pentru anul
trecut numai din fondurile sfaturilor
populare, au fost date în folosinţă doar
1.567 apartamente.
Principala cauză a nerealizării sar­
cinilor de plan în construcţiile de lo­
cuinţe a constat în slaba organizare
a muncii în proiectare şi construcţii.
De asemenea şi beneficiarii de lu­
crări, respectiv sfaturile populare oră­
şeneşti şi raionale, nu au privit cu
toată răspunderea îndeplinirea sarci­
nilor de plan ce le reveneau.
Sarcini deosebite în asigurarea pro­
iectelor de execuţie au revenit co­
lectivului D .S A P .G . Deva. L a acest
institut s-a acordat în ultimul timp
mai multă atenţie muncii de creaţie.
Ca urmare, mai ales la proiectele de
.locuinţe s-au obţinut rezultate bune.
S - a ' reuşit să se realizeze astfel apar­
tamente cu interioare plăcute şi mo­
derne.
Cu toate rezultatele pozitive obţinu­
te, în munca de proiectare s-au
manifestat şi •unele lipsuri. Sînt
încă dese cazurile cînd proiec­
tele sînt întocmite cu întîrzieri şi
greşeli. Capacitatea de proiectare este
încă slab folosită. Datorită faptului
că unele proiecte conţin greşeli şi
omisiuni, au fost necesare refaceri,
ceea ce a dus la lungirea duratei de
avizare, la o folosire neraţională a
capacităţii de muncă. Aşa de pildă,
la proiectarea noilor blocuri din cartie­
rul „G. I. Parhon“ din Petroşani, deoa­
rece nu s-a studiat suficient amplasamen­
tul, lucrările de fundare au fost sub­
evaluate. De aceea, a fost necesară re­
facerea proiectului după ce acesta ru-
sese aprobat.
Situaţii similare au prezentat şi pro­
iectele de locuinţe din Vulcan, Alba
Iulia şi altele.
Nici în ce priveşte calitatea proiec­
telor nu s-a făcut totul. L a blocul
nr. 3 din noul centru al oraşului Deva
de pildă, cota zero a fost dată gre­
şită cu 17 cm. Acest lucru s-a con­
statat după ce se montase cofrngtd şi
fierul beton pentru stîlpi, fiind nece­
sară refacerea lucrărilor. Se mai con­
stată încă greşeli şi la proiecte­
le rcfolosiie, cu toate că la timp
s-au făcut propuneri de remedierea
lor. A şa este cazul blocurilor dc Ia
Gugir-, dc pe strada I<arl M ă rx din
Deva, unde s-au repetat aceleaşi gre­
şeli ca la blocurile tip. D.
Dacă în activitatea D.S.A.P.G. s-ar
ii acordat atenţia cuvenită tipizării şi
rcfolosirii proiectelor, s-ar fi ajuns la
o capacitate sporită dc lucru. Negativ
este şi faptul că între proiectanţi şi
constructori există încă o slabă cola­
borare, uneori munca dc concepţie fă-
Muncă însufleţită
Pentru a veni în sprijinul mi­
nerilor din Valea Jiului, munci­
torii, tehnicienii şi inginerii de
la U. R. u. M. Petroşani duc o
luptă susţinută pentru repara­
rea Ia timp şi în bune condiţii
a utilajului minier. Astfel, de la
începutul anului şi pînă acum,
colectivul secţiei construcţii
metalice a realizat o depăşire
de normă de 18 la sută.
La obţinerea acestei realizări
au contribuit brigăzile conduse
de Toth Iuliu, Alexandru Mi.
hăilă, care execută piese de
schimb şi diferite utilaje, iar de
la tinichigerie brigada lui Şte­
fan Voinici care lucrează Ia
confecţionarea tuburilor de ae­
raj.
M arţi 30 ian u arie 1962
cîndu-se exclusiv din birou. Num ai
aşa se explică dc ce D .S A P .G . nu a
anunţat Ia timp T.R.G.H. că la etapa
a doua a centrului Deva, va folosi
soluţia sistem-fagurc, pentru care avea
nevoie de cărăm idă eficientă şi nu de
cărăm idă plină. Din această cauză,
T.R.G.H. şi-a creat un stoc supranor-
mativ dc cărămidă plină, iar cu ci­
ment, agregate şi cherestea nu s-a
aprovizionat pe m ăsura necesităţilor.
Sub îndrumarea organizaţiei dc
partid, colectivul dc proiectanţi din
cadrul D.S.A.P.G. Deva, trebuie să-şi
organizeze tot mai bine munca pentru
a spori productivitatea. Este necesar
să se acorde toată atenţia îmbunătă­
ţirii calităţii proiectelor mai ales la
partea scrisă. Şi G.T.S.-ul regional tre­ i de funcţionare. In acest scop
buie să-şi aducă o contribuţie mai
marc la îmbunătăţirea calităţii proiec­
telor, manifcstînd mai multă exigenţă
în avizarea acestora.
La îndeplinirea planului de construc­
ţii, sarcini importante revin şi bene­
ficiarilor. Deşi unele comitete execu­
tive ale sfaturilor populare orăşeneşti
şi raionale au manifestat interes în
urmărirea modului de îndeplinire a
planului, ele nu au fost perseverente.
Astfel, sfaturile populare din Petro­
şani, Hunedoara şi altele nu s-au în­
grijit să asigure la timp documenta­
ţiile şi să deschidă finanţarea lucră­
rilor. Din păcate, şi în acest an, o
scrie de lucrări dc locuinţe din Pe­
troşani, Deva şi Gugir nu au docu­
mentaţia necesară începerii lucrărilor.
Este timpul ca beneficiarii de lucrări
să se simtă răspunzători pentru
planul de investiţii ca şi pentru ccl
de producţie. Să fie combătută cu
toată tăria atitudinea acelor comitete
executive care privesc realizarea pla­
nului de investiţii ca o treabă exclu­
siv a constructorului şi care lasă
toată munca numai pe seama dirigin-
ţilor, care, fie că au o slabă califi­
care, fie că au puţină experienţă.
E drept că, făcînd o comparaţie cu
anii anteriori, T.R.G.H. a reuşit în
anul 1961 să sporească capacitatea
de producţie. Organizaţiile dc partid,
colectivele dc muncitori dc pe şan­
tiere au acordat o mai marc atenţie
sarcinilor de plan. Ca urmare, o serie
de obiective cum sînt blocurile din
Deva, Gug'r, Vulcan şi altele, s-au
bucurat de aprecieri pozitive. Eforturi
susţinute în îndeplinirea sarcinilor dc
plan au depus şi constructorii şantieru­
lui 4 al I.C.S.H. Aici, mai ales în ul­
timele luni ale anului trecut, ca urm are
a măsurilor luate de organizaţia de
partid, s-au obţinut rezultate mai bune,
s-a asigurat un ritm corespunzător.
Succese au înregistrat şi constructorii
grupului T.C.M.M. Brad.
Cu ţoale acestea, constructorii din
regiunea noastră n-au depus- toate
eforturile şi capacitatea lor de muncă
pentru îndeplinirea sarcinilor de plan.
Ga urmare, în activitatea lor şi-au fă­
cut Ioc o scrie de lipsuri care au
dus la nerealizarea planului de in­
vestiţii. In numai doi ani, în regiunea
noastră nu au fost date în folosinţă
1.700 apartamente.
Congresul al III-lea al partidului a
stabilit ca durata de execuţie a unul
bloc mediu să fie între 4-5 luni. Unele
blocuri executate de T.R.G.H. la V ul­
can, Gălan, Deva şi Simeria, au însă
(Gontinuare în pag. 3-a)
.sa:
U n a din fru n ta ş e le s e c t e i
Iolanda Topîreca-
nu csie lucrătoare
in secţia lcngerie a
fabricii de tricotaje
„Sebeşul“ din Sebdş.
Ea exccuiă confecţii
dc bună calitate si
dcpăşcşic lunar nor­
ma cu 15— 20 Ia
sulă.
încheierea dezbaterilor conferinţei
9LiffedÎtMgirjfs&snsaBBZiistaj/ii organizaţiei orăşeneşti Bucureşti a P.M.R.
e N. T IR C O B : Perspective pen­ Duminică au continuat luCulrile conferinţei organizaţiei
tru dezvoltarea poinicuîturii. orăşeneşti de partid Bucureşti. La dezbateri au participat, nu­
meroşi delegaţi şi invitaţi — prim-secretari ai comitetelor ra­
(pag. 2-a) ionale de partid, secretari de organizaţii de bază, muncitori
® Informaţii de partid. fruntaşi,' conducători, ai unor întreprinderi şi instituţii din c a ­
pitală, oameni de ştiinţă şi cultură etc.
(pag. 3-a)
o Guba a demonstrat că orice Prim it cu aplauze îndelungate a luat cuvintul in încheie­
popor se poate elibera de sub ju­ rea dezbaterilor tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, prim-secretar al
gul imperialismului (Interviul acor­ C.C. al P.M.R. Cuvintarea, urmărită cu o deosebită atenţie, a
dat de Fidel Castro unor ziarişti fost subliniată in repetate rinduri cu vii şi puternice aplauze.
4 pagini 20 bani sovietici). (pag. 4-a). Conferinţa a adoptat o hotărire care prevede o serie de mă­
suri pentru ridicarea la un nivel mai înalt a muncii de partid,
de stat şi economice.
Prind viaţă iniţiativele oamenilor muncii Au fost apoi alese noul comitet orăşenesc de partid şi co­
misia de revizie. In prima sa plenară, comitetul orăşenesc dc
partid a reales in funcţia de prim-secretar pe tovarăşul Flo.-
rian Dănălache, membru al C.C. al P.M.R.
Delegaţii la conferinţă au adresat o telegramă C. C. al
„Să realizăm în 1962 indicii prevăzuţi „Nici un vagonet P.M.R., tovarăşului Gh. Glieorghiu-Dej, in care exprimă hotă-
rîrea lor şi a tuturor oamenilor muncii din Capitală de a lupta
pentru anul 1965“ de minereu rebutat“ neobosit pentru aplicarea în viaţă a măreţelor sarcini trasate
Furnaliştii 'din Călan au lelor, că temperatura aerului Această iniţiativă a fost por­ de Congresul al III-lea al partidului.
nită încă de la începutul anu-
pornit această iniţiativă valo- cald insuflat în ele a fost men­ m trecut de către minerU de
i roasă încă din primele zile ale ţinută tot timpul constantă şt la I. M. Teliuc. Fund unul din Solem nitatea înm înării unor decoraţii
criteriile de bază ale intrece-
i anului. Şi pentru ca ea să ridicată, că dozarea încarcatu- Luni la amiază la Palatul Au fost decoraţi cu „Ordinul
dea cele mai bune rezultate, rilor s-a făcut întotdeauna rii socialiste de la această mi- R. P. Romîne a avut loc solem­ Muncii“ clasa I tov. Mihail
; conform instrucţiunilor, le-au nă> s_a ajunsca minereul li- *! nitatea înmînării unor decoraţii. Florescu pentru îndelungată
permis furnuliştilor să obţină activitate în mişcarea muncito­
i i e la ' La solemnitate au participat rească şi merite în opera de
i ei şi-au organizat mai bine aproape in fiecare zi indici _ tovarăşii Gheorghe Gheorghiu- construire a socialismului, cu
Hunedoara şi Calau sa fie de Dej, preşedintele Consiliului de prilejul împlinirii a 50 de ani
i munca, au luat noi măsuri peste nivelul celor prevăzuţi o calitate din ce in ce mat Stat al R. P. Romîne, Emil şi tov. Roman Moldovan pen­
pentru 1965. In felul acesta. hună. Minereul livrat in pri- Bodnăraş, vicepreşedinte al Con­ tru merite în opera de construi­
i tehnice. In primul rină s-au aproape în fiecare zi au dat mel(, 24 zile din anul acesta, siliului de Miniştri, Ştefan Voi- re a socialismului, cu prilejul
i tec, vicepreşedinte al Consiliu­ împlinirii a 50 de ani.
i orientat spre menţinerea agre­ de pildă, a avut un conţinut lui de Stat, membri ai C. C. al
de metal cu peste 1,20 la sută P. M. R., al Consiliului de Stat După înminarea decoraţiilor,
i gatelor in cea mai bună stare mai mare decit cel planificat. şi ai guvernului. tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-
De remarcat că în ultimele A fost conferit Ordinul Dej a felicitat călduros pe cei
„Steaua Republicii Populare
i au întocmit un grafic judicios patriei noi şi noi cantităţi dc 3 zile din perioada amintită, Romîne“ clasa I tov. Ilie Mur- distinşi, urîndu-le noi succese în
4 fontă peste plan. Plusul pe guleseu pentru merite deosebite muncă.
i de revizii şi au acordat toată care l-au înregistrat în 28 dc în activitatea ştiinţifică şi con­
tribuţia adusă la opera de con­ Cei decoraţi au mulţumit apoi
l atenţia calităţii reparaţiilor. struire a socialismului, cu pri­
lejul împlinirii a 60 de ani. pentru înaltele distincţii pri­
ţ Faptul că nu a existat nici zile ale lunii ianuarie, se r i­ mite.
\
i o întrerupere în mersul furna- dică la peste 430 tone fontă. (agerpres),
i
i „Să lucrăm o zi pe lună
•
i cu material economisit“
\ Este iniţiativa colectivului' torii de la secţia croi. ,Dc acc- creşterea conţinutului de metal
ţ de muncă al fabricii de încăl- ea, ei desfăşoară o adevărată este de peste 3 la sută.
i ţăminte „Ardeleana“ din Alba întrecere a măiestriei. Pină
| Iulia. Pentru traducerea ei in acum, cei mai iscusiţi minui- Paralel cu preocuparea pen­
tru îmbunătăţirea calităţii mi-
viaţă cu succes, muncitorii, in- tori ai tiparelor pentru croit
C O T SI P I E N E
ginerii şv tehnicienii de aici. au s-au •dovedit a fi muncitorii nereului, minerii dinTeliuc .au
luat anul acesta noi măsuri Marin Angeleşcu, Ana Moldo- gepuseforturi şi pentru depă-
tehnico - organizatorice, şi - au van şi Parnschiua Scheau. PA j ţirga m n u M ’ de proăUcţie. REPARAŢIE URGENTĂ
organizat mai bine munca. au adus cel mai mare aport la . , t , ....
C„ el, m a.i. mult insa sînt so- economisirea a cca. m10.0n0nn0 Plusuul înreg‘ ist_rat de ei in m-
toate posibilităţile
licitaţi să contribuie la reali- dm. p. piele în primele două ternului l-25 ianuarie, este de Avaria survenită cesta ei au reuşit
în timpul funcţionă­ şi a trecut în grabă ca într-un termen
zarea acestui obiectiv munci- decade ale lunii ianuarie. ' peste 1.300 tone minereu. rii cazanului nr. 1 la lucru. Echipele record, de 3 zile, să
de lăcătuşi, sudori schimbe 22 de ţevi
, fu. «. f . . #•. «• . t • • t • • •« ¦o* • » > • • • • • • ¦ « • • 4- - t- • e. • t- o- - r t. »• •• «• '*• •• •< »* • o. p de Ia C.T.E. 2 din şi zidari şamotori fierbătoarc şi să
C. S. Hunedoara au fost împărţite pe dea cazanul în ex­
trebuia înlăturată trei schimburi. ploatare. S-au evi­
denţiat îndeosebi lă­
urgent. Era ame­ Inţelegînd cu to­ cătuşii Andrei Fur­
ninţată producţia
ţii necesitatea ur­ ca, Francisc Iov şi
de energie elec­ gentării reparaţiei, sudorii Teodor Du­
trică iar forja nu muncitorii au lucrat
funcţiona din lipsa neîntrerupt zi şi ma, Oprişa Horea
de aburi. Conduce­ noapte. In felul a- şi alţii.
rea secţiei a studiat
Cu planul lunar îndeplinit
T a mina Deva s-au luat anul acesta importante măsuri
pentru realizarea ritmică a planului de producţie. Ast­
fel, odată cu exploatarea în abatajele cameră se face şi pregăti­
rea subelajelor, ceea ce contribuie la mărirea vitezei de înain­
tare.
— Toate acestea — ne spunea ieri tovarăşul Ioan Adam,
secretarul comitetului dc partid de Ia E. M. Deva — au făcut ca
planul lunar de extracţie a minereului să fie îndeplinit în ziua
de 27 ianuarie, iar cel de metal cu 6 zile mai devreme. Merite
deosebite revin îndeosebi sectorului II, condus de inginerul Ti­
beriu Corinda, şi echipelor conduse de Traian Dioancă, Ladi-
slau Ghezan şi Mircea Botar.
p e baza sarcinilor trasate de Conferinţa regională de
r partid, organizaţiile de partid de la’ E. M. Barza au
luat măsuri pentru impulsionarea activităţii privind creşterea
vitezelor dc avansare Ia lucrările de înaintare. Conducerile tehni­
ce ale secţiilor şi sectoarelor au luat măsuri pentru aprovizio­
narea tuturor echipelor cu vagonete goale şi materiale, pentru
asigurarea unei asistenţe tehnice sporite.
Drept urmare, numeroase echipe au realizat planul lunii
ianuarie înainte de termen. Astfel, echipele conduse de comu­
niştii ilie Dărăbanţ, Gheorghe Dogan şi Aron Ciuclan, au înde­
plinit pianul lunar încă în ziua de 27 ian'uarie. De remarcat că
aceste echipe sînt fruntaşe în lupta pentru calitate şi economii.
La E. M . Vulcan arm area meta­ C u rs p e n tru p re g ă tire a b rig a d ie rilo r
lică în abataje a luat o mare cx-
E'xpozifie a cercului foîo lindere. Intr-unui din abatajele leg u m ico li
frontale armate metalic lucrează şl
Recent, cercul foto-arnatori- Printre fotografiile expuse se brigada condusă de Vasile Ne- In cursul zilei de ieri a fost giune. Ei vor primi recoman­
lor de la clubul muncitoresc al numără şi cele ale lui Caro) grescu. Iafă-i în fotografia dc [aţă deschis la Staţiunea experi­ dări preţioase din partea lec­
sindicatelor din Lupeni, care Vizi, Ioan Sura, Kovaci Tiberiu, pe minerul Vasile Ncgrescu, îm ­ mentală horticolă din Geoagiu torilor privind cultura legume­
numără 24 membri activi, a Gabriel Gabor şi ale altora. preună cu doi membri din brigada un curs cu brigadierii legumi­ lor şi obţinerea de producţii
trimis la Casa de cultură din sa, studiind felul cum sînt am pla­ coli din gospodăriile agricole sporite.
Reşiţa o expoziţie cuprinzînd B. R U S A LIN saţi stîlpii metalici. colective. La acest curs, care va
40 de fotografii. Aceste lucrări corespondent dura cinci zile, participă peste L. GHEORGHE
au fost selecţionate din mate­ 40 brigadieri legumicoli din re­ corespondent
rialul celor 3 expoziţii organi­ D to o o o o o o o o o o o o o ©
zate pe plan local de acest m nvimţLamtudeipm ti?>©©0<x>0©0©©©©©©© ©0©©©©©<X>Ω©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©<>©©©©©©©©©©©
cerc. Fotografiile prezintă as­ o
pecte din munca şi viaţa mi­ © Volumul de produse a cres­ mis — spunea secretarul orga­ in urmă. 'Maiştrii s-au trezit
nerilor precum şi imagini ale © cut insă de la an la an. S-a nizaţiei de partid in adunare. şi ei cu o ploaie de întrebări
frumuseţilor Văii Jiului. o _ Avem mulţi fruntaşi — atins deci nivelul necesarului. Dar acest lucru nu poate să-l din partea lui Beşeleu.
g ne spunea secretarul organiza- In aceste condiţii, se punea cu mulţumească. El poate să re­
© ţiei de partid. Dacă vreţi să tărie problema îmbunătăţirii ducă încă mult rebutul, de ...'Am cercetat graficul în­
o scrieţi despre unul. dintre ei, calităţii. întrecerea socialistă 3-4 şi chiar de 5 ori sub cifra trecerii socialiste la sortimen­
L atunci scrieţi neapărat despre în cinstea celei de-a 40-a ani­ admisă. Pentru aceasta trebuie tul radiatoare. Cel mai mic re­
g Beşeleu. Vă asigur că veţi avea versări de la înfiinţarea parti­ să facă un singur lu cru : să but înregistrat în luna ianua­
o ce scrie... dului a avut ca obiectiv prin­ dea aceeaşi, atenţie calităţii, rie, ll avea Beşeleu.
e> cipal tocmai îmbunătăţirea ca­ ca şi ca n tită ţii! Ba n-ar fi
g De ce „neapărat“ despre el? lităţii produselor. In secţie rău dacă ar acorda calităţii o — Admisul e 12 la sută ! —
g ,..A venit la Călan acum 7. insă nu se dădeau totdeauna grijă sporită... preciza secretarul organizaţiei
© ani. Pe atunci era aproape un produse de calitate. de partid... El a reuşit să-l
© copil. Terminase şcoala profe- Niciodată nu primise un sfat reducă pină la 1-6 la sută.
o sională la Uzina „Oţelul roşu“ — Eu am învăţat două lu­ aşa de cald, aşa de părintesc. Cred că vă daţi seama de ce
g şi fusese repartizat aici ca cruri — spunea e l : să depă­ Ii părea tare rău că pină v-am rugat să scrieţi neapă­
g turnător. De loc,' e de prin păr- şesc cit mai mult planul şi să atunci nu-şi dăduse seama cit rat despre el. E un muncitor
g ţile Banatului, dar nu i-a pă- de important e să dai produse linăr, harnic, bine pregătit. In­
g rut rău că a fost trimis pe me- nu fac absenţe nemotivate. de bună calitate. De aici în­ tr-o vreme nu dădea suficien­
g leaguri hunedorene. Munca e Pentru aceasta am fost to t­ colo însă... tă atenţie calităţii, pe cind
g frumoasă peste tot şi el nu s-a deauna evidenţiat, am primit acum e fruntaş in lupta pen­
g temut de ea. salariu bun... Ei, da, de aici încolo rebu­ tru calitate...
o 'Aşa că s-a prezentat la lu- tul a început să scadă verti­
% cru. Totul mergea strună. Pla­ ...Cu aproape un an in urmă, ginos. De ce? Pentru că fie­ 1Argumentul e mai mult de­
ci comuniştii din secţie l-au pri­ care operaţie era făcută cu cit convingător. CU îl priveş­
g nul era îndeplinit în fiecare maximum de grijă. Cărţile, te pe tovarăşul Beşeleu, cred
g lună, şefiil de echipă era mul- mit pe tînărul turnător in rin- notiţele din 'şcoală, uitate in­ că peste cîtva timp, cind va
g ţumit, bani avea citi H trebu- tr-un fund de geamantan, au fi pus in discuţia adunării ge­
g iau. Era nevoie de multe, de durile candidaţilor de partid. fost scoase, scuturate de praf nerale pentru a fi primit în
g foarte multe produse. Aşa şi refolosite de tînărul turnă­
o a învăţat să muncească Vasile 'Atunci i s-a apreciat Arunca rindurile membrilor de partid,
o Beşeleu, tînărul absolvent al tor. rA mai cumpărat şi cărţi nu va mai fi criticat pentru
o unei şcoli profesionale. depusă, cunoştinţele pe care
noi. De, tehnica nu stă pe loc. rebut. Dimpotrivă !
le posedă, pasiunea lui pentru
Iar dacă, o uiţi, te lasă şi ea N. ANDRONAGHE
meserie. Dar...
— E drept că tovarăşul Be­
şeleu a redus rebutul sub ad­
©©©©©©©©©©©0©0©©©©00©©©0©©©©©0©0©©<>©©©©©©©©©©0©©©0©©© ©©©©©©©<>©©©©©©©©©©©©©©©©©0©©©©0©©©©©©©©©©©©©©©©0