Page 91 - 1962-01
P. 91
pa?- DRUMUL SOCIALISMULUI Mr. 2201
tawEimamaiasaaaamD
Perspective pentru dezvoltarea POSTA
pomiculfurii
„In sectorul pomicol. Direc ha., urmînd ca în acest an să fie mei amintite, o parte din pro M îndria sectorului
tivele Congresului al IlI-lea plantaţi pomi fructiferi pe 362 ducţia pe care o vor obţine după
al Partidului Muncitoresc Ro- ha. Majoritatea gospodăriilor a- intrarea pe rod a pomilor din OOOOOCKXXXXXl OOOOOOOOOOOe.
mîn. prevăd să se planteze gricole colective au cuprins in noile livezi.
piuă în 1965 o suprafaţă de planul de producţie pe acest an Era în vara anului 1955. Pe Urmă o clipă de tăcere. Bă- oo
circa 160.000 ha. livezi, din suprafeţele ce le vor planta. Asa, Ţinind seama de indicaţiile şoseaua pietruită ce ăuce spre o
care în gospodăriile agricole de pildă, la G.A.C. din Tuştea, date de Consfătuirea pe ţară a mina Vulcan mergea cu pas trinul se întoarse apoi CU o
se vor planta anul acesta, pe ţăranilor colectivişti, ne-am o- grăbit un tînăr de statură o
colective peste 80.000 ha. în lingă cele 50 ha. livezi de pomi rientat să asigurăm şi o pro- potrivită, cu părul castaniu faţa spre oraş şi cu mina în o
masiv“ . existente, încă 50 ha. In anul porţie justă între speciile de şi ochii negri, numele său —
1965 livada acestei gospodării pomi fructiferi. Avind în vede Domolcoş Andrei. Pe drum se tinsă îi arătă: o
(Din lucrările Consfătui va ajunge la 270 ha. re condiţiile pedoclimatice ale intîlni cu Pişta-baci, un m i o
raionului, vom planta numai ner bătrîn. Il întrebă cu emo — Uite colo unde se ridică g
rii pe ţară a ţăranilor co La G.A.C. din Silvaşul Supe pomi din soiurile care s-au do ţie in glas :
rior sint identificate 113 ha. din vedit a fi cele mai productive. blocurile ălea noi, în trecut o
lectivişti). care vor fi plantate in 1962 50 de Astfel, vom planta meri din so —- Mai e mult pînă la m i
hectare. Suprafeţe mari de te iurile Parmen, Ionathan, Batu'.e nă ? nu erau decît nişte căsuţe %
Conferinţa regională de partid ren au fost identificate şi la şi Bauman, precum şi pruni din o
a trasat sarcini importante in gospodăriile agricole colective soiurile de masă Annachept şi — N u ! Aici e, la cîţiva mici si părăginite... mai oo
vederea dezvoltării continue a din Silvaşul Inferior, Peşteana, Bistriţa. Continuăm să acordăm paşi. Ai venit să te angajezi? Fără ca bătrînul să-i o
agriculturii regiunii noastre. Crăguiş, Berthelot, Haţeg etc. atenţia cuvenită şi refacerii live — il întrebă bătrînul.
Printre altele s-a arătat că la zilor pe rod prin completarea spună ceva, tinărul Domolcoş oo
noi în regiune sînt condiţii pri Despre măsurile luate în ve golurilor existente. In scopul u- — Da ! Sint miner. M-am 'Andrei înţelesese cui se dato- o
elnice pentru crearea livezilor derea îndeplinirii planului de şurării procesului de producţie, calificat la Hidrocentrala de resc redeschiderea minei, noi oo
de pomi fructiferi în masiv. plantaţii pe acest an tovarăşul vom mecaniza efectuarea gropi la Bicaz. o
Pentru a cunoaşte felul în care Bona ne-a declarat: lor şi unele lucrări pentru între le construcţii de blocuri... o
se va dezvolta pomicultura in ţinerea livezilor. Totodată ne — Asta-i foarte bine. Acum
raionul Haţeg, ne-am adresat — Pină în prezent a fost e- preocupăm de ridicarea cunoş zic şi cu viaţă. Unde te duci S-a angajat la mină. Aici a oo
tovarăşului inginer Octavian fectuat pichetatul pe o shprafa- tinţelor profesionale ale colec O găseşti de lucru, nu ca pe început să muncească cu dra- o
Bona, vicepreşedinte al Comi tiviştilor in domeniul pomicul- o vremea mea... In anul 1930,
tetului executiv al Sfatului Convorbire cu tov. turii. Un mare număr de lecţii mina asta a fost închisă de goste şi tragere de inimă.
popular raional, lată ce ne-a ce se predau la cercurile agri capitalişti iar noi, cit eva mii
relatat: mg. OCTAVIAN BONA cole sînt axate pe teme legate de muncitori am fost arun Pentru meritele sale, tova
de înfiinţarea şi întreţinerea li caţi pe drumuri.
— Studiind Directivele Con vicepreşedinte al Comitetului vezilor de pomi. răşii din sectorul III de la
gresului al IlI-lea al partidului, Tinărul asculta cu emoţie
recomandările Consfătuirii pe executiv al Sfatului popular Avînd in permanenţă îndru tot ce-i spunea Pişta-baci. mina Vulcan, în anul 1959,
ţară a ţăranilor colectivişti şi marea organelor şi organizaţii
ţinînd seama de sarcinile tra raional Haţeg lor de partid, gospodăriile agri o ooooooooooooooooooooooo^Q i-au încredinţat conducerea
sate de Conferinţa regională de cole colective din raionul Haţeg
partid, am ajuns la concluzia că ţă de 214 ha. din cele 362 ce au şi trecut la punerea în apli unei brigăzi compusă din 19 o
in raionul Haţeg avem mari po se vor planta în acst an si s-au care a planului de creare a unui
sibilităţi pentru dezvoltarea po- executat 7.460 de gropi. Din fon bazin pomicol puternic. Realiza oameni. Ca să conduci o bri- g
miculturii. Aceasta pentru că ne durile proprii ale G.A.C. şi din rea obiectivelor stabilite în pla
aflăm intr-o zonă de dealuri, şi creditele acordate de stat în nul de perspectivă ne dă ga gadă nu-i o treabă uşoară. La g
o mare parte din terenul raio acest scop, vom procura mate ranţia că sarcinile puse în faţa
nului nu se pretează pentru cul rialul săditor de la Staţiunea noastră de către Congresul al început s-a izbit de o serie g
tura cerealelor. experimentală horticolă din IlI-lea al partidului vor fi in
Geoagiu. In toamna anului tre făptuite cu succes. de greutăţi. Uneori tinerii o
La indicaţia Comitetului raio cut, G.A.C. din raionul nostru
nal de partid. Comitetul execu au cumpărat de la această sta N. TIRCOB lipseau nemotivat de la şut, <>
tiv al Sfatului popular raional, ţiune 40.000 bucăţi puieţi, iar altădată n-avea materialul o
a hotărit să se preocupe cu toa restul vor fi cumpăraţi in pri VITICULTURE
tă răspunderea de înfiinţarea măvara şi în toamna acestui an. necesar, iar lui ii lipsea vacă o
de noi plantaţii în masiv. In a Pentru înfiinţarea plantaţiilor GH. CONSTANT1NESCU şi alţii o
cest scop s-a întocmit un plan noi, statul ne-a acordat în anul Ghid pentru întemeierea ORAŞUL DEVA, VĂZUT DE PE DEALUL CETĂŢII. experienţa pentru această o
de perspectivă. In baza acestu 1962, credite în valoare de noilor plantaţii de vii. Edi muncă Cerind insă ajutoml o
ia, o comisie formată din cadre 100.009 lei. Un ajutor preţios ţia a Il-a revăzută 160 pag.
de specialitate de la secţia agri pentru înfiinţarea plantaţiilor a — 4,85 lei. organizaţiei de partid, al con- g
colă raională şi de la Sfatul Fost acordat gospodăriilor co Ed. agro-silvică
popular regional a identificat lective şi de către fabrica de o ducerii sectorului, încet, in o
suprafaţa de 2.064 ha., care va conserve din localitate, care a MECANIZAREA AGRICULTURII
trebui să fie plantată cu pomi pus la dispoziţia acestora suma ZILELE UE 14HMA—LA UNITĂŢILEM o cet a lichidat toate acest.e oo
pină in anul 1965. Pînă acum a de 164.000 lei. Gospodăriile co TR. RARA şi alţii Mecanizarea o lipsuri, iar brigada sa a dc-
fost întocmită documentaţia ne lective din satele Silvaşul Supe lucrărilor în stabulaţie libe
cesară pentru suprafaţa de 482 rior şi Inferior, Haţeg, Tuştea, ră a bovinelor 120 pag. — CULTURALE RE LA SATE g venit fruntaşă. In anul tre-
Demsuş şi Peşteana au contrac 4.65 Iei g cut de pildă, muncind la pre-
Ed. agro-silvică o gătiri, brigada lui Domolcoş o
tat cu fabrica, în schimbul su-
ZOOTEHNIE ^ Andrei a obţinut o depăşire 8
o
ŞT. rOPESCU-VIFOR Creşterea C o n ţin u t bogat, form e a tra c tiv e g medie de peste 10 la sută. o
animalelor 528 pag. — 14,10
lei o Anul acesta, brigada sa a dat o
Ed. agro-silvică o
6 pină în ziua de 25 ianuarie, o
V TEMIŞAN Creşterea vacilor Căminul cultural din Batiz, ca tii, să-i ajute la îndeplinirea lui. G.A.C. vorbeşte celor prezenţi o 479 tone de cărbune pest,e oo
de lapte 386 pag. — 10,50 lei;
13,50 Iei cartonat de altfel cele mai multe cămine Iată de pildă, conferinţele au despre munca acestor fruntaşi g plan. Cărbunele pe care îl dă g
Ed. agro-silvic*ă culturale din regiunea noastră, tratat intr-o formă accesibilă
SILVICULTURA desfăşoară o rodnică activitate probleme importante pentru în şi despre bunele rezultate obţi g brigada tovarăşului Domolcoş g
in sprijinul colectiviştilor, pen tărirea economico-organizatori- nute, formaţiile artistice ale o e de bună calitate.
ŞT. V. PURCELEAN, T. I). CO tru dezvoltarea multilaterală a că a G.A.C. printre care „Dez căminului cultural prezintă pro
CALCU Cultura speciilor gospodăriei colective şi întări voltarea producţiei vegetale in grame artistice. Aceste seri cui o Astăzi brigada tovarăşului
lemnoase-ornamentale 360 rea ei economico-organizatorică. următorii ani“ , „Creşterea oilor
pag. — 11,80 lei Conţinutul manifestărilor cul cu lină fină şi semifină“ , „Folo turale se transformă de cele mai 8 Andrei Domolcoş este mindria
Ed. agro-silvică tural-educative ce au loc la că sirea pe scară largă a îngrăşă multe ori intr-un veritabil g sectorului. Pentru meritele o
min, bogat în idei, reflectind fră- mintelor şi amendamentelor“ ,
ÎNDRUMĂRI PRACTICE PEN mîntările şi preocupările colec „De ce trebuie să crească fon schimb de experienţă unde sînt g sale in muncă, pentru atitu- 8
TRU OAMENII MUNCII DE LA tiviştilor din sat, îmbracă de ce dul do bază al gospodăriei noas
sas le mai multe ori forme intere tre“ şi altele. Apoi, pentru a se popularizate metodele cele mai g clinen sa nouă faţă de mun- g
SATE sante de prezentare, fapt ce fa- arăta colectiviştilor in mod con
qe ca numărul celor ce partici vingător importanţa îngrijirii avansate de muncă. Desigur că o că si soci-et-at-e, comuniştii o
* tr * Sfaturi viticole. Ediţia a pă la aceste manifestări să fie raţionale a vacilor de lapte şi din sector au hotărit luna
Calendarul lucrărilor agricole 11-a 192 pag. — 3,85 lei. deosebit de mare. necesitatea măririi suprafeţei de la o astfel de manifestare g o
Ed. agro-silvică pentru cultivarea legumelor, participanţii pleacă cu învăţă aceasta primirea lui în rin- o
„Ne-am străduit, ne spunea conducerea căminului cultural, minte preţioase pe care nu în 8 dul membrilor de partid. o
PR tovarăşul Tudor Voicilă, direc ajutată de consiliul de condu tîrzie să le aplice apoi în acti g g
torul căminului cultural, să gă cere al G.A.C., a organizat două
Cu 12 ani în urmă, Vasile sim forme cit mai atractive de seri de calcul pe aceste teme. vitatea lor. g R. BAL$A-!%smg
Chirilă, din satul Ghirbou. activitate, care să stirnească cu Despre interesul stîrnit intre co
PE L U N A F E B R U A R I E raionul Sebeş, a plecat la riozitatea colectiviştilor, să-i a- lectivişti ne vorbeşte şi faptul că Vorbind despre activitatea O corespondent 9
Sibiu pentru a învăţa mese tragă la cămin şi să le îmbogă sala căminului cultural, Ia a- desfăşurată în sprijinul gospo O
In cîmp : Se continuă tran pesc cu zeamă bordeleză in do ria de mecanizator. Începuse ţească cunoştinţele cu lucruri ceste manifestări, a fost arhi dăriei agricole colective, trebuie VOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO“
sportul gunoiului de grajd. Pen zâ de 2 la sută. să-l atragă mult motoarele. noi, folositoare“ . plină.
tru o fertilizare raţională a în A absolvit şcoala cu califica să mai amintim cele trei expo Pregătiri pentru
tregii suprafeţe, este necesar să Deoarece curăţirea pomilor de tivul „foarte bine“. La cere In prezent, se poate afirma că Importanţa îngrijirii animale ziţii de cărţi agrozootehnice or
sc respecte planul de fertilizare uscături s-a executat in mică re. conducerea şcolii il re această strădanie despre care lor pentru obţinerea unor pro
stabilit in toamnă. In raport de măsură (la Simeria Veche, Daia, partizase ca tractorist la vorbea tov. Voicilă a fost încu ducţii sporite de lapte şi car ganizate în lunile de iarnă de faza comunală
cantitatea de gunoi existentă în Cistei etc.), este necesar să se S.M.T. din Miercurea. nunată de succes. Seara de cal ne a fost arătată colectivişti căminul cultural in colaborare
gospodărie, se vor stabili nor treacă de urgenţă la această ac cul, jurnalul vorbit, şezătoarea, lor şi in jurnalele vorbite, ma
mele de ingrăşare pentru fieca ţiune în toate unităţile agricole Ajuns aici, se prezintă, nu sînt forme de activitate bine cu nifestări cultural-educative ce cu biblioteca comunală, nume La sfirşitul acestei luni va a.
re solă, precum şi ordinea în- socialiste care au plantaţii de fără emoţii, inginerului ş e f : noscute şi apreciate de locuito se organizează la cămin cu des roasele prezentări de cărţi agro vea loc prima fază a celui de-al
grăşării lor. Ţinîndu-se cont că pomi fructiferi. Se ştie că prin rii comunei Batiz. tulă regularitate. zootehnice şi recenta întilnîre IlI-lea Festival bienal de teatru
in luna martie încep lucrările curăţire, pomul se uşurează de — Mă numesc Vasile Chi organizată la cămin între co „I. L. Caragiale". Pentru a fi
agricole din campania de pri formaţii neproductive, coroana rilă, absolvent al şcolii de Dacă urmărim tematica ma Una din manifestările la care lectivişti şi tov. Gheorghe Oco- cit mai bine pregătiţi, artiştii
măvară şi că atelajele şi celelal este mai bine luminată, crein- mecanizatori din Sibiu şi nifestărilor cultural-educative ce colectiviştii din Batiz participă lişan, participant la Consfătui amatori din Şoimuş repetă cu
te mijloace de transport vor fi du-se astfel condiţii favorabile sint repartizat să muncesc au avut loc in aceste zile de iar cu viu interes este seara cultu rea pe ţară a ţăranilor colecti sirguinţă, aproape seară de sca
folosite la alte lucrări, este ne creşterii şi dezvoltării fructelor. ca tractorist la S.M.T. Mier nă la căminul cultural, vom ob rală închinată fruntaşilor, ce vişti. Este necesar, de asemenea, ra, comedia „Rîsul pămîntului“
cesar ca în cursul acestei luni curea. Inginerul şef îl mă serva că ea a fost aleasă în pri are loc lunar. Cu acest prilej, să arătăm aici că şi formaţiile de Gh. Ţenţulescu. Printre cei
să se termine transportul guno In mod normal, după curăţire, sură din creştet pînă-n tălpi mul rind în funcţie de planul sint invitaţi la căminul cultu artistice ale căminului cultural, ce aduc o contribuţie deosebită
iului de grajd. se recomandă tratamentele de apoi. adăugă: „N-avem nici de producţie al G.A.C. din loca ral fruntaşii gbspodăriei colec şi în mod special brigada artis la pregătirea piesei, se numără
iarnă cu scopul de a distruge un tractor liber. Te reparti litate pe anul în curs şi că este tive. După ce preşedintele tică de agitaţie, îşi alcătuiesc şi tovarăşii Aurelia Tripon, Mir-
In cazul cînd terenul se zvin- diferiţii germeni ai microorga zăm ca motorist la batoză. menită să mobilizeze colectiviş repertorii ce se referă la munca
tă, în ultima decadă a lunii se nismelor şi diferitele insecte, Să-ţi faci întii acolo stagiul” . în colectiv, ce tratează proble cea Moga, Paraschiva Petraş,
pot grapa semănăturile şi ogoa îăcindu-se totodată şi dezinfec ma întăririi economico- organi Ion Păcuraru si alţii.
rele, treeîndu-se totodată la exe ţia generală a pomilor. Deşi nerăbdător să urce pe
cutarea arăturilor care au mai tractor, să tragă brazde cit zatorice a G.A.C. AURELIA CERCEA
rămas din toamnă. In terenurile destinate noilor mai adinei, să arate tuturor Aceste frumoase succese ob corespondentă
plantaţii, se fac gropile de plan ce a învăţat la şcoală, nu
Cantităţi însemnate de gunoi tare şi se continuă cu transpor avu încotro. Plecă la arie ţinute pe tărîmul muncii cultu-
de grajd au transportat în cîmp tul gunoiului de grajd. unde munci pînă toamna.
colectiviştii din Gelmar, Aurel Nici in anul care urmase n-a ral-educative în comuna Batiz
Vlaicu, Pricaz şi Foit din raio In grădina de legume: Se avut mai mult „noroc“ . Fusese
nul Orăştie, Apold, Miercurea şi continuă cu amenajarea răsad, repartizat, dar nu pe tractor se datoresc în primul rind în. Uf Î Tw f^i ttfâ M u .
Răhău din raionul Sebeş, Oiej- oiţelor. Se seamănă roşiile, ar ci ca pontator alimentator drumării permanente pe care o
dea şi Mihalţ din raionul Alba, deii şi vinetele. Dacă terenul per la brigada din Ungurei. Aici acordă comitetul de partid al
Rapolt şi Cristur din oraşul re mite, se face semănatul direct se împrietenise cu Damian
gional Deva etc. Cantităţi în pe straturi a ridichiilor, salatei Dan care uneori, obosit, il E TU 1R E (V»V''VA^'N,v‘/ oraşului Călan, conducerii cămi 31 IANUARIE 1962
semnate de îngrăşăminte orga şi rădăcinoaselor. In ultima de lăsa pe Chirilă să lucreze cu nului cultural, strinsei colabo Programul l : 6,10 „întrecere
nice au fost transportate mai cadă a lunii se pun la iarovi. 1ractorul lui. Bucurie mai rări ce există intre consiliul de in muncă“ — program de cin-
ales pe terenurile destinate ob zat cartofii timpurii. mare nici că se putea pentru conducere al căminului cultural te c e ; 6,30 Emisiunea pentru
ţinerii a 5.000 kg. porumb boa sate ; 7.30 Sfatul medicului :
be la ha. în cultură neirigată. In vie : Se repară spalierele şi si consiliul de conducere al
se pregătesc aracii. Se face des- G.A.C. din localitate. Aceste suc
In plantaţiile de pomi Se fundatul terenului destinat pen
tru noi plantaţii. el. N-ar mai fi coborit de Chirilă Vasile ieşea învingă cese mai au la bază şi pasiune^ Laringita ; 8,00 Din presa de as
continuă acţiunea de curăţire a pe tractor. tor. De pe panoul fruntaşilor, de care dă dovadă in munca în tăzi ; 10,08 Teatru la microfon:
In gospodărie : Se face con fotografia sa nu lipsea nicio credinţată. directorul căminului „O scrisoare pierdută“ — come
pomilor de uscături, cuiburi de trolul silozului de cartofi şi ră- In sfîrşit, în primăvara lui dată. In primăvara anului cultural, comunistul Tudor Voi die de Ion Luci Caragiale; 12,00
dăcinoase şi se iau măsuri pen !56 i se dădu în primire un trecut îşi îndeplinise planul cilă. Cintece de dragoste şi jocuri
omizi etc. Se încep tăierile de tru buna păstrare a acestora. ,.K.D:‘, nou, nouţ. Muncea cu in proporţie de 147 la sută, populare romineşti ; 14,00 Din
Se face aprovizionarea şi condi atita pasiune incit nici nu-şi in campania de vară in pro V. CH1Ş muzica de operetă a compozito
formare, fructificare şi reînti ţionarea seminţelor destinate se dădea seama cum trec cea porţie de 177 la sută, iar in rilor sovietici: 15,48 Concert de
mănăturilor de primăvară. Se surile. începuse să-şi cunoas cea din toamnă in proporţie 31 IANUARIE 19112 muzică uşoară ; 16,15 Vorbeşte
nerirea pomilor. Se fac stropiri că atît de bine tractorul in de 178 la sută. Era cea mai DEVA: Romeo, Julieta şi in Moscova ! ; 17,30 In slujba pa
termină reparaţiile la întreg u- cit la orice bătaie nelalo mare depăşire înregistrată tunericul ; HUNEDOARA : So triei ; 18,00 Muzică populară
de iarnă cu selinon în concentra tilajul agricol. cul ei, abia perceptibilă, ştia pînă atunci la S.M.T. din seşte circul; PETROŞANI: Vini rominească: 19,00 Jurnalul sa
de unde provine. Prezent Miercurea de vreun mecani de libertate; Vintui s-a oprit m telor ; 20,30 Concert Schubert:
ţie de 0,75 la sută, sau cu Staţiunea experimentală peste tot unde se simţea ne zator. zori ; SI MERI A: Carmen dc M 21,15 Cine ştie ciştigă (reluare).
horticolă din Geoagiu voia. la Ungurei ori la Daia, Ronda ; ORĂŞTIE : Acoperişul :
ulei horticol in concentra la Miercurea sau la Dobirca, Comuniştii din staţiune, au Rapsodia Ucraineană ; ALBA Programul I I : 13,15 Reportaj;
sub arşiţa soarelui, pe ploaie văzut în el un tînăr de nă I ULI A: Am supravieţuit morţii 13,25 Muzică populară din di
ţie de 5 la sută. Piersicii se stro ori pe vînt. Chirilă executa dejde. De aceea, in clipele de mele ; Pisica îşi scoate ghiarelc: ferite regiuni ale ţării ; 15,00
numai lucrări de calitate. răgaz, ei i-au vorbit lui Chi SEBEŞ: Secţiunea a V- a; HA Din muzica popoarelor; 15,40
»?»! Aşa se face că in scurt timp rilă despre partid, despre ţe ŢEG : Revolta Peonilor ; 3 RAD : Suită din baletul „Spărgătorul
îşi cîştigă aprecierea şi sti lurile măreţe ale comunişti Spectatori in ofsaid ; LONEA : de nuci“ dc Ceaikovski ; 16,30
O noua brigadă ştiinţifică ma tuturor mecanizatorilor lor. Şi Chirilă a înţeles că lo Fii atentă, bunicuţo; TEI UŞ: Melodii marinăreşti : 17,00 Mu
şi colectiviştilor. cul său este alături de comu Cocoşatul: ZLATNA : Aeropor zică din opereta „Rose-Mărie“ ,
De curind. in oraşul Cugir a zie răspunsurile date de specia- nişti. A cerut să fie primit in tul nu primeşte; I L I A : Insula de Rudolf Frimi'1; 17,20 Răs
fost constituită o brigadă ştiin lişti la întrebările care li s-au 'Au venit însă anii cînd Chi rîndul candidaţilor de partid fără nume ; APOLDUL DE SUS: pundem ascultătorilor; 18,50
pus in legătură cu folosirea în rilă a trebuit să plece in ar şi apoi in rîndul membrilor Pescuitori în ape tulburi. Meridiane; 19,30 Din literatura
ţifică formată din profesori, grăşămintelor naturale şi efica mată. Dar şi aici a devenit de partid. Comuniştii l-au
medici şi ingineri. Prima depla citatea lor, dezvoltarea sectoru curind fruntaş. O dovedeşte primit cri dragă inimă. Acum, R.D. Germane ; 20,30 Tribuna
sare a brigăzii a avut loc zile lui zootehnic, probleme de me menţiunea ,,Militar de frun harnicul tractorist poartă cu
le trecute în comuna Cioara. La dicină umană, probleme juridice te”, pe care a primit-o drept cinste şi cu demnitate carne radio; 21,00 Actualitatea radio:
căminul cultural din localitate, şi despre situaţia internaţiona răsplată a conştiinciozităţii tul de membru al partidului.
un număr mare de ţărani mun lă. sale in pregătirea militară. 23,17—24,00 Concert dc muzică
citori au audiat cu această oca ...Zilele trecute, Chirilă Va
Reîntors, Chirilă Vasile s-a sile a trăit din nou un eve uşoară.
im z- prezentat din nou la staţiu niment pe care nu-l va uita
nea de unde plecase. Oame niciodată. Munca lui s-a
Concurs de literatură pentru elevi bucurat de o înaltă preţuire. C. F, R. - SECŢIA 41 PODORl TIMIŞOARA
nii îl aşteptau cu braţele Pentru meritele sale, Consiliul
Ministerul Invăţămîntului şi Faza raională a concursului deschise : mai ales Gheorghe de Stat al Republicii Popu A N G Aj E AZ A ?{
Culturii, in colaborare cu Socie va avea loc la 25 februarie, iar lare Romine i-a conferit ,.Or
tatea de Ştiinţe Istorice şi Filo cea regională între 18-19 mar Natrapei, din brigada căruia dinul Muncii“ clasa IlI-a. UN Ş O F E R A
logice, organizează pentru elevii tie. In zilele de 8, 9 şi 10 apri plecase
claselor V III—X I din învăţă- lie, primii 12 clasaţi din fiecare cu acte în regulă, pentru autocamionetă, la C.F.R..
mintul de cultură generală, pen regiune se vor întrece la Bu A început din nou bătălia
tru elevii şcolilor profesionale cureşti în ultima fază a con
şi pedagogice, un concurs de li cursului raza republicană. cu hantri şi de fiecare dată V. PÎTAN sectorul poduri — Simeria
teratură. In ziua de 4 februarie
La concurs participă şi elevii •j^Xy sfvv' V > V / \ . W _ Xvr- AV'
a. c., se va desfăşura prima fa de la cursurile serale ale şcoli
ză a întrecerii — faza pe şcoală. lor medii de cultură generală.
