Page 92 - 1962-01

Nr. 2207 D I U ' AlI!L SOC .!SM ULUI Da? 8

TT<S3LÄCG?ft4?i3»7J ¦ *¦wro ^..)uv.^.3aM-^i^T^g^v^//32aa&TJajgasgBgjiaagiggwaEfggre

NF O R MA J DE P A R T ID B in e a rf i dacă.,.

S C H IM B 9 E EXPERIENŢĂ.

Din iniţiativa CcmritetPului o- Participanţii la acest schimb tat informări asupra felului în ...acum, în tim ­ foarte rar aici. In nesc P.T.T.R. Hu­
vîişenesc P. M. R. Hunedoara s-a de experienţă au vizitat secţia pul iernii, vagoa­ schimb, gestiona­
organizat un schimb de expe­ furnale nr. 2 şi uzina cocso-chi- care este condusă şi se desfăşoa­ nele cursei de că­ rii aprovizionează nedoara ar lua mă­
rienţă în scopul îmbunătăţirii mică de la Combinatul siderur­ lători C u g ir-S i- bufetul cu un bel­ suri pentru repa­
agitaţiei vizuale. La acest schimb gic Hunedoara, luînd cunoştin­ ră munca de agitaţie. Ceilalţi meria şi retur, ar şug de băuturi ? !
dc experienţă au participat res­ ţă de felul în care este organi­ fi încălzite. Aceas­ (V. TURDEANU rarea telefoanelor
ponsabili cu munca de propa­ zată agitaţia vizuală, în scopul participanţi şi-au împărtăşit de ta cu atit mai — corespondent). din staţia C.F.R.
gandă şi agitaţie din cadrul bi­ susţinerii întrecerii socialiste asemenea metodele lor de mun­ mult cu cit cursa Hunedoara, din in­
că, spunîndu-şi în acelaşi timp respectivă stă în ...la policlinica
rourilor organizaţiilor de bază desfăşurată de către muncitori, părerea în legătură cu cele gara Şibot mai bi­ de adulţi din ora­ cinta restauran­
P.M.R., membrii unor colective constatate la acest schimb de ne de o oră. Şi, şul regional Deva, tului „Metalul“ şi
tehnicieni şi ingineri pentru în­ experienţă. n-ar fi rău dacă s-ar numerota ca­
de redacţie ale gazetelor de pe­ sălile de aşteptare binetele de con­ a celor două tele­
deplinirea prevederilor planului Pe baza învăţămintelor desprin­ de pe acest traseu, sultaţii, afişîndu- foane de la cabi­
rete, membrii comitetelor de de producţie. se din acest schimb de experien­ şi îndeosebi cea se totodată şi 0 - na oficiului din 0-
ţă comitetele de partid cît şi or­ din Şibot, ar fi de rele de consultaţii. raşul vechi. De cî-
partid din cadrul Combinatului In cadrul convorbirii ce s-a or­ asemenea încălzi­ Tovarăşele de la
siderurgic Hunedoara, din între­ ganizaţiile de bază P. M. R. din te. (Un grup de fişier eliberează tva timp, aceste
ganizat după vizitarea acestor muncitori de la bonuri de ordine telefoane sînt de- ->
prinderea de construcţii side­ întreprinderile oraşului Hune­ U.M. Cugir). bolnavilor indicînd fecte, iar solicitau- ^
sectoare de muncă, tov. Remus pe ele numărul ca­
rurgice, uzinele „Victoria“ Că- doara au trecut acum la îmbu­ ...bufetul expres merei în care se ţii trebuie să se j
Lupii, secretarul organizaţiei de nătăţirea agitaţiei vizuale, in din oraşul Haţeg găseşte cabinetul deplaseze pină la '
lan, şi ai birourilor organizaţii­ (gestionari tovară­ de specialitate res­ poşta nouă pen- ?
bază P.M.R. din secţia furnale vederea mobilizării maselor şii Greu şi Jele- pectiv. Pacienţii
lor de bază P.M.R. de la între­ dinţeanu), ar fi fo ­ sint nevoiţi insă să tru a efectua o >
nr. 2 şi Solomon Sălăjan secre­ largi de oameni ai muncii la în­ losit în scopul pen­ deschidă o m ulţi­ convorbire telefroo­- >
prinderea de industrie locala tru care a fost a- me de uşi pină le nică. (D. AUREE- >
„Ilie Pintilie“ , I.G.O. etc. tarul comitetului de partid de la făptuirea sarcinilor planului de menajat. In ulti­ găsesc pe cele spe­
mul timp, în cele cificate în bon. şi
uzina cocso-chimică au prezen­ producţie pe anul 1962. 6 bazine de pre­ aceasta n u m a i
zentare a prepa­ pentru că nu sînt
Le-a fost redus stagiul de candidat ratelor calde, se numerotate came­ LIU — corespon- L
păstrează scobitori, rele. (A. BUZĂU
sare etc. Mîncarea — corespondent). dent). )
caldă se găseşte
...oficiul orăşe- ...întreprinderea

u / regională de trans­
porturi auto ar a-
Í varăşi, în ziua de 16 ianuarie fişa în s t a ţ i a
l Mecanicii losif Bogy şi Va­ blemă se discuta, candidaţii de a.c., au hotărît în unanimitate C.F.R. Simeria pro­
partid losif Bogy şi Vasile Pop primirea lor în rindul mem­ gramul curselor pe
l cile Pop din sectorul V in — participau la discuţii, contri­ brilor de partid. traseele Simeria —
C-. buind astfel la îmbunătăţirea
muncii în domeniul de acti­ Minerului fruntaş Silvestru
electromecanic al E.M. Petri- vitate ce se analiza, iar la se­ Olteanu din sectorul III, pen­
minarme învăţăminlului de tru meritele deosebite obţinute }
vl la, cind au fost primiţi in rin- partid, veneau bine pregătiţi.
în producţie, pentru compor- ^
t dui candidaţilor de partid, s-au Dar nu numai atit. Ei sint Rapolt — Bobllna
l tarea sa, de asemenea i-a fost } şi Simeria — Si­
X. angajat să depună toate efor­ redus stagiul de candidat. Co- 1
meria Veche (P.
L turile şi priceperea lor pentru
MANOLESCU —
l a îndeplini sarcinile ce le au
l corespondent).

l în producţie, să fie la înăl­

L ţimea încrederii acordate. De fruntaşi şi în activitatea ob­ muniştii din această organiza- ] Comunistul Viorei Drăgoi
I
(. atunci, aceşti pricepuţi me­ ştească, iar comportarea in so­ ţie au apreciat faptul că to- ^ este unul dintre cei mai Un ritm corespunzător de muncă
cietate dovedeşte că sint oa­ varăşul Olteanu, căruia i se } harnici forjori de la Fa­
I canici au muncit cu dăruire, meni cu trăsături morale şi încredinţase conducerea unei 1
concepţii înaintate. brigăzi rămase sub plan a ri- 3 brica chimică din Orăştie.
L constituind exemple demne de dicat-o la nivelul celor frun- 1
Í Apreciind munca şi compor­ taşe. De asemenea, cină i s-au ^ El depăşeşte lunar norma
tarea celor doi mecanici, bi­ (Urmare din pag. l-a) conservatorist, s-au creat stocuri su- făşurarea consfătuirilor de producţie, a
t urmat pentru ceilalţi lucrători cu 16-17 la sută. pranormative. Nesatisfăcător este şi întrecerii socialiste, îşi face loc încă
r o durată între 12-18 luni. L a Ţ.G.M .M . gradul dc mecanizare al lucrărilor, formalismul.
». din sector. Maşinile de extrac­ Alegeri în grupele Brad sînt blocuri care au fost începute mai ales la T.R.G.H. Aici lipsesc uti­
t sindicale la Simeria din anul 1960 .şi nici acum nu sînt laje de ridicat, din care cauză o se­ Pentru anul acesta, constructorilor
L ţie cu care lucrează sint to t­ date în folosinţă. Şi la I.G.S.H. durata rie de lucrări sînt făcute manual. de locuinţe le revin sarcini sporite.
Zilele trecute au avut loc a este între 8-12 luni. Vor trebui date în folosinţa oamenilor
l deauna Pine întreţinute şi fo­ roul organizaţiei de bază a re­ încredinţat cele mat grele dunările de dări de seamă şi De neîndepiinirea planului ritmic se muncii din regiunea noastră peste 3.400
l comandat să se reducă stagiul locuri de muncă, candidatul 1 alegeri la ce’ e trei grupe sin Ritmul nesatisfăcător dc muncă dc fac vinovaţi şi unii meşteri de la şan­ apartamente. Avînd în faţă experien­
de candidat lui losif Bogy cu de partid Silvestru Olteanu a dicale de la revizia de vagoa pe aceste şantiere îşi are rădăcinile tierele Deva, Gălan, Lupeni, Brad ţa anilor trecuţi şi trăgînd învăţăm in­
L losite din plin. Niciodată mi­ două luni şi lui Vasile Pop cu ştiut să învingă greutăţile, si- ne C. F. R. din Simeria. Cu a în slaba organizare a muncii. Deşi au etc. Aceştia au desfăşurat o slabă tele necesare din lipsurile existente,
o lună. Recomandarea birou­ tuîndu-se mereu în fruntea în­ cest prilej au fost scoase în evi existat condiţii, la T.R.G.H. şi T.G.M.M. muncă dc coordonare şi organizare, lă- organizaţiile de partid şi conducerile
l nerii deserviţi de losif Bogy denţă realizările muncitorilor nu s-a trecut la organizarea lucrului sînd ca activitatea să se desfăşoare administrative sînt datoare să ia cele
VrL. şi Vasile Pop n-au făcut vreo ceferişti de Ia această unitate, în' lanţ, în două schimburi, la stabili­ de la sine. Echipelor nu li s-au dat mai eficiente măsuri. Este necesar în
care în anul 1961 au depăşit zarea echipelor, pentru a executa o întotdeauna planuri de muncă opera­ primul rînd să existe o mai mare răs­
t observaţie sectorului electro­ sarcinile planului de producţie lucrare de la fundaţie pînă la cheie. tive, săptăm înale şi lunare. pundere faţă de îndeplinirea planului
l global cu 8 la sută. Dimpotrivă, se practică încă lucrul în în mod ritmic. In ce priveşte durata
L mecanic. Dimpotrivă, s-au de­ lui organizaţiei de bază a fost trecerii socialiste. Tocmai de asalt; schimbîndu-se des echipele de De toate aceste lipsuri se fac vino­ de execuţie, trebuie depuse eforturi
La obţinerea acestor realizări la un bloc la altui. Gu toate că au vate şi organizaţiile de partid. Munca sporite pentru reducerea ei prin tre­
L clarat mulţumiţi de felul în însuşită de toţi comuniştii sec­ aceea, organizaţia de bază a şi-au adus o contribuţie deose existat unele lipsuri de materiale la politică de masă nu s-a ridicat la ni­ cerea la industrializarea şi mecaniza­
t torului, care, apreciind calită­ sectorului III a hotărît primi­ bită fruntaşii în producţie Za- şantierele din Gătan, Deva, Brad, H u­ velul sarcinilor, nu a avut întotdea­ rea lucrărilor, prin mai buna organi­
ţ care aceştia muncesc. harie Muntean, Traian Filipes- nedoara,. nu s-a căutat să se execute una ’obiective precise iar metodele nu zare a muncii. Pe şantierele de con­
cu, Gheorghe Paiu, loanechie paralel cu lucrările la roşu şi lucră­ au fost cele mai eficiente. Unele or­ strucţii este necesar să se introducă
j- La adunările generale ale ţile personale şi rezultatele ob­ rea sa în rindul membrilor de Florea, Dumitru Benţa, Petru rile .de finisaj,, între acestea. existînd ganizaţii dc partid ca acele de pe un regim sâver de economii, astfel ca
Munteanu, Viorica Miclea, Flo- mari decalaje. şantierele din Deva, Lupeni şi Petro­ fiecare echipă să aibă deschisă fişa
( organizaţiei de bază, orice pro- ţinute în muncă de aceşti to- partid cu 6 luni mai devreme. ria.n Mihelea. Florica Andreev şani, în loc să vadă slaba organizare limită de materiale. Şi în ce priveşte
şi mulţi alţii. Disciplina în muncă mai lasă încă a muncii ca factor principal în neîn­ calitatea lucrărilor este necesar să se
f X—J . --I ,W.' \mj ‘ V—I k--1 l_ J «__/ k—/ U J umJ l—J l „ f L.J V,-- ! k : u / U i J u l U u / i J ..-/y r v-Z'v / (— t u i k. J , J —J ..J i. ! — t __ I dc dorit. Num ărul absenţelor nemoti- depiinirea planului, au căutat să jus­ îm bunătăţească munca, treeîndu-se ta
Discuţiile purtate în legătură vatc este destul de mare. Nici spiritul tifice aceasta prin lipsa dc materiale. recepţionarea lucrărilor pe faze, iar
.Muncitorii Ilie Du­ cu sarcina de îmbunătăţire con- gospodăresc, nu este la nivelul cerin­ Or, în multe cazuri, aceste materiale controlul tehnic de calitate să fie tot
ca şi Victor Duca tinuă a reviziei la vagoane, a ţelor, lucru ce se reflectă în preţul de existau în depozite. Sînt organizaţii mai exigent
sint deţinătorii titlu­ cost al construcţiilor. Există risipă de de bază ca acele de pe şantierele
lui de fruntaşi în în­ scos în relief hotărîrea munci­ materiale şi proastă depozitare şi con­ T.R.C.H. din Gălan şi Lupeni, T.G.M.M. S ă muncim astfel încât nici o echi­
trecerea socialistă pe torilor de a contribui prin servare mai ales pe şantierele T.R.G.H. Deva şi Brad care au analizat prea pă să nu rămînă sub sarcinile de plan,
profesii la secţia şi T.G.M.M. puţin activitatea conducerilor adminis­ pentru ca fiecare constructor să se ri­
Il-a a fabricii „Si- munca lor la îmbunătăţirea trative şi nu au luat măsurile cele mai
inion Bărnuţiu" din transportului pe calea ferată. Deficienţe au existat şi în aprovizio­ corespunzătoare de îndreptare a lip­ dice ia nivelul fruntaşilor. îndeplinirea
Sebeş. Ci îşi depă­ narea cu materiale. Neprevederea Ia surilor.
şesc cu regularitate A fost subliniat rolul mobiliza­ timp a unor materiale a creat g o ­ şi depăşirea sarcinilor dc plan în con­
norm a cu 40-50 la tor al întrecerii socialiste ca­ luri în aprovizionare, a dus Ia stag­ Slabă a fost şi activitatea organe­
sută, executînd în re in acest an, In urma angaja­ narea lucrărilor. Alteori, din spirit lor sindicale. In organizarea şi des­ strucţiile de locuinţe, să fie întotdea­
acelaşi timp lucrări
mentelor luate, se va desfăşu­ una în centrul activităţii constructorilor.
de bună calitate. ra cu şi mai mult avînt.

DUMITRU ZUBA
corespondent

Om activitatea Î v V » -k/ x / V W 1

u m comisii permanente „Partidul Comunist şi statul m TREI MILIOANE servi ca exemplu pentru toţi
sovietic acordă o atenţie deo­ constructorii. Autorii proiecte­
Comisiile permanente de deputaţi de sebită rezolvării depline a pro­ UNIUNEA SOVIETICA lor trebuiau totodată să ţină
pe lingă Sfatul popular al oraşului blemei locuinţelor. Nici o orin- seama de exigenţele şi gusturile
Brad desfăşoară o activitate rodnică. duire socială nu a fost în stare In U.R.S.S., lipsa de locuinţe
Axîndu-şi munca pe principalele proble­ să rezolve această problemă“ —• va fi lichidată în decurs de 10 DE LOCUINŢE viitorilor locatari — tineri şi
me ce stau "în faţa sfatului popular, a spus N. s. Hruşciov la Con­ ani. Potrivit calculelor econo­
comisiile permanente au venit, pe baza gresul al XXlI-lea al P.C.U.S. mistului şi publicistului ameri­ bătrîni.
studiilor întocmite, cu propuneri valo­ can M. Robert Fisher, america­
roase. Prin aplicarea în viaţă a propu­ întreaga ţară sovietică este nilor le-ar trebui 280 de ani Proiectul aprobat prevede
nerilor făcute dc comisiile permanente astăzi un'vast şantier de con­ pentru a lichida cartierele nu­
s-au obţinut o scrie de rezultate bune strucţii. Dacă ar fi puse la un mite în termeni delicaţi ,,nestan- specializate în zilnic un imobil cut de stadiul experimental. construirea unui cartier scăldat
in acţiunile obşteşti din raionul Brad. loc casele înălţate de construc­ darde“. Case construite in acest fel exis­ in verdeaţă, care să ofere loca-1
torii sovietici în fiecare lună, producţia de case de A. VETROV cu mai multe tă deja la Moscova, Kiev, in tarilor maximum de confort.¦
Aşa, de pildă, comisia permanentă a- ele ar putea forma un mare Pentru a îndeplini sarcina tra­ Donbas, la NahoăKa, şi primele
gricolă, a cărui preşedinte este tov. oraş — ca Kiev sau Gorlci — sată de Congresul al X X lI-lea prefabricate, a- şi S. VINOGRADOV etaje, in decurs succese obţinute permit să se
Mircea Oprişa, studiind problema procu­ cu o populaţie de aproape al P.C.U.S. — ca peste 20 de ani afirme¦că această tehnică nouă
rării de anim ale pentru G.A.G. din târ­ 1.000. 000 de locuitori. fiecare familie sovietică să dis­ vînd un randa­ — de un an, aici va da rezultatele aşteptate. Apartamentele sînt spaţioase şi
guri şi oboare, a venit cu propunerea pună de un apartament modern, luminoase, cu mult aer şi mult
să se organizeze în afara lîrgurilor săp- In ultimii 5 ani, s-au construit cu tot confortul — vechile me­ ment de 35,70 şi 140 mii m.p. au fost construite 27.000 de Un apartament prefabricat soare. Fiecare din ele are cîte
tăm înale, tîrguri speciale de vite. A st­ în U.R.S.S. mai multe locuinţe tode de construcţie nu mai co­ este foarte confortabil: pereţii
fel au fost organizate tîrguri de vile decît în cei 15 ani anteriori. respund. Astăzi se construiesc in pe an. Aceste întreprinderi, in apartamente cu o suprafaţă to­ sint vopsiţi în culori vesele, per­ o încăpere pentru fiecare mem­
in Bulzeşti, Buceş şi Blăjeni. Ga urm a­ Prin amploarea şi ritmul con­ ritm rapid elemente prefabrica­ număr de 190, au fost construi­ tală de 500.000 m.p. Toate¦pro­ delele sînt executate din mate­ bru al familiei, plus o cameră
re G.A.C. au reuşit să cumpere anim a­ strucţiei de locuinţe, Uniunea te din belon-armat şi producţia te sau se află în construcţie
le dc rasă, depăşindu-şi prevederile din Sovietică a lăsat mult in urmă acestor elemente va ajunge la rial plastic, elementele de în ­
planul de achiziţie. toate ţările lumii. La 1.000 de sfirşitul septenalului la 42—45 aproape în toate regiunile ţării: cesele de producţie sint meca­ călzit sint deja instalate, gea­ comună care serveşte de sufra­
locuitori, in U.R.S.S. se constru­ milioane m.c. Anul acesta con­ murile sint chiar spălate, dula­ gerie. Locuitorii fiecărui m icro-
Tot comisia permanentă agricolă în iesc de două ori mai multe lo­ structorii sovietici vor folosi 39 la MurmansK, pe malul Mării nizate şi automatizate. Centrul purile sint înzidite. Apartamen­
urma propunerii tov. deputat Aron T o ­ cuinţe decît în S.U.A. sau Fran­ milioane m.c. Un matematician tul prefabricat este instalat pa
por şi a tov. I. Aldea, din activul lăr­ ţa şi de peste două ori mai a făcut un calcul interesant: Barenz, şi la OrdjoneKidzeabad. de dispeceri este prevăzut cu un camion special, care îl va raion vor avea la dispoziţie tot
git, a venit cu soluţia ca în scopul ief­ multe decît în Italia şi An­ dacă întreagă această cantitate în Munţii Pamirului, şi în ste­ ecrane de televiziune pe care transporta pe şantier unde va ce le este necesar: magazine,
tinirii costului construcţiilor de g ra j­ glia. In cursul ultimilor ani, de beton ar fi folosită pentru pele Kazahstanului, în Extre­ apar elemente din beton-armat, ateliere, cluburi, centre pentru
duri în G.A.G., să se folosească în Io- 50.000.000 de cetăţeni sovietici a fabrica ţevi cu un diametru mul Nord şi in bătrînul Samar- pereţi, coloane, panouri prefa­ fi amplasat la locul său defi­ prestări de servicii etc. Cartie­
cui mortarului de var, pămînt-lut. Pro­ s-au mutat în case noi. Anul de 300 mm., s-ar realiza o con­ Kand, în tinerele oraşe Rudnii bricate. nitiv. rul formează un sistem armo­
punerea a fost aplicată la mai multe trecut s-au construit în oraşele ductă de 670.000 Km. şi MejdurecensK, Salavat şi Sum­ nios de blocuri de locuit pentni
construcţii din raion. şi aşezările muncitoreşti din Uzina constructoare de apar­
U.R.S.S., case de locuit cu O bandă rulantă gait. Pentru a asambla o casă sint tamente prefabricate din Vos- o populaţie de 5.000—6 000 de
Bune rezultate în muncă a obţinut 2.200.000 apartamente. de la Marea Barenz triaKovo (împrejurimile 'Mosco­ persoane. Intre casele de locuit
şi comisia permanentă de învăţămînt şi la Munţii Pamiruliii In aceste întreprinderi, carac­ necesare 28 de elemente tip. vei), va pune in curină la dis­ se vor construi creşe, grădiniţe
cultură. In planul său de muncă comi­ Un mare număr de locuinţe teristica proceselor tehnologice Este varianta propusă de ingi­ poziţia constructorilor din ca­ de copii, şcoli. Copiii nu vor fi
sia şi-a prevăzut studierea posibilită­ s-au construit anul trecut la Organul constructorilor sovie­ o constituie unitatea ciclului de nerul Vitali LagutenKo din Mos­ pitala sovietică locuinţe prefa­ obligaţi să traverseze străzile
ţilor locale şi a mijloacelor materia­ Moscova — 119.000 de aparta­ tici, ziarul „Stroitelnaia Gaze­ producţie, înglobînd toate ope­ cova, Erou al Muncii Socialiste. bricate pe bandă rulantă. Asam­
le în vederea construirii dc noi şcoli ta“, a publicat o hartă intere­ raţiile, începînd cu prefabrica- O casă întreagă se construieşte blarea unor asemenea blocuri pentru a ajunge la şcoală. Căile
în mai multe sate din raion. Ga ur­ mente, sau 8 locuinţe la 1.000 santă sub titlu l „Construcţia de rea elementelor şi terminind cu nu va necesita mai mult de o de transport sînt amplasate cît
mare a propunerilor făcute, în satele de locuitori. La New Yorlc aceas­ locuinţe în bandă rulantă“ . lună.
Buceş, Criş, Bulzeşti s-au ridicat noi tă cifră a fost de 6,4, la Paris Această bandă cuprinde întrea­ asamblarea lor pe şantiere. Un din aceste panouri prefabricate: mai departe de cartierele de lo­
construcţii dc şcoli, folosindu-sc pe — 4 şi la Londra — 1. ga ţară şi ea are o lungime de bloc în patru etaje este asam­ nu numai pereţi întregi, cu fe­ Malt aer, mult soare cuit ale microraionului. Fiecare
scară largă materialele locale. 14.000 Km. Mici triunghiuri, pă­ blat în 24 de zile. Perioada din­ restre şi cornişe, ci şi plafoane,
O mare amploare vor cunoaş­ tre începutul lucrărilor şi in ­ paliere, scări. In ultimul timp, a fost orga­ stradă este de fapt o alee, fie­
Şi despre activitatea comisiilor per­ te construcţiile şi in anul cu­ trate şi cercuri indică uzinele stalarea locatarilor nu este mai nizat la Moscova un concurs care curie — o grădină, I 11 une­
manente ac industrie Jocaiă şi gospo­ rent. In 1962, cetăţenii sovietici mare de 3 luni. Astăzi şi numărul constructo­ interesant şi important, poate
dărie com unală şi sănătate şi preve­ unul din cele mai mari din is­ le clase planul locuinţelor nu
deri sociale, se pot spune lucruri bu­ vor primi, de asemenea, 3.000.000 Banda rulantă a construcţiei rilor este de două ori mai nu­ a fost fixat, întruclt pereţii vor
ne. In urma propunerilor făcute dc a- de locuinţe, totodată se vor con­ toria urbanismului mondial. Te­ fi glisanţi, fiecare familie va
ccstea s-a îmbunătăţit iluminatul pu­ strui cu 50 la sută mai multe de locuinţe funcţionează impe­ meros decît în urmă cu 20 de putea planifica încăperile după
blic în oraşul Brad, s-a făcut cenţiol ma concursului a fost următoa­ nevoile ei.
sanitar la unele unităţi comerciale ctc. aşezăminte pentru copii decît cabil, cu precizia unei maşini: ani. In aceeaşi perioadă, numă­ rea : să se elaboreze proiectul
anul trecut. unui mare cartier de locuinţe în O casă de cultură, un parc
Dem n de evidenţiat este faptul că în 25 de case se construiesc si­ rul mecanicilor şi şoferilor fo­ vast — o continuare a unei pă­
activitatea unor comisii permanente s-a sud-estul capitalei care să poată duri bătrîne — un frumos lac,
stabilit obiceiul ca periodic să se organi­ multan. losiţi în construcţii a crescut de un cinematograf cu ecran lat,

zeze şedinţe dc analiză a modului în Cum se naşte o casă 70 de ori. un mare magazin, o braserie, un
care s-au îndeplinit sarcinile din pla­ atelier de confecţii — toate
nul dc muncă. Noua industrie a construcţiilor Locuinţe prefabricate
implică un ritm fără precedent. acestea vor sta la dispoziţia v ii­
Un exemplu concludent iu Una din problemele actuale ale torilor locatari.
această privinţă îl constituie construcţiei industriale de case
uzina din RostoKino, care li­ o constituie apartamentele pre­ Pe bună_ dreptate a spus N. S.
vrează producţia sa raionului fabricate. Această idee îndrăz­ Hruşciov ia Congresul al X X l I -
neaţă concepută acum cîţiva
ButîrsKi Hiitor din Moscova. De lea al P.C.V S .: „Macaraua a

devenit simbolul nostru“. Un fru­

pe benzile sale rulante coboară ani este deja aplicată, a tre- mos simbol! ( Agerpres).