Page 93 - 1962-01
P. 93
ps?. % DRUMl'L SOCIALISMULUI Nr: 2207
şasnnîffjffSEBESHBjEBaBi^ wEW^avsttsai
ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI Cuba a dem onstrat c ă o rice pop or
se p o a te e lib e ra
d e s u b ju g u l im p e rla ils m & s iiii
— Interviul acordat de Fidel Castro unor ziarişti sovietici —
Convocarea Plenare! C.C. aS P.C.U. Putferife ©sssderitaie ay for pi ! MOSCOVA 29 (Agerpres). — pe fiecare să aleagă de bună prestigiu pe întregul continent
MOSCOVA 28 (Agerpres). — Central al P.C.U.S. Ia 5 martie tratativele îrs problema încetării TASS transmite : voie. A fost o vreme cînd ţăra- şi in întreaga lume. Exemplul
TASS transmite : 1962. Fidel Castro, primul ministru nii şovăiau, dar astăzi sint mul Cubei însufleţeşte celelalte po
experienţelor cy arma nucleară ţumiţi. Ţăranii spun că revolu- poare ale Americii Latine şi a-
C. C. al P. C. U. S. a adoptat Plenara va discuta problema ai guvernului revoluţionar al ţia este revoluţia lor. le lumii exploatate de imperia
hotărîrea de a convoca urmă „Sarcinile partidului pentru îm G E N E V A 29 (A gerp res). — l'A b b comună pentru continuarea tratative Cubei, a primit Ia Havana pe lism. Cuba a demonstrat că în
toarea plenară a Comitetului bunătăţirea conducerii agricul transm ite: lor, guvernele S.U.A. şi Angliei pro Pavel Satiukov, redactor şef al Fidel Castro a anunţat că re- condiţiile actualului raport de
turii“, raportor N. S. Hruşciov. pun ca tratativele să fie întrerupte
Cea de-a 353-a şedinţă a Conferin zi arului „Pravda“ , şi Alexei Ad- voluţia a naţionalizat toate so forţe în lume orice popor, ori-
ţei celor trei puteri în problema înce imediat şi să fie continuate ulterior, jubei, redactor şef al ziarului cietăţile naţionale şi întreaga cit de mic ar fi, se poate eli
„Izvestia“ , şi a răspuns la În mare industrie. In felul acesta bera de sub jugul imperialis
Să fie pus în libertate tării experienţelor cu arma nucleară, dacă această platFormă va fi găsită, trebările puse de ei. j-a socializat 90 la sută din in mului.
Antoine Gizenga! care a avut loc la 29 ianuarie în Pa în cadrul Comitetului pentru dezar dustrie. S-au creat premisele
latul Naţiunilor din Geneva sub pre mare al celor 18 state. Reprezentanţii Lucrul principal, lucrul cel pentru dezvoltarea ţării pe bază Referindu-se la politica exter
— Declaraţia juriştilor sovietici — şedinţia reprezentantului Marii Britanii, puterilor occidentale au încercat să-şt mai important pe care l-am ob de plan. nă a Cubei, Fidel Castro a ară
a fost ultima şedinţă a acestei confe impună părerea şi au propus în nu ţinut în urma victoriei revolu tat că Cuba sprijină mişcarea
rinţe. După două ore şi jumătate de mele conferinţei să se redacteze un ţiei, a declarat Fidel Castro, îl Revoluţia cubană a înfăptuit de eliberare a tuturor ţărilor
constituie eliberarea naţională, o revoluţie culturală extrem de coloniale şi ţărilor supuse ex
M ? S? 0VA 28 (A g e rp r e s ).- In declaraţia juriştilor sovie. discuţii, la şedinţă s-a aflat că din comunicat cu privire Ia întreruperea deplina suveranitate naţională. profundă. Noi am acordat între ploatării imperialiste. Cuba
1ASS ransmrte: __ _ tici se subliniază că Antoine vina puterilor occidentale şi în primul lucrărilor sale, neindicînd totodată Cuba s-a eliberat de sub tutela gii populaţii posibilitatea de a sprijină lupta pentru pace, care
Gizenga este un deputat legal rînd a S.U.A., tratativele cu privire la data următoarei şedinţe. imperialismului american. învăţa, fiecare om tinăr poate corespunde intereselor întregii
Juriştii sovietici cer sa fie elibe- ales al Parlamentului congolez. încetarea experienţelor cu arm a nuclea face astăzi studii superioare. omeniri.
rat imediat Antoine Gizenga ră, căre au durat aproape tn i ani, au Delegaţia sovietică s-a pronunţat Revoluţia cubană, a spus F i Revoluţia a hotărit ca numai
El poate fi trimis în judecată fost torpilate. categoric împotriva acestei propuneri del Castro, nu a fost niciodată intr-un singur an să lichideze Cuba sprijină lupta pentru
luptător pentru libertatea şi inde anglo-americane, declarînd că este vor o revoluţie a burgheziei, aşa analfabetismul. In prezent nu coexistenţa paşnică, pentru de
sau arestat numai cu consim- Pe baza instrucţiunilor primite din ba nu de o întrerupere, ci de o torpi cum a căutat să o înfăţişeze mărul analfabeţilor s-a redus în zarmare.
pendenţa popoarelor Africii, şi ţămîntul camerei. partea guvernului său şi a guvernului lare a conferinţei, pentru care S.U.A. propaganda imperialistă, nu a ţară la 3,9 la sută din întreaga
să i se acorde posibilitatea de Angliei, reprezentantul S.U.A., care a şi Anglia poartă întreaga răspundere fost niciodată o revoluţie a cla populaţie. întărirea legăturilor de prie
a-şi desfăşura activitatea patrio Actul de violenţă comis faţă în faţa opiniei publice mondiale. selor dominante. tenie ale Cubei cu toate ţările
tică. Despre aceasta se spune de Antoine Gizenga este, de â- luat cuvîntul primul, a declarat că In cei trei ani care au trecut socialiste şi cu toate ţările’ care
in declaraţia secţiei juridice a Este cu totul evident că conferinţa Revoluţia cubană, a spus pri de la victoria revoluţiei, Cuba se pronunţă pentru apărarea
Uniunii Asociaţiilor sovietice de semenea, şi o grosolană încăl deoarece nu mai există o platformă de ia Geneva cu privire la încetarea mul ministru în continuare, este păcii — aceasta este baza poli
ticii externe a Cubei.
prietenie şi relaţii culturale cu care a Declaraţiei dreptului o
ţările străine. mului. Răspunderea pentru relaţiile
proaste dintre Cuba şi S.U.A;
experienţelor cu arma nucleară a fost o revoluţie înfăptuită de mun- şi-a întărit apărarea, şi-a conso. revine guvernului Statelor Unite;
Protestul popoarelor afro-asiatice torpilată de puterile occidentale, care citori şi ţărani pentru muncitori Udat forţele armate care stau La conferinţa miniştrilor A-
refuză să continue eforturile pentru a
şi ţărani. Astfel s-a prezentat de strajă cuceririlor' poporului. faeerilor Externe ai ţărilor,
CAIRO 29 (Agerpres). — ţiune hotărîtă pentru salvarea dependenţei acestei ţări“ . Con sc ajunge la un acord pe o platformă revoluţia noastră cubană de Ia Forţele noastre armate devin membre ale Organizaţiei State
Opinia publică din ţările afro- acestei ţări din mîinile colonia siliul păcii pe întreaga Indie reciproc acceptabilă. Ele au făcut acest apariţia ei. Astfel s-a dezvoltat lor Americane se dă o mare
asiatice, precum şi din alte ţări liştilor şi pentru eliberarea lui cheamă popoarele la o acţiune lucru tocmai în momentul cînd o ase ea şi se va dezvolta pe viitor. pe zi ce trece tot mai experi- luptă ideologică intre dreptul
ale lumii, au pornit o largă cam Gizenga. largă şi hotărîtă în sprijinul menea platformă există. Uniunea So popoarelor la autodeterminare,
panie de protest împotriva ares unităţii şi independenţei Con- vietică, după cum se ştie, a propus mentate, disciplinate, se per-
tării lui Antoine Gizenga, îm Consiliul păcii pe întreaga goului, pentru izgonirea tutu încă la 28 noiembrie puterilor occi fecţionează armamentul lor, pe
potriva amestecului imperialist Indie a publicat la 28 ianuarie ror agenţilor imperialismului din dentale un proiect de acord cu privire
în Congo, precum şi împotriva o declaraţie în care protestează această ţară şi pentru elibera Ia interzicerea controlată a experien Revoluţia a eliberat ţărănimea zi ce trece creşte spiritul lor la suveranitate şi la alegerea
piedicilor puse de către forţele cu vehemenţă împotriva ares rea imediată a lui Antoine Gi ţelor cu arma nucleară.
colonialiste în calea îndeplinirii tării celui mai credincios cola zenga. de foamete şi şomaj. Politica de luptă. De aceea poporul se sistemului pe care poporul îl
rezoluţiei O.N.U., cu privire la borator al lui Lumumba, Anto Delegaţia sovietică, a spus în în
alungarea mercenarilor străini ine Gizenga. „Toţi indienii care La 28 ianuarie a avut ioc la cheiere S. K- Ţarapkin, ar dori să sub faţă de ţărănimea muncitoare a simte sigur de succesul măre- consideră necesar, şi pretenţiile
din Katanga şi restabilirea uni doresc pacea şi- libertatea, se Londra o conferinţă a organiza linieze încă o dală că guvernul sovie fost de aşa natură incit a creat ţei cauze a revoluţiei. Această imperialismului care cere să i se
tăţii Congo-ului. spune in declaraţie, urmăresc ţiei „Mişcarea pentru eliberarea tic, aşa cum s-a mai arătat în decla baza pentru o alianţă trainică a convingere s-a întărit şi mai acorde dreptul la imixtiune în
Secretariatul permanent al cu îngrijorare evenimentele din coloniilor“ , la care au luat parte raţia sa căreia i s-a dat citire la şe ţărănimii cu clasa muncitoare. mult după zdrobirea atacului
Consiliului de solidaritate al ţă Congo care au atins un punct 200 de delegaţi, reprezentînd dinţa trecută, va lupta în continuare Marile gospodării au devenit intervenţioniştilor din aprilie treburile interne ale Americii
rilor ’Asiei şi Africii a adresat culminant după arestarea lui cele citeva mii de membri ai ‘pentru realizarea unui acord cu pri deîndată parte integrantă a sec anul trecut. Latine. Toţi ştiu că Cuba luptă
secretarului general al o.N.U. Antoine Gizenga“. Rolul pe acestei organizaţii. In rezoluţia, vire la încetarea experienţelor cu pentru dreptul popoarelor la
o telegramă în care protestează care l-a jucat comandamentul adoptată in unanimitate, parti arma nucleară şi că în acest scop Revoluţia cubană, a spus Fi autodeterminare, din care cauză
împotriva manevrelor Statelor O.N.U. in Congo, se spune în cipanţii la această conferinţă este gata să continue tratativele de
Unite în Congo şi arată continuare, a fost mai de grabă au cerut eliberarea imediată a la Geneva. torului socialist al economiei del Castro in continuare, a pu poziţia Cubei se bucură de spri
că principala răspundere pentru acela de a proteja acţiunile for naţionale a republicii. Noi nu tut obţine stabilirea relaţiilor jinul popoarelor întregii Ame-
arestarea lui Gizenga o poartă lui Antoine Gizenga şi restabi am zorit pe micii proprietari de de prietenie, a legăturilor eco- riei Latine.
ţelor imperialiste împotriva in pămînt să intre în cooperative, mice cu multe ţări ale lumii.
lirea Iui în drepturi politice, să-si socializeze păminturile, a Acordăm o înaltă preţuire, a In politica sa externă, Cuba
spus Castro. Nu silim pe nimeni spus el, relaţiilor de prietenie cu ia ca punct de plecare princi
ţările lagărului socialist, piul coexistenţei paşnice a sta
telor cu orînduiri sociale dife
să intre în cooperative. Lăsăm ’ Republica a cucerit un mare rite.
- Analizînd sarcinile puse îri
faţa organizaţiilor revoluţionare
Apărarea revoluţiei cubane înseamnă integrate, Fidel Castro a spus
că sarcina cea mai importantă
constă în formarea cadrelor re
apărarea întregii Americi Latine voluţionare. Astăzi în Cuba mii
de tineri muncitori, ţărani şi
forţele O.N.U. în Congo. MONTEVIDEO 29 (Agerpres). bei !“ , „Jos mîinile de pe Cu intelectuali studiază în şcolile
Caracteristica principală a ba Manifestul studenţilor de pregătire revoluţionară mar-
Secretariatul a adresat de campaniei de solidaritate cu xism-leninismul, economia, is
brazilieni citit la miting, spune: toria, problemele interne şi in
asemenea o telegramă de pro
test Iui Adoula, şeful guvernu Cuba care se dsfăşoară in În „Revoluţia cubană este o îevo- ternaţionale.
treaga Americă Latină este va luţie latino-americană. Apăra Astăzi revoluţia cubană este
lui de la- Leopoldville în care rietatea şi vigoarea formelor rea ei înseamnă apărarea între
sub care se manifestă. Neîntre gii Americi Latine împotriva mai puternică şi unită deciţ
se cere apărarea vieţii lui A. rupt organizaţii de masă, sindi duşmanului comun“ . oricînd, ea s-a Cristalizat sub
raport ideologic. Lucrul princi
Gizenga. Intr-un mesaj adresat pal este existenţa unei unităţi
lui Gizenga, Secretariatul per
manent al Consiliului de soli cate, organizaţii de tineret, stu In Ecuador principalele orga de monolit, bazată pe marxism-
daritate al ţărilor Asiei şi Afri denţeşti, de femei, personalităţi nizaţii progresiste din ţară — leninism şi pe experienţa între
din toate domeniile vieţii publi Confederaţia muncitorilor, Uni gii mişcări revoluţionare inter
cii îl asigură de sprijin in lupta ce, culturale îşi afirmă sprijinul unea revoluţionară a tineretu naţionale.
pentru poporul cuban, denunţă lui, Mişcarea de restaurare de
sa dreaptă pentru unitatea şi încercarea S.U.A. la Punta del mocratică, Federaţia studenţilor Sîntem deosebit de recunos
cători, a spus el, pentru ajuto
independenţa Congo-ului. rul excepţional pe care l-am
'Arestarea lui Antoine Gizenga
constituie o lovitură dată inte Este de a impune sancţiuni Cu universitari — adresează ţării primit şi continuăm să-l primim
grităţii teritoriale şi unităţii bei. Eşecul eforturilor făcute de un manifest: „Respingem con din partea poporului sovietic.-
Congo-ului“ , scrie săptămînalul diplomaţia americană pentru a ferinţa de la Punta del Este ca Aceasta ne ajută să ţinem piept
marocan „Al Mukafih“ . Săptă- obţine aprobarea unor aseme fiind străină sentimentelor şi in în lupta împotriva agresiunii
minalul acuză puterile colonia nea măsuri sint în bună parte tereselor popoarelor noastre. Ea economice şi împotriva agresiu-i
rezultatul acestei acţiuni largi a atentează împotriva suveranită nii militare făţişe a imperialis
liste care, în numele Organiza opiniei publice americane, fapt ţii şi demnităţii patriei noastre. mului american. Ştim că fără'
recunoscut de altfel şi de par Ne reînnoim solidaritatea com Uniunea Sovietică, fără lagărul
ţiei Naţiunilor Unite, se ames ticipanţii la conferinţa de la socialist, fără ajutorul lor vic-
Punta del Este.
tecă în treburile interne al Con
La Rio de Janeiro a avut loc
go-ului, provocind haos şi tul bativă cu eroicul popor cuban | toria revoluţiei într-o ţară mică
burări şi cheamă forţele progre
siste din întreaga Africă la ac frate si cu grandioasa sa revo- ! ca_c ^ba ar fi fost cu neputinţă,
1 avindu-se in vedere agresiunea
luţie“ .
I imperialistă.
un miting al reprezentanţilor '¦Mz
Victoria greviştilor oamenilor muncii, intelectuali
lor, studenţilor, ţinut sub lozin
C o n fe rin ţa O . S. A„
CARACAţS 29 (Agerpres). — cile „brazilienii sint împotriva în criz ă de tim p
Marea grevă a muncitorilor amestecului în treburile Cu
venezuelienl din transporturi
care a început la 18 ianuarie Minerii din Decazeville con S.U.A. continuă cu înfrigurare manevrele de culise
în oraşul San Cristobal şi s a tinuă lupta. Treizeci de mii de
întins apoi în întreaga tară a cetăţeni din departamentul Decepţie şi consternare ‘ PUNTA DEL ESTE 29 (Ager burile ei interne. Reprezentanţii
luat sfîrşit la 27 ianuarie cu Aveyron răspunzînd apelului pres). — a şapte ţări latino-americane,
victoria totală a greviştilor, in lansat de 29 de organizaţii po AA/VNA/VNA^/N/VN. Press — a constituit o deza- »A.'VWAAA AAAAi i printre care Mexic, Brazilia,
faţa unităţii de acţiune a gre măgire amară pentru sutele de A treciit o săptămînă de la Chile şi Bolivia, s-au pronunţat
litice din Franţa, au organizat NEW YORK 29 tAgerpres). tehnicieni, ingineri şi savanţi ra comentatorului său ştiinţi- începerea conferinţei miniştri în mod hotărit pentru respecta
viştilor autorităţile ’ au fost ne Aminarea, pentru a şasea care au lucrat la acest proiect, lor Afacerilor Externe ai ţări rea principiului autodetermină
voite să anunţe revocarea ho o demonstraţie de solidaritate oară, a zborului orbital al unui Puternic dezamăgiţi — adaugă f i e : „A fost o situaţie riaicu- lor membre ale O.S.A., convo rii popoarelor şi neamestecului
tăririi privind aplicarea unor c'u minerii aflaţi în grevă, cosmonaut american şi eşecul agenţia — au fost şi cei 600 lă. John Glenn, care se pre- cată sub presiunea S.U.A. pen unor state în treburile interne
impozite speciale asupra folosi încercării efectuate de S.U.A. de ziarişti din S.U.A. şi alte 15 gătea să zboare in spaţiu, aco- tru adoptarea unor sancţiuni ale altora, lăsînd implicit Sta
rii autovehiculelor, precum şi IN FOTO : Vedere parţia de a trimite o rachetă în Luna lo unde nu există nori, a fost colective împotriva Cubei. In a- tele Unite să înţeleagă că ei vor
alte măsuri antipopulare. au provocat dezamăgire in ţări străine care au venit io oprit in drumul lui de un sand- cest interval au avut loc numai vota împotriva oricărei încer
lă a manifestaţiei de Ia I)e- Cape Canaveral, precum şi mi viş subţire de vapori". Ziarul citeva şedinţe plenare, din care cări de tulburare a vieţii paşni
cazeville. L Statele Unite şi numeroase co- lioanele de' cetăţeni americani londonez „Evening News“ con cele mai multe aii fost foarte ce a poporului cuban.
\ mentarii în presa din princi- care priveau la aparialele de sideră că încercările „Adminis- scurte. Ultima şedinţă de acest
=m -: televiziune atunci cînd s-a traţiei naţionale pentru astro- fel care a avut loc la 27 ianua Astfel, S.U.A. nu au reuşit să
palele ţări capitaliste. anunţat că zborul a fost con nautică şi cercetarea spaţiului rie nu a durat decît şapte mi întrunească majoritatea nece
Descoperifea u n u i c o m p lo t în C e y lo n „Decepţie şi consternare, tramandat“ . cosmic (NASA) de a egala per nute. Potrivit calculelor organi sară pentru o rezoluţie împotri
formanţele cosmonauţilor ruşi zatorilor conferinţei, în această va Cubei, deşi din această cau
C O L O M B O 29 (A g e r p r e s ).— vernul deţine ferm controlul în întrea acestea sint cele două senti- Presa internaţională publică au fost zădărnicite“. zi ea trebuia să aprobe un do ză conferinţa a întîrziat deja
La 28 ianuarie Ministerul de Război ga ţară. mente care domină în Statele numeroase articole consacrate cument prin care Cuba urma să c'u patru zile peste termenul
şi Ministerul A,acerilor externe al Cey Unite la citeva ore după anii- ultimelor eşecuri spaţiale ale Referindu-se la nereuşita fie condamnată cu toate conse prevăzut iniţial pentru încheie
lonului au dat publicităţii un comuni Ştiri ulterioare ale agenţiilor de pre narea tentativei de lansare a s.U.A. „Decepţie şi consterna- satelitului „Rangers III“ , zia- cinţele care decurg din aceas rea ei.
cat în care se anunţă descoperirea unui să anunţau că printre cei arestaţi se unui om in spaţiu, aminare re în Statele Unite la acest riij japonez „Mainiţi“ scrie că ta. Totuşi, proiectul unui ase
complot al unor ofiţeri superiori ai po află K- I\. Dissanayake, locţiitorul in cave urmează unei serii de sfîrşit de săptămînă care tre- eşecu l rachetei, americane de menea document nii a fost su După cum relatează ziarele,
liţiei şi ai forţelor armate. Complotiştii spectorului general al poliţiei, Sydney eşecuri totale sau parţiale ale buia să marcheze revenirea a atinge Luna reprezintă o lo- pus spre examinare şedinţei.
urmăreau să procedeze la arestarea a- de Soysa, fost inspector general de po experienţelor spaţiale încercate S.U.A. în cursa pentru cuceri vitură pentru Statele Unite in în prezent delegaţia S. U. A. si
uumltor miniştri şi a altor lideri poli liţie, Royce de Mei, fost comandant al in cursul a ceea ce trebuia să rea spaţiului cosmic“ — scrie întrecerea cu Uniunea sovie- Dată fiind lipsa unor proiecte
tici şi să răstoarne guvernul condus de flotei maritime militare a Ceylonului. se numească ,Marea săptămi- ziarul francez „Le Parisien tică pentru cucerirea spaţiu alte citeva delegaţii care o spri
Libere“ . După publicitatea fă- lui cosmic. După cum arată de rezoluţie, preşedintele a pro
d-na Sirimavo Bandaranaike. Comuni După cum indică agenţia Reutcr, nă“ de la Cape Canaveral“ — cută dinainte tentativelor pre- ziarul, Statele Unite nu au jină încearcă să elaboreze un
complotiştii erau exponenţii unei gru transmite agenţia France Prcs- văzute pentru şirabătă — ada- reuşit nici la cea de-a 10-a pus să sc amine şedinţa cu în
catul adaugă că în urma măsurilor luate pări de dreapta. Complotul era în se. Publicitatea făcută de aă- ugă ziarul — autorităţile ame- încercare să atingă Luna. proiect de rezoluţie care preve
dreptat in primul rînd împotriva mi ministraţia americană experi „Acest lucru — adaugă ziarul că două zile. Delegatul S. U. A.
de guvern complotul a fost lichidat. Au nistrului de Finanţe, Felix Bandara- enţelor a mărit şi mai mult de ricane şi tehnicienii de la Ca- — reprezintă o lovitură pentru de condamnarea orîmluirii exis
naike, cunoscut pentru opiniile sale cepţia care domneşte in majo pe Canaveral văd cum opinia s-a pronunţat în favoarea aces
fost operate arestări în rîndul unor ofi progresiste. ritatea cercurilor americane. publică a tării este ăeprmata. statele Unite, care abia de tei propuneri. tente în Cuba şi exchiderea Cu
Din cinci lansări, una singu- au lansat chemarea de
ţeri superiori ai poliţiei şi armatei. G u vă, aceea a u n e i rachete „Mi- Cub titlul „O drama de 24 „ rraS „ , Intre timp, pe culoare au con bei din unele organe ale O.S.A., în
nutem m - a reuşit - adaugă ore“ ziarul englez „Evening
Ile ra a ls la g e s e n in a ! aii agenţia. tinuat tratativele, în cursul că special din aşa-numitul consi
standard“ scrie sub semnaţii-
A M M A N 29 (A gerp res). - IA S S diat regelui lista noului guvern, în „Aminarea — transmite la trece Uniunea Sovietică în rora au fost elaborate diferite liu interamerican de apărare.
transm ite: care el deţine şi funcţia de ministru zborurile spre Lună.
ai Apărării. Ministru al Afacerilor Ex rîndul ei agenţia Associated proiecte de rezoluţie în „Pro Aceste tratative se duc, ca şi
Agenţiile de presă anunţă că re terne este llazcm Nusseibah.
gele Hussein al Iordaniei a acceptat blema cubană“. Se ştie că încă înainte, cu uşile închise Ia ho
demisia primului ministru Talhouni şi Agenţiile de presă subliniază că nu
se cunosc motivele demisiei lui Talho- din primele zile ale conferin telul „San Rafael“, unde s-au
a însărcinat cu formarea noului gu uni. In scrisoarea de demisie înain
tată regelui, acesta s-a referit la sta ţei, delegaţia S.U.A. a fost ne instalat majoritatea delegaţiilor.
vern pe W asfi At Tal!, fost amba rea sănătăţii sale şi la neoria de
„odihnă“. voită să renunţe la poziţiile ei După cum relata United Press
sador al Iordaniei în Irak. Primul International, „S.U.A. presează
iniţiale : de a obţine aprobarea
ministru desemnat a prezentat ime în prezent pentru a obţine adop
colectivă de către participanţii
tarea unei declaraţii de princi
Ia conferinţă pentiTi cele mai
piu destinată să salveze aparen
aspre măsuri împotriva Cubei,
ţele şi pentru a urgenta înche
inclusiv amestecul direct în tre
ierea conferinţei“.
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188, 189, 75, 671. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R. nr. 263.328 “din 6 noiembrie 1949. - Tiparul: întreprinderea Foii grafică „1 Mai" - Deva.
