Page 94 - 1962-01

ra-Deva
A n u l X IV . N r. 2208
Să luptăm
pesstr.u confâmia sporire
a producţiei agricole!
In ultimii ani agricultura regiunii
noastre a înregistrat succese remar­
cabile. Avînd drept călăuză Directivele
Congresului al IlI-lea al partidului,
organele şi organizaţiile de partid şi-au
axat întreaga lor activitate înspre în­
tărirea economico-organizatorică a gos­
podăriilor colective, înspre continua
dezvoltare a sectorului socialist al
agriculturii. Conferinţa regională de
partid a scos în evidenţă faptul că
in anul trecut munca consiliilor de
conducere ale G.A.C. a fost mai bine
îndrumată în scopul organizării mai
judicioase a muncii pentru obţinerea
unor producţii ridicate. Drept urmare,
gospodăriile agricole colective au rea­
lizat la hectar producţii de cereale cu
mult mai mari decît cele planificate.
Asemenea rezultate au fost înscrise în
activitatea majorităţii gospodăriilor
agricole colective dar mai ales în ace­
lea din şalele Apoldul de Sus, Gîr-
bova, Mihalţ, Ţelna, Pricaz, Spini ş.a.
Fiind popularizate de către comunişti,
ele au constituit argumente convingă­
toare asupra superiorităţii muncii în
gospodăria colectivă pentru ţăranii
muncitori cu gospodării individuale.
Aşa se face că în anul trecut au luat
fiinţă alte numeroase gospodării co­
lective (num ărul lor ajungînd în pre­
zent la 305), care cuprind peste 80
la sută din suprafaţa colectivizabilă a
regiunii.
Conferinţa regională de partid a taşe — producţia medie la ha. în con­
scos în evidenţă şi realizările obţinute diţiile unui an normal ar putea creşte
de către gospodăriile agricole de stat. la cel puţin 3.000 de kg. în gospodării
D ar, cu toate că volumul producţiei colective şl la 3.500 de kg. în gospo­
globale în gospodăriile agricole de dării de stat".
siat a crescut, totuşi producţiile me­ Ţinînd seam a de această Indicaţie,
dii la principalele culturi agricole au Conferinţa regională de partid a sub­
fost sub nivelul celor planificate. In liniat că lipsuri asemănătoare se con­
P r o d u c t iv it a t e r i d i c a t a — c a i b u n e m u lt si b u nregiunea noastră sînt create condiţii stată în multe unităţi agricole din re­
pentru dezvoltarea în continuare a giunea noastră. Din cauză că nu s-au
agriculturii, pentru obţinerea la hec­ aplicat la tim p'lucrările de întreţinere,
tar a unor recolte mai bogate.
In cuvîntarea sa la Conferinţa re­ trecut a fost sub posibilităţi.
gională de partid, tovarăşul Chivn Şfnir-a _ In scopul atingerii producţiei prevă­
membru al Biroului Politic, secretar al zute de Consfătuire o contribuţie de
C.C. al P.M .R. arăta că fără o agricultură scamă trebuie să-şi aducă cadrele teh-
bine dezvoltată nu putem m erge înainte. nico-inginereşti care deservesc agri­ pc harnicii mineri. Ei au intensificat
Dacă nu este asigurată hrana oame­ cultura noastră socialistă şi mecani­ întrecerea în abataje pentru a dezvol­
nilor muncii, dacă industria nu este zatorii din staţiunile de maşini şi ta succesele obţinute. Drept urinare, în
aprovizionată cu o serie de materii
prime din agricultură, treaba nu poate
m erge binp. Num ai o agricultură so­
cialistă, capabilă să producă recolte
bogate poate ţine pasul cu industria.
Se desprinde deci limpede că în faţa
agriculturii regiunii noastre, în faţa
gospodăriilor agricole de stat şi co­
lective stă sarcina sporirii producţiei
de cereale. Unităţilor agricole socia­
liste le-au fost trasate sarcini impor­
tante în domeniul sporirii producţiei
agricole în viitorii ani şi de către
Consfătuirea pe ţară a ţăranilor co­
lectivişti. Scoţînd în evidenţă posibi­
lităţile folosite, Consfătuirea a subli­
niat că principala sarcină reieşită din
Directivele Congresului al 111-lea al
partidului — creşterea considerabilă a
producţiei de grîu şi porumb — poate
fi îndeplinită şi chiar depăşită.
Experienţa a dovedit că cele mai
bune rezultate le obţin gospodăriile
agricole colective caic deţin o supra­
faţă de teren do 1.500— 2.500 ha.
Aceste unităţi pot folosi raţional te­
renul prin organizarea aşolamentului,
aplicarea întregului complex al regu­
lilor agrotehnice, folosirea chibzuită
a braţelor de muncă şi ridicarea gra­
dului de mecanizare al lucrărilor agri­
cole. Aplicînd toate aceste măsuri, gos­
podăriile agricole colective pot ob­
ţine producţii mari, atît de la cultura
cerealelor cît şi de la alte culturi agricole.
In faţa gospodăriilor agricole co­
lective stă sarcina de a obţine pro­
ducţii sporite de la culturile de ce­
reale, în special de la grîu şi po­
rumb. Experienţa anului VcOKÎct a do­
vedit că acolo unde fiecare lucrare
agricolă menită să ducă la sporirea
producţiei la hectar (începînd cu pre­
gătirea terenului şi terminînd cu re­
coltatul şi depozitatul recoltei), a fost
făcută cu simţ de răspundere, rezul­
tatele au fost din cele mai bune. Ast­
fel, gospodăriile agricole colective din
A lba Iulia, Ţelna şi altele, rcspcdînd
perioada optimă de însămînţare, în-
sămînţînd într-un teren fertilizat şi
bine pregătit o sămînţă din soiuri se­
lecţionate şi urmărind dezvoltarea cul­
turii în toată perioada de vegetaţie,
intervenind la momentul optim cu
grăpări, tăvălugiri, îngrăşarc supli­
mentară şi plivit, au reuşit ca în anul
trecut să recolteze peste 2.000 kg.
grîu la ha. Producţii bune au realizat
şi gospodăriile agricole colective din
Pricaz, Bobîlna, Mihalţ, Apoldul de
M iercuri 31 ianuarie 1962
Sus şi altele, care au respectat între­
gul complex al regulilor agrotehnice.
Aceste fapte dovedesc că în regiunea
noastră sînt posibilităţi ca în toate
gospodăriile agricole colective şă fie
realizate producţii mari. Invăţămîntul
agrozootehnic care se desfăşoară acum,
în lunile de iarnă, este un prilej mi­
nunat de generalizare a experienţei
înaintate. In acest scop este indicat
ca la şedinţele de cerc, preşedinţii sau
brigadierii gospodăriilor colective frun­ mmm
taşe să vorbească colectiviştilor des­
pre felul cum au reuşit ei să ob­
ţină rezultate bune.
In regiunea noastră, de o mare
atenţie se bucură din partea colecti­
viştilor şi cultura porumbului. Multe
gospodării agricole colective printre
care cele din satele Spini, Sălciva,
Teiuş, M ihalţ şi altele, cultivînd so­
iuri productive şi aplicînd culturii po­
rumbului lucrări de întreţinere Ia timp,
au obţinut o recoltă bogată. Consfă­
tuirea pe ţară a ţăranilor colectivişti
a scos în evidenţă faptul că produc­
ţia de porumb realizată în aceşti ani
nu se ridică însă la nivelul posibilită­
ţilor agriculturii noastre socialiste. In
cuvîntarea sa, la consfătuire, tovarăşul
Gheorghe Ghcorghiu-Dej arăta c ă :
„D acă pe toată suprafaţa cultivată cu
porumb s-ar aplica întregul complex
de măsuri agrotehnice — aşa cum
procedează un şir de gospodării frun­
producţia de porum b realizată în anul s-n apreciat în mod deosebit activita­ turor-C rigâzilor cu vagonete goale şi ..şl Kicolae loan, care fiu realizat' ran­
tractoare.
Inginerii şi tehnicienii agronom i au tatea fizică a fost depăşită, fapt care
datoria să pună în slujbă producţiei
toate cunoştinţele pe care le-au acu­ I a dus la cxlragerca în afara planului
mulat în anii dc studii. Ei trebuie dc producţie a mai mult de 14.000
să aplice în practică toate cuceririle ionc cărbune.
ştiinţei, să verifice în producţie cali­
tăţile soiurilor create de Staţiunile
experimentale. Inginerii şi tehnicienii
au datoria să se ocupe mai mult de
organizarea producţiei agricole, de ri­
dicarea fertilităţii solului, de cultiva­
rea soiurilor valoroase şi de. redarea
în agricultură a noi terenuri prin
desţeleniri sau stabilirea eroziunilor.
Obţinerea producţiei de 5.000 kg.
porumb la ha. în cultură ncirigută dc
pc ccic 1.200 ha. planificate în regiu­
nea noastră, trebuie să sica permanent
în atenţia inginerilor agronomi.
Sarcini importante în domeniul spo­
ririi producţiei agricole revin şi me­
canizatorilor din staţiunile dc maşini
şi tractoare. In acest an, S.M.T.-urile
din regiunea noastră vor fi dotate cu
noi tractoare şi maşini agricole din
cele mai moderne. Se creează astfel
posibilitatea mecanizării în proporţie
mai marc a lucrărilor agricole, fapt
(Continuare in pag. 2-a)
Corul Combinatului siderurgic din Hunedoara numără peste 100 de persoane. Condus de
Ion Ungureanu, el a reuşit să sp impună atit prin repertoriu, cit mai ales prin buna inter.-,
pretare a lui.
DePROLETARI DIN TOATE TAR ÎÎ7E, tîN T Ţ T .V A !
’•'.'•X-X'X-Xv
iii
¦mmm.|v.v.v.v.v.v •* v -.•X*X*5y-'
im ü
i i i | ||
Peisajul industrial al Hunedoarei se îmbogăţeşte pe zi
ce trece.
IN FOTOGRAFIE : turnul dc răcire al noului furnal.
La Conferinţa regională dc partid măsuri eficiente pentru asigurarea tu­ găzile 'conduse' dc TebdOrcscii 'Stâncii
tea minerilor din V alea Jiului, care au
dat peste 97 la sută din sporul de pro­
ducţie al, anului trecut, pc seama, creş­
terii productivităţii muncii.’ Aprecierea Tehnica nouă îşi spune
conferinţei i-n mobilizat şi mai urii!t
tuna ianuarie, pînă ieri, productivi­
Minerii din Aninoasa —
fruntaşi în întrecere
C ele mai frumoase realizări în ce
priveşte creşterea randamen­
telor şi depăşirea planului de. produc­
ţie au fost obţinute în tuna ianuarie
de minerii din Aninoasa. Multe echi­
pe de aici au obţinut, în medie, ran­
damente dc 0-7 şi chiar 8 tone pe
posl. Intre acestea sînt echipele con­
duse de minerii Vasile Uţigureanii,
Stan Gheorghe şi alţii, de la sectorul
IV, sector care pînă ieri avea un
plus de producţie de 2.772 tone de
cărbune. Pe i.itreaga exploatare, pla­
nul celor 29 dc zile din tuna ianuarie
a fosf depăşit cu 4.769 tone de căr­
bune. De remarcat faptul că toate sec­
toarele acestei exploatări au planul
depăşit.
Succesele minerilor din Aninoasa
sînt o urmare a măsurilor luate de
conducerile sectoarelor, sub îndruma­
rea organizaţiilor de partid, privind
buna organizare a muncii. S-au luat
4 pagini 20 bani
XävXföXvX-
X-XXXLXX-
!t|
X;X>X?X*X-
materiale, pentru îmbunătăţirea trans­
portului pe galerii.
CUVIPÎ u!
ţ a sectorul H I a1 minei L’upeni.
pe lingă susţinerea metalică a
abatajelor frontale — metodă avansată
de lucru, aplicată iu anii trecuţi - - s-a
introdus o garnitură c!e stîlpi metalici,
cu deschidere de peste 3 metiT şi grinzi
articulate. Această garnitură se folo­
seşte în abatajul frontal IV vest de
pe stratul 3.
Dc altfel sectorul III csle sectorul
cu cel mai înalt grad de mecanizare-
Acest lucru permite să se obţină ran­
damente in jurul a 5 tone pe post.
In bună măsură,, pe seama creşteri:
randamentului, minerii din acest sec­
tor au depăşit planul de extracţie în
luna ianuarie, pînă în ziua de 29, cu
mai mult de 5.009 tone cărbune coc-
silicabil.
(După o corespondenţă a
tov. E. D. P op a) complexul Petroşani, au început
La sectorul I al minei
Uricani
P înă în ziua de 29 ianuarie, dc la
începutul 'anului, minerii de
la sectorul 1 al minei Uricani au de­
păşit planul cu peste 1.800 tone cărbu­
ne cocsificabil. Au contribuit mai
mult la obţinerea acestor succese bri-
Iaîntovărăşire— C O T I D I E N E
la gospodăria colectiva Trenuri cu tonaj spori*
Prin folosirea mai raţională a for-
>00000000000000 gO O O O O O O O O O O O O O O O ţii vii a locomotivelor, mecanicii şi
fochiştii depoului G. F. R. din Teiuş,
> ţinute in anul 1961 de la cui- <> au economisit în primele 23 de zile
i> Satul Deal din raionul tura txitunului (900.000 lei), g din acest an 215 tone combustibil
g Sebeş aparţine comunei Cil- creşterea continuă a bunăstă- g convenţional şi au remorcat 38 trenuri
rii colectiviştilor care şi-au g cu tonaj sporit, transporţind in plus
0 nic. Cu ani in urmă, aici s-a
S creat o întovărăşire agricolă.
L Sprijiniţi de către stat cu construit case noi, şi-au o 1.4S7 tone m ărfuri. O contribuţie sub­
g tractoare şi maşini agricole, cumpărat mobilă, aparate de g stanţială la realizarea acestui succes
o seminţe selecţionate şi ln-
o drumare tehnică, locuitorii radio, aragaze, maşini electri- au adus mecanicii de locomotivă Iacei)
a din Deal au început să smul-
>> gă an de an pământului rod ce de spălat rufe, motociclete g j Gonţ, Alexandru Stremţan II şi M ihai
o mai bogat decît atunci cînd etc. au făcut pe intovârăşiţii g ignea.
A. 0Ţ01U
din Deal să se gindească şi o
corespondent
ei tot mai mult la înfiinţarea g
O fiecare îşi lucra de unul sin- unei gospodării colective in g M e d a lii d e aur şi a rgin t
S gur petecul său de pămint. satul lor. g Colectiviştii din Apoldul dc Sus, ra­
ionul Sebeş se bucură dc multă apre­
g Dar cum satul Deal se Mulţi dintre membrii into- g ciere pentru priceperea dc care dau
vărăşirii din Deal, printre care g dovadă în pregătirea materialului să-
g află în apropierea Clinicului, Ioan Nedelcu, Zaliaria Dobre, o ditor viticol. Despre calitatea mate­
Dumitru Bogdan şi alţii, con- g rialului viticol săditor produs la G.A.C.
oOo Reciului, Răhăului si Girbo- vinşi de superioritatea mun- g „Brazdă nouă“ din Apoldul dc Sus,
vei, aşezări unde există gos- cii in gospodăria colectivă au g s-a dus vestea şi peste hotarele ţării.
Recent, la expoziţia internaţională de
o podării colective puternice, la Erfurt (R. D. G erm ană), unde şi
colectiviştii din Apold au prezentat ci-
L tot mai multe erau veştile pc teva mostre, materialul săditor expus
dc ci s-a bucurat dc cca mai înaltă
g care le aflau ăelorenii des- început să desfăşoare o sus- L apreciere, obţînînd o medalie dc nur
ţinută muncă politică de lâ- g
o pre viaţa nouă, îmbelşugată murire in rînăurile ţăranilor o
întovărăşiţi, indemnindu-i să o
o pe care ţăranii, muncitori de
q aici şi-au făurit-o. păşească cu încredere pe ca- 8
o
Faptele conving tea arătată de partid. * * o
% Din iniţiativa organizaţiei
L de partid s-au organizat vi- Sărbătoarea din Deal şi una de argint.
g zile la gospodăriile colective Cele peste 20 de autocami­ R. AI.
O din jur. Cele văzute de în-
o tovărăşiţii din satul Deal, oane care i-au adus pc invi­
o n-au putut rămine fără rc- taţii din gospodăriile colecti- g Cur suri de rid ic a re
g zultat. La Cîlnic, gospodăria ve apropiate, făceau o notă g
a calificării
g colectivă posedă acum 275 aparte in peisajul de iarnă, g La I. F. Sebeş s-au organizat de
o bovine, din care 123 vaci cu Reprezentanţii celor peste 20 o curînd cursuri de ridicare a calificării
o lapte, iar de la fiecare vacă de gospodării colective pre- o pentru toate meseriile principale. La
g furajată s-au obţinut in me- zenţi la sărbătoarea inaugu- g sectorul de industrializare, cursurile
g (!ie în anul 1961 aproape rării G.A.C. „Unirea“ din sa- g sînt urmate de 19 gaterişti şi circula-
riştf. La cele 3 sectoare de exploatare
g 2.900 litri lapte. Numai din tul Deal, şi-au exprimat in g Oaşa, V alea Sebeşului şi Zlatna, ele
o sectorul zootehnic colectiviş- cuvinte simple dar pline de o sînt frecventate de toţi maiştrii, şefii
oo tii din Cîlnic au realizat ve5­ căldură, bucuria pentru con- g
o stituirea celei de-a 41-a g şi gestionarii de parchete, sortatorii
oo nituri in valoare de aproape G.A.C. din raion, oferind cu g şi muncitorii dc pc ram pele de
o 600.000 lei, fondul de bază al acest prilej tinerei mlădiţe a o încărcare şi descărcare a funicula-
socialismului diferite cadouri o relor, cît şi de expeditori şi muncitori
o gospodăriei a ajuns la din partea gospodăriilor co- g din depozitele finale şi din gări.
o
o 1.574.000 lei, iar veniturile Cursurile au fost pregătite în baza
o unui plan temeinic, cu programe ana­
o băneşti s-au ridicat la
o lective a căror membri sînt. g
o 1.109.000 lei. Intrind in ca- litice specifice fiecărui loc de muncă.
g selc colectiviştilor Maria Di AH HAI RUGINI2SCU g CLEMENT RODEA
can, Matei Schmiăt, Ioan Dăn- corespondent
oo cilă şi ale altora, întovărăşi­ O O O O O O O O O O O O '-O o O O O O O O O C c G —¦
o o
o tă din Deal au rămas impre­ o
o
sionaţi de bunăstarea pe care o
o
aceştia şi-au făurit-o de cinci g
\* r*iTcv,*
muncesc în colectivă. o
Vizitele făcute apoi la g Nu-i uşor să lu­
G.A.C. din Gîrbova, al cărui g
fond dc bază a ajuns la g crezi la maşina dc
0 .2.300.000 lei, rezultatele ob- g subţiat piele. Tre­
o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o O buie să cunoşti
bine comportarea
fiecărui sortiment,
dc piele, să fii
foarte' -atent, să ai
experienţă.
CoirţiinistuJ Nîco-
lae Gpîncăr, de la
damente în jurul a 7 tone pe post. fabrica „Simion
Realizările acestea sînt urmarea
Bărnuţiu“ din
preocupării întregului colectiv de mun
că pentru îmbunătăţirea condiţiilor de Sebeş, dispune în­
lucru, pentru găsirea celor mai raţio­
nate metode de organizare a procesu­ să , dc aceste cali­
lui de extracţie a cărbunelui. La sec­
torul I, care deţine înt.iietatea în în ­ tăţi. El depăşeşte
trecerea pe exploatare, s-au luat astfel
de măsuri care să permită tuturor bri­ lunar planul cu
găzilor să depăşească planul fiecărei
zile. Aici utilajul pneumatic funcţio- j 10-15 la sută şi dă
nează în condiţii optime datorită pre­
siunii ridicate a aerului comprimat. producţie dc bună
calitate.
lllllllillll
A n „PENTRUCEA MAI BUNĂ INFORMAŢIE,
C F A o f/ tfrfu fa r/ câ y -l!;
PENTRU CEI MAI BUN REPORTAJ
Fier vechi oţelăriilor Restricţia a fost ridicată
încă din primele zile ale aces Trecuse dc mult ora prin­ facă unul pentru o ramifica­
tui an, colectivele de muncitori sului. Trecuse şi. ora termi­ ţie dublă.
ceferişti de la unităţile din nării serviciului. Afară înce­
puse să se întunece, dar nici Totul a mers bine la înce­
acţiunea de colectare şi pre­ unul nu se indura să plece put. A fost tăiată şina pe mă­
dare a fierului vechi. Depunind acasă. In jurul picherului sura contraacuiui nou, s-au
multă sîrguinţă, pentru ca fie­ Dumitru Cocotă s-au strins dat găuri pentru introduce­
rul vechi sît ajungă cit mai re­ cei mai pricepuţi muncitori. rea butoanelor. Dar capetele
pede la topire, aceste colective Strungarul losif Ciucora, butoanelor nu trebuie să fie V
au obţinut rezultate frumoase. muncitorii Mihai. Pop, Vasile afară nici cu un milimetru, )
Intre 1-27 ianuarie, s-a colectat Ciacusta şi Marin Dobre. pentru că altfel limba acu- \
şi predat cantitatea de 56.000 lui nu se va lipi de contraac >
kg. fier vechi.
C. IOAN
?
'Muncitorii districtului de in- Dar despre ce era vorba ? şi ramificaţia nu va putea fi \
treţinere a căii ferate din Sime- Un contraac la ramificaţia menţinută in cale. Această ?
ria şi cei de la secţia L7 Deva, dublă nr. 26 din staţia Pe­ operaţie numai la strung se
au colectat şi predat la I. C. M. troşani, trebuia reparat. Din putea face. Dar cum să pui
de la începutul anului şi pină cauza unei fisuri pe o porţi­ pe strung\ o şină dc şase me­
în prezent, 100.910 kg. fier vechi. une de aproape un metru, tri ? !
Echipele conduse de Ioan Teo- această ramificaţie era acum
dorescu, Ioviţă Neamţu, Grigo- închisă. Pînă nu demult, ea După mai multe încercări
re Nanu şi Ioan Voica, au adus nereuşite, iată că lăcătuşul
un aport însemnat în această fusese ţinută in cale cu vite­ Ioachim Sicoie a venit cu
acţiune. za de 15 Km../oră, dar din soluţia salvatoare.
E. CREŢU cauză că fisura s-a mărit a Au făcut rost de nişte ca­
Economii trebuit să fie închisă. Acest pre metalice la înălţimea
de combustibil lucru stinjenea activitatea ce­ strungului, au legat şina pe
lor din staţie. aceste capre şi cu un capăt
Brigada de tineret de pe lo­ au fixat-o pe căruciorul
Un contraac de rezervă nu strungului. Burghiul special
comotiva H. 4 de la C. S. H., se găsea, iar ca să se facă o a fost fixat pe păpuşa m o­
comandă specială pentru con­ bilă.
a reuşit să economisească prin- struirea lui dura prea mult.
De aceea colectivul a hotă- Puţin cite puţin, burghiul a
tr-o exploatare raţională a ma­ r î t : se va confecţiona acest început să muşte din metal
contraac în atelierul secţiei. şi găurile, căpătau forma lor
şinii, de la începutul anului şi definitivă. Izbutiseră! Acest
Deoarece plnă in prezent lucru îi răsplăti din plin pe
pînă in prezent, 10 tone de căr­ nu se făcuse aşa ceva aici, re­ harnicii muncitori. încă îna­
pararea ridica probleme ce nu inte de ora 12, peste rami­
bune. Tinerii din această briga­ erau tocmai uşor de rezol­ ficaţia dublă nr. 26 se putea
vat. Ingeniozitatea muncito­ circula cu viteza normală.
dă au economisit şi cantitatea rilor a rezolvat insă această Restricţia fusese ridicată.
problemă. Dintr-un contraac
de 75 kg. diferiţi lubrefianţi. obişnuit, ei s-au apucat să !. CRlSAN
Pentru aportul adus merită a '*\S*\f*\j** i
fi evidenţiaţi mecanicii Viorel
Iuga, Ştefan Bălăşoiu şi fochiş­
tii ioan Minecan şi Mihai ,Văr-
zaru:
IOAN OLARU .