Page 95 - 1962-01

pa?- 2
C al ea spre belşug
şi bunăstare
Gu cît&va zile în urmă, colectiviştii din oraşul Gugir, în cadrul unei
adunări generale, au ascultat darea de seamă asupra activităţii consiliului de
conducere al gospodăriei colective prezentată de tov. Augustin Oproescu, pre­
şedintele G. A. G. „23 August“ din localitate. Adunarea generală a discutat
şi aprobat cu această ocazie şi planul de producţie al gospodăriei pe acest an.
Spre dezvoltarea
succeselor dobindite
Deşi în primul său an de existenţă,
gospodăria colectivă din Gugir a obţi­
nut rezultate bune în ceea ce priveşte
dezvoltarea sectorului zootehnic şi creş­ pe de o parte prin valorificarea lor,
terea producţiei vegetale. Organizaţia
de partid de aici a îndrumat consiliul
de conducere să pună în centrul ac­
tivităţii sale ca principală preocupa­
re, sporirea efectivului de animale.
— învăţămintele Consfătuirii pe ţa­
ră a ţăranilor colectivişti constituie un podăria să deschidă un chioşc în pia­
imbold preţios pentru activitatea de
viitor a gospodăriei noastre — spu­
nea brigadiera Ana Yasiu. Din lucră­
rile acestei consfătuiri am desprins
problemele cele mai importante spre
rezolvarea cărora trebuie să ne îndrep­
tăm toate eforturile. In planul de pro­
ducţie al gospodăriei pe acest an se
prevede creşterea efectivului de bovi­
ne cu încă 95 capele, al ovinelor cu
490 capete şi al scroafelor de prăsii A
cu 10 capete. Condiţiile noastre slut
deosebit de prielnice pentru dezvolta­
rea fermei de animale. Prin folosi­
rea raţională a păşunilor pe care le
avem, prin asigurarea unei baze fu­
rajere corespunzătoare, noi putem să
sporim considerabil productivitatea a-
nimalelor. Muncitorii oraşului Gugir
au nevoie de mai multă carne, de
m ai mult lapte. Aceste produse le
poate furniza şi gospodăria noastră.
De aceea, consiliul de conducere tre­
buie să privească cu toată seriozitatea
întărirea sectorului zootehnic.
Mai multe fructe
şi legume
Gospodăria agricolă colectivă de aici, mică faţă de posibilităţile pe care le
prin aşezarea ei în imediata apropiere a
oraşului muncitoresc Gugir, are posi­
bilităţi deosebit de prielnice pentru
desfacerea unor produse necesare pie-
ţii. A provizionarea muncitorilor ora­
şului cu mai multe fructe şi legume,
asigură gospodăriei obţinerea unor ve­
nituri mari.
Convinşi de acest lucru, colectiviş­
tii au ' hotărît să extindă suprafaţa
plantată cu pomi fructiferi cu încă 20
de ha. Materialul săditor a fost procurat surse locale a adăposturilor necesare.
de ia Staţiunea experimentală horti­
colă din Geoagiu. Terenul pe care se
va înfiinţa livada este pichetat, ur-
mînd ca în prim ăvară să se facă
gropile şi să se planteze pomii.
La întocmirea planului de producţie
pe acest an s-a ţinut seama de reco­
mandările Consfătuirii pe ţară a ţă­
ranilor colectivişti. Indicaţiile date
de comisia pentru problemele produc­
ţiei legumicole sînt oglindite în cifre­
le din plan care arată veniturile pro­
puse a se realiza din legumicultura.
O mare parte din aceste venituri se
vor obţine pe seama contractării unei
însemnate cantităţi de legume cu
U.R.G.C. S-a planificat a se realiza
de pe cele 10 ha. destinate grădinii
o producţie de aproape 200 tone' le­
gume. Avînd condiţii prielnice pentru
sporirea producţiei la hectar, colecti­
viştii sînt hotărîţi să construiască un
canal care să permită, pentru început,
irigarea a 5 ha. de grădină.
— Produsele noastre vor fi totdeau­
na căutate pe piaţă deoarece avem po­
sibilitatea să Ie desfacem la preţuri
mai mici decît alte unităţi agricole ca­
re le aduc de la distanţe mari, şi în
afară de acest lucru, sînt proaspete
în permanenţă — spunea colectivistul
Să ajutăm pe ofelari în obţinerea unor noi
„Va trebui îmbunătăţită în
continuare calitatea produselor
noastre, vor trebui introduse în
fabricaţie noi mărci de oţeluri
in vederea scăderii procentului
mediu de aliere cu nichel şi a
ridicării caracteristicilor meca­
nice“ . Acestea au fost primele
cuvinte pe care le-au auzit oţe-
larii nunedoreni de la tovarăşii
lor de muncă, participanţi la
Conferinţa regională de partid.
Răspunsul la această chemare
n-a întîrziat să se arate. In pre­
zent, fiecare oţelar se străduieşte
să cunoască cit mai multe pro­
bleme tehnice, pentru punerea la
punct a tehnologiei de elabora­
re a oţelului pentru tractoare,
a oţelurilor aliate cu titan şi
aluminiu, cu călibilitate scăzu­
tă, a oţelului beton armat şi
preeomprimat.
Un însemnat ajutor în dome­
niul tehnic l-au primit oţela-
rii şi din partea clubului „S i-
derurgistul“ . Printre activităţile
pe care le-a întreprins clubul în
cursul anului 1961, se numără
ţinerea unor conferinţe tehnice,
comunicări tehnico.ştiinţifice,
sesiuni ştiinţifice şi altele.
Din cele 27 de conferinţe teh­
nice ţinute în cursul anului tre­
cut, majoritatea au avut loc în
cadrul secţiilor combinatului,
unde au participat peste 12.500
de siderurgişti. Cu învăţăminte
preţioase au rămas oţel arii din
confenji&ig, .maaflaafe teme
R««etani-,nxx?M3X&\:mx?*3tsamm
Nicolae Suciu, De aceea, nu trebuie
să avem nici o reţinere cînd este vor­
ba de extinderea suprafeţei cultivate
cu legume timpurii. Producînd canti­
tăţi mai mari de varză şi roşii timpu­
rii, vom realiza venituri însemnate,
iar pc de altă parte, cultivind terenul
eliberat după recoltare cu legume de
toamnă. Gonsiliul de conducere al gos­
podăriei are datoria ca de pc acum să
se preocupe de procurarea seminţei şi
de terminarea construcţiei răsadniţe­
lor. Este de asemenea necesar ca g o s­
ţa oraşului unde să-şi poată desface
produsele.
Se pot creşte mai multe
păsări
Am amintit m ai sus că Ia întocmi­
rea planului de producţie al gospo­
dăriei colective s-a ţinut seamă de reco­
mandările Consfătuirii pe ţară a colecti­
viştilor. A şa se explică faptul că în
plan s-a prevăzut a se creşte în acest
an şi un număr însemnat de păsări.
— Consfătuirea pe ţară a colecti­
viştilor a indicat fiecărei gospodării
colective să crească 500-600 păsări la
suta de hectare. De o asemenea sarcină
trebuie să ne achităm şi noi cu cinste
n spus colectivista M aria Vasilcan.
Creşterea păsărilor este o sursă de ve­
nituri mari şi permanente. Zilnic mun­
citorii au nevoie de carne şi ouă
proaspete. Condiţiile noastre permit
să le satisfacem o mare parte din a-
ccsfe necesităţi. D acă analizăm mai pro­
fund cifra din plan care arată numă­
rul de păsări ce le vom deţine la sfîr-
şilul anului, constatăm că este prea
avem.
Propunerea colectivistei M aria V a ­
silcan de a se creşte în acest an cir­
ca 2.500 păsări a fost susţinută şi de
către ceilalţi vorbitori.
Gredifele în valoare de 15.000 Iei
alocate pentru creşterea păsărilor pot
fi folosite numai în scopul procurării
puilor, deoarece gospodăria are toate
condiţiile pentru construirea din re­
Sarcini actuale
Planul de producţie al gospodăriei
colective a fost aprobat cu modificările
făcute în urma propunerilor colectiviş­
tilor. îndeplinirea lui presupune însă
ca încă de pe acum consiliul de con­
ducere să ia unele măsuri de care
depind în mare parte realizarea sarci­
nilor propuse. Una din aceste măsuri
se referă, aşa cum au arătat cîţiva
vorbitori, la crearea imediată a unui
cerc legumicol în cadrul gospodăriei
Ia care să participe lucrătorii de la
grădina de legume. Dovedit fiind fap­
tul că gunoiul de grajd este un îngră-
şămînt care asigură sporirea conside­
rabilă a producţiei agricole Ia hectar,
se impune mai multă preocupare pen­
tru transportarea în cîmp a întregii
cantităţi de gunoi, în special pe su ­
prafaţa destinată grădinii de legume
şi pe lotul rezervat producerii a 5.000
!<g. porumb boabe la hectar.
rt
Punîud de pc acum baze trainice
recoltei acestui an, munca unită a co­
lectiviştilor va fi răsplătită din plin,
gospodăria colectivă va deveni astfel
mai puternică, iar viaţa colectiviştilor
mai îmbelşugată.
N. TÎRCOB
mărci de oteluri
c a : „Să îmbunătăţim calitatea
oţelului şi să elaborăm oţel la
toate sortimentele planificate“ ,
„Solidificarea oţelului calmat şi
necalmatr, „Ridicarea calităţii
oţelului la turnare“ . Datorită
modului cum au fost expuse, a
problemelor abordate, oţel arii
au solicitat ca asemenea ac-
ţiuni să se ţină cit mai des.
Cluhu! îrs sprijinul
producţiei
In sprijinul oţelarilor a venit
şi biblioteca clubului. Au fost
organizate diferite acţiuni cu
cartea tehnică, expunerea unor
referate tehnice, recomandarea
unor titluri de noi cărţi tehnice
apărute, organizarea de expozi­
ţii şi concursuri pe diferite te­
me. La concursul organizat pe
tema „Cine ştie meserie, cîşti-
gă“ , au participat muncitori din
toate secţiile combinatului, ca
re au apreciat pe tovarăşii lor
de muncă pentru răspunsurile
bune pe care le-au dat.
Activitatea desfăşurată dc clu
bul „Siderurgistul“ în sprijini­
rea oţelarilor pentru produce­
rea noilor mărci de oţel, n-a a-
vut însă continuitate. Spre sfir-
şitul anului 1961 şi începutul a-
m M m ato* m â mm
DEVA. VEDERE DIN PARC
Să luptăm pentru continua sporire
a producţiei agricole I
(Urmare 'din pag. ha)
caic va duce la continua sporire a
producţiei agricole. Avînd în vedere
condiţiile create, mecanizatorii sînt da­
tori ca pe ogoare să efectueze nu­
mai lucrări agrotehnice de calitate
şi adaptate condiţiilor locale de cli­
mă şi sol. In această Iarnă, prin re­
paraţiile pe care le efectuează, ci tre­
buie să asigure funcţionarea maşini­
lor fără defecţiuni tehnice în brazdă.
Recom andările Consfătuirii pc ţară
a ţăranilor colectivişti scot în evi­
denţă necesilafea extinderii suprafeţe­
lor cultivate cu legume. Lucrările
Conferinţei regionale de partid pun un
mare accent pe înfăptuirea ace dor re­
comandări. Gospodării agricole colec­
tive ca acelea din Sîntandrei, Sime-
ria Vcctie, Pricăz, Tiirdaş, Apoldul de
Sus, Lăpuşnfc, Mihalţ, Miceştl şi al­
tele din jurul centrelor muncitoreşti
au multiple posibilităţi pentru extin­
derea suprafeţelor destinate producerii
de legume şi zarzavaturi. Aplicînd
întregul complex de măsuri agroteh­
nice c a : fertilizarea solului, folosirea geaba vorbesc cei tineri, el o
îngrăşăm intelor naturale şi chimice,
executarea arăturilor la adîneimca co­
respunzătoare, folosirea seminţelor de
soi, însăm înţări şi plantări la timp,
lucrări de întreţinere, combaterea bo­
lilor si irigări la momentul potrivit,
ele pot obţine an de an producţii bo­
gate şi odată cu aceasta mari veni­
turi băneşti.
In multe unităţi agricole socialiste
din regiunea noastră sînt condiţii na­
turale minunate pentru cultivarea po­
milor şi viţei de vie. A şa cum au pro­
cedat gospodăriile agricole colective
din Geoagiu, Mihalţ, Sîntandrei, Sil-
vaşul Inferior, D aia şi altele, care au
studiat terenurile improprii agriculturii
Şi le-au plantat sau le-au pregătit
pentru plantarea pomilor, trebuie să
procedeze toate gospodăriile agricole
măsură neglijată. Din luna no­
iembrie a anului trecut şi pînă
la data de 15 ianuarie a.c. nu
au mai fost organizate acţiuni
cu caracter tehnic. Dintre teme­
le planificate pe primul trimes­
tru al anului în curs, doar una
singură este legată de îmbuna
lăţirea tehnologiei oţelului.
Pentru ca activităţile clubului
să vină şi mai mult în ajutorul
oţelarilor, conducerea clubului
va trebui să ţină o mai strânsă
legătură cu cabinetul tehnic, a-
legîndu-se temele cele mai po
trivite pentru organizarea mani­
festărilor culturale legate direct
de modul de obţinere a noilor
mărci de oţeluri.
Pentru o mai bună documen­
tare a oţelarilor ar fi instructi­
vă o expoziţie pe tema „Noi
mărci de oţeluri fabricate in
Hunedoara", colţuri ale inova­
torilor, diferite simpozioane la
care să fie invitaţi oţelari frun­
taşi ai combinatului siderurgic.
Pentru buna orientare a clu­
bului, o sarcină deosebită revi­
ne comitetului sindicatului de la
C.S.H. Tovarăşul Ion Puşcaşu va
trebui să ajute şi mai mult clu­
bul .Siderurgistul" pentru ca a
nul acesta, activitatea lui să fie
şi mai strîns legată de sarcinile
care stau în faţa siderurgişti-
lor hunedoreni, de a da patriei
oţeluri de cea mai bună caii
tate.
. m w ăm m
DRUMUL SOCIALISMULUI
l&»mS^.CL323HEBLB!B BggOCTPflftMBMMMPMWWMBBPBBMBgaMBgPMWWMWWWnww
colective din regiunea noastră. La
ştabilirea proporţiilor speciilor pomi­
cole este necesar să se aibă în ve­
dere mai ales extinderea plantării mă­
rului şi părului, i
Sarcinile puse în faţa unităţilor agri­
cole socialiste din regiunea noastră
de către Consfătuirea pe ţară a ţă­
ranilor colectivişti şi de Conferinţa
regională de partid, sînt multiple. Pen­
tru realizarea lor trebuie să depună
eforturi sporite fiecare lucrător de pe
ogoare.
Au
Pe Dat Zevedei il ştiu toţi din
Balomir. El a mai rămas cu
casa acoperită cu paie. Dar
asta nu pentru că omul nu şi-ar
fi putut dura o casă bună în anii
ăştia din urmă. Nu. A avut el so­
cotelile lui şi nu a vrut nici în
ruptul capului să dărîme casa
veche. Are 4 fete şi un flăcău
şi s-a gîndit el la toate. De
ştie pe a lui şi pace. Fetele
sînt fete, trebuie să aibă de
unde-şi porni o familie, o gos­
podărie.
Cu ani în urmă, parcă vede
şi acum, băiatul porni la drum
spre Hunedoara. După ce şi-a
terminat ucenicia la construc­
ţiile metalice, comuniştii din
întreprindere l-au propus să
meargă la facultate, că era ager
la minte băiatul. Ce se mai spe­
rie bătrînul cind auzi vestea
asta.
— Da’ cum o să te duci tu,
dragul tatii, la şcoli aşa înaltei?
Tu nu vezi că din 3 hectare
de-abia ne ajungem cu de-ale
gurii.
Mult s-a minunat bătrinul
cind a auzit că băiatul o să în­
veţe fără să trebuie a plăti vre­
un bănuţ, ba dimpotrivă mai
primeşte de la1 şcoală şi ceva pămînt sau vite. Uite, el de
bani de buzunar. Viaţa de as­ exemplu, în anul trecut a luat
tăzi îşi are alte socoteli — îşi 30 de saci cu grîu, iar porumb
zise Dat Zevedei. Comuniştii au şi alte produse cit nu are ce
dreptate. 'Am să le urmez sfa­ face cu ele. 'A' muncit cu drag
turile.
NIL
CARNET CULTURAL
In p r i m e l e decade,
peste 42.000 spectatori
In cclc două decade ale lunii ia­
nuarie, la cinematograful „Victoria“
din Hunedoara, la cclc 6 filme rulate,
au participat peste 42.000 spectatori.
Numai la filmul romînesc „Porto
Franco“ au fost prezenţi 11.305 spec­
tatori. Dc un real succes s-au bucu­
rat şi filmele „Gazacii“, „Două vieţi“
şi „N u le lăsa niciodată“.
Recenzie
Zilele trecute, Ia căminul cultural
din Şoimuş a fost organizată recen­
zia schiţei „Arendaşul rom în" dc I. L.
G aragiale. Dintre c*ei 200 de partici­ şcolii, sc achită conştiincios de aceas­
panţi la această manifestare, nume­ tă sarcină aducînd pc cit este posibil
roşi colectivişti au luat cuvîntul, fă- cărţile dorite de elev!.
cînd comparaţie între viaţa grea din
vremurile trecute şi viaţa plină de
belşug şi lumină a ţăranului colec;
tivişi de astăzi. Ei şi-au exprimat do­
rinţa ea asem enea, recenz ii urmate de
m ZILELE DE IARNĂ—LA UNITĂŢILE
CULTURALE DE LA SATE
Acţiuni care să corespundă Organizajia U.T.M,
cerinţelor colectiviştilor I
Lunile de iarnă constituie pe­
rioada cea mai potrivită pentru
desfăşurarea unei activităţi cul­
tural-educative interesante şi bo­
gate la căminul cultural. Cunos-
cînd acest lucru, consiliul de
conducere ai căminului cultural
din IJia, în colaborare cu orga
nizaţiile de masă din comună,
sub îndrumarea comitetului co­
munal de partid, a întreprins
din timp măsuri pentru organi­
zarea unei activităţi care să a-
tragă un număr cit mai mare de
oameni ai muncii.
Pentru aceasta, in planul de
muncă întocmit pc întreaga pe­
rioadă de iarnă, am prevăzut
acţiuni care să corespundă ce­
rinţelor şi intereselor colectiviş­
tilor, care să contribuie la ridica­
rea nivelului lor cultural şi ştiin­
ţific, Ia mobilizarea lor spre rea­
lizarea sarcinilor trasate de
partid.
O atenţie deosebită am acor­
dat propagandei prin conferin­
ţe. In cadrul căminului nostru
sînt organizate trei cicluri de
conferinţe pentru prezentarea
cărora au lost recrutaţi confe­
renţiari din rîndul cadrelor di­
dactice, inginerilor şi medicilor
din comună. Pînă în prezent
au fost expuse trei conferin­
ţe ştiinţifice, patru din ci­
clul conferinţelor agricole şi
trei lecţii destinate femei­
lor. Cu deosebit interes au fost
urmărite expunerile din cadrul
ciclului de conferinţe agricole.
Acest interes se explică prin
faptul că în urma consultării cu
consiliul de conducere al G.A.C.,
au fost alese temele cele mai in­
dicate, care au arătat colecti­
viştilor căile de sporire a pro­
ducţiei de cereale, metodele prin
care se intensifică creşterea pro.
ducţiei animale, în lumina sar­
cinilor trasate de Congresul al
III-lea al partidului:
>î5Ly.:-:
avutdreptate
Cu toate că băiatul avea de
toate ca să poată învăţa bine,
baci Zevedei nu se îndura să
r.u-i trimită şi el cite ceva
de-ale gurii
Cînd s-a întors în vacanţă fe­
ciorul a început să-i vorbească
de traiul îmbelşugat din colec­
tivă, de perspectivele agricul­
turii.
— Cred, dragul tatii că aşa
e. Cind s-o face şi la noi gos­
podărie, nu te teme, nu te-oi
face de ris 1 Voi intra şi eu.
Dar Ia această aducere amin­
te, bătrinul Dat zîmbeşte feri­
cit. Nu va uita ziua de 12 apri­
lie 1959 niciodată. Se adunase
lume multă ca la sărbătoare
mare. Un tovarăş de la raion
le-a explicat ce important e pa­
sul pe care l-au făcut. Atunci
a luat fiinţă colectiva. Cuvin­
tele acelui tovarăş — eh ! Pă­
cat că nu-.şi mai aduce aminte
cum îl cheamă — s-au adeverit
curînd. Şi pe urmă, cînd a mai
venit şi le-a spus ce să facă
pentru ca veniturile gospodăriei
să crească, a avut dreptate. Da,
da 1 Comuniştii au avut drep­
tate. Viaţa s-a schimbat. Bel­
şugul e acum al omului harnic,
nu al celui care are mai mult
şi răsplata i-a fost dreaptă.
discuţii să fie organizate cit mai des
la căminul cultural.
A. CURGEA
corespondentă
Pentru îm b o gă ţirea
bibliotecii p erso n a le
a elevilor
La biblioteca şcolii pedagogice din tatori in ofsaid; LONEA: Fii
Deva s-a organizat un ştand de cărţi
cu vînzare. Aici au fost aduse cărţi atentă, bunicuţo ! ; TEIUŞ : Co-
din cele mai diferite domenii pentru coşatul; ZLATNA : Aeroportul
a satisface cerinţele elevilor.
In fiecare recreaţie, elevii merg la
bibliotecă să-şi mai cumpere o carte
şi să spună tovarăşei bibliotecare ce
cărţi ar dori să-şi mai procure.
Tov. Martin Gloria, bibliotecara
Pînă acum, prin acest ştand, au
fost vîndutc elevilor cărţi în valoare
dc peste 2.000 lei.
BORA PETRU
SIMEDRHA M1RON
elevi -•Vv\, v'-«w vV vA'V"Ner*’VÎ?~V''V'
In preocupările căminului nos­
tru stă în această perioadă şi
invăţămintul agrozootehnic de
masă. Cercul agrozootehnic ca­
re funcţionează la colţul roşu al
G.A.C. din Ilia este frecventat
cu regularitate de 50 colecti­
vişti.
Cele 8 lecţii predate pină in
prezent au fost pregătite cu con­
ştiinciozitate dc lectorul cercu­
lui (tov. inginer Bota Maria),
iar expunerile au fost însoţite
de exemplificări locale, de
planşe, scheme, grafice, foto­
montaje.
Aceeaşi atenţie am acordat-o
şi altor forme de activitate c a :
seri de întrebări şi răspunsuri,
călătorii pe hartă, seri temati­
ce, jurnale vorbite etc. Recent,
Ia colţul roşu al G.A.C. am or­
ganizat un jurnal vorbit cu te­
ma: „Pe drumul arătat de ple­
nara C.C. al P.M.R. din 30 iunie
— ] iulie 1961“ la care au par­
ticipat peste 80 colectivişti. Du­
pă expunerile făcute de ingine­
ra Bota Maria, medicul veteri­
nar Văideanu Gheorghe şi pre­
şedintele G.A.C., tov. Mica Tu-
lius, expuneri care au fost lega­
te de planul de producţie al gos­
podăriei, a rulat un ciclu de f il­
me pe tenie agricole.
Tot in cadru! manifestărilor
din această perioadă putem a-
minti activitatea bogată a celor
15 cercuri de citit, recenziile şi
simpozioanele organizate în co­
laborare cu biblioteca raională,
prezentările de filme etc.
Dar planul nostru de muncă
pentru perioada de iarnă con­
ţine şi alte teme în curs de rea­
lizare. In el sînt prevăzute încă
multe alte acţiuni menite să aju­
te la traducerea în viaţă a sar­
cinilor tra:ate de partid.
TRAIAN TAMĂŞAN
directorul căminului cultural Ilia
comuniştii !
Las’ că şi boulenii şi carul cu
care a lucrat el au fost îngri­
jiţi !
Baci Zevedei îşi durează la
primăvară casă nouă. S-a hotă­
rît în sfîrşit să o dărîme pe cea
veche, acoperită cu paie. E ru­
şine cînd el cîştigă aşa bine
să nu aibă o casă de gospodar.
Dacă vine feciorul de la Sibiu
pe acasă cu vreun coleg de
muncă, apoi să nu-i fie ruşine
că el, inginerul care lucrează
aşa bine, care a făcut atîtea
inovaţii, are un tată ce nu a
fost vrednic în trei ani de cînd
lucrează In gospodărie să îşi
facă o casă. Trebuie să vadă şi
ăia de-or veni cu el, ca şi toată
lumea, că Dat colectivistul este
om harnic. Şi cum ar putea1 să
vadă mai bine acest lucru dacă
nu prin bunăstarea lui. Că este
ştiut că astăzi omul muncitor
are tot ce-i trebuie. Şi atunci
cînd va intra în casa lui cea
nouă fecioru-su, el o să-i spu­
nă':' „Ehei dragul tatii, nu aş fi
trăit eu aşa bine şi nici n-ai fi
inginer dacă nu erau comu­
niştii, care au făcut dreptate în
ţară“ .
D. CRICOVEANU
1 FEBRUARIE 1962
DEVA : Pinze purpurii; HU­ v a ; 17,30 Jurnal de întrecere:
NEDOARA : soseşte circul; PE­ 19.00 Jurnalul satelor ; 22,10 Mu­
TROŞANI: Vînt ele libertate; zică populară românească ; 22,50
Vlrsta dificilă : SIMERIA : Car­
men de la Ronda ; ORĂŞT1E :
Oameni pe pod; Lumină la fe­
reastră ; ALBA IULIA ; Lumină
la fereastră ; Familia Mianard ;
SEBEŞ: Mecanicul conducea
trenul ; HAŢEG : Cind primă-
! vara e fierbinte; BRAD: Spec­
nu primeşte ; ILIA : Insula fără
nume ; 'APOLDUL DE SUS :
Pescuitori in ape tulburi.
C. F, R. - SECîm 41
AN G AJEA% A
UN ŞO FER
i cu acte în regulă, pentru autocamion0ta, la C.F.R..
sectorul poduri — Simeria
N r. 2208
sp rijin în munca
culturală
Organizaţia U.T.M. din comu­
na Săsciori, raiorfuî Sebeş, acor­
dă o deosebită atenţie antrenă­
rii tineretului în munca cultu­
ral-educativă ce se desfăşoară
Ia căminul cultural. Utemiştii.
în majoritate colectivişti, fiind
prezenţi seară de seară la că­
min, atrag în activitatea acestu­
ia şi pe ceilalţi tineri din sat. In
ultimul timp, de exemplu, sub
îndrumarea instructorului dc
teatru Nicolae Creangă, o parte
din tineri au pus în scenă piesa
de teatru „Las’ că vine Nuţă“ de
Alexandru Adrian şi Dan Cos-
tescu. Un alt grup de tineri, sub
îndrumarea instructoarei de
dansuri, tovarăşa Maria Ivan, a
înfiinţat recent o formaţie de
dansuri.
Cu programul pregătit, la care
şi-au dat concursul tinerii Ioan
Bănăţean, Nicolae Dogar, Sî-
mion Căia, ileana Moga, Ileana
Capătă, Ioan Drăghiciu, Ioan
Ungureanu şi alţii, au fost pre­
zentate spectacole atît în locali­
tate cît si în Şugag'.
In curînd, un spectacol, în
programul căruia figurează o
piesă de teatru, dansuri, cînte-
ce, poezii, etc., va fi prezentat
în satele Căpîlna şi Pianul de
Sus.
Tovarăşul Ioan Costea, direc­
torul căminului cultural din sa­
tul Lelese, obişnuieşte să mo­
bilizeze tinerii Ia cămin pentru
diferite activităţi, însă el nu
participă la ele.
La cămin, cu mare zel,
Toată lumea a chemat.
'Şi venit-au toţi, doar el
E absent... nemotivat! ?
•k
Biblioteca raională din Ilia a
trimis două rafturi pentru cărţi
bibliotecii comunale din Almaş-
Sălişte. Datorită neglijenţei sfa­
tului popular comunal, acestea
au stat timp de două luni în
magazia gării. Sfatul popular
comunal, a „motivat“ însă în
fel şi chip.
Rafturile cu pricina
Poartă-n ele toată vina :
Sc# umble, dc ştiau, frăţie.
N-ar mai fi stat in magazie!?
-k
In comuna Buituri (oraşul re­
gional Hunedoara), există un
frumos cămin cultural. Numai
că In ultimele 5 luni, în loc ca
aici să se desfăşoare o rodnică
activitate cultural-educativă, au
fost organizate doar baluri.
— Hm ! N-avem dansatori,
desigur...
Si nici ansamblu cultural;
Dar o să facem, vă asigur...
şi au făcut urgent un... bal!
—O -
1 FEBRUARIE 1962
PROGRAMUL I : 5,30 Melodii
populare romîneşti ; 6,10 Muzică
uşoară interpretată ia acordeon;
6.30 Emisiunea pentru sate :
7.30 Sfatul medicului: Polipii
nazali ; 8,00 Din presa de as­
tăzi : 9,00 Vreau să ştiu; 10,35
Muzică din operetele lui Kal-
mann : 12,00 Melodii distractive;
13,05 Muzică populară româneas­
că interpretată de Cristina Spe-
riosu, Dumitru Zamfira şi Geor-
ge Sirbu , 16,15 Vorbeşte Mosco­
Muzică de dans ;
PROGRAMUL i r : 13,15 Ver­
suri inspirate din viaţa nouă a
satului; 15,30 Muzică populară
din Ardeal ; 16,15 Muzică de es­
trad ă: 16,30 Almanah ştiinţific
(reluare) : 19,30 Tinereţea ne e
dragă; 21,45 Părinţi şi copii:
22.00 Selecţiuni din operete :
22.30 Valsuri de estradă.
BULETINE DE ŞTIRI : 5,00 ;
6,00; 7,00; 10,00; 11,00: 13,00:
15,00; 17,00: 22,30: 23,52 —
23,55 (programul I) 12,00 ; 14,00;
16,00; 18,00; 23,00 (programul
II).
-v-a
/
—'vT'V*