Page 96 - 1962-01

Mr. 2208
Conferirsfa
o rg a n iza ţie i
regiosiaSe U„I.M.
Tineretul — participant
activ la îndeplinirea
sarcinilor economice
In ultimii doi ani, în regiu­
nea noastră au fost obţinute
succese remarcabile în dezvolta­
rea industriei şi agriculturii. Au
intrat in funcţiune noi capaci­
tăţi de producţie, s-au dezvol­
tat cele existente, a crescut
considerabil producţia şi pro­
ductivitatea muncii, s-a întărit
şi dezvoltat sectorul socialist al
agriculturii. Fără îndoială că la
obţinerea acestor succese o în­
semnată contribuţie şi-a adu­
s-o şi tineretul regiunii noastre.
Ocupîndu-se de participarea
tineretului la înfăptuirea sarci­
nilor economice trasate de cel
ide al IlI-iea Congres al P.M.R.,
conferinţa a subliniat că in ul­
tima perioadă a crescut apor­
tul tineretului la îndeplinirea
acestor sarcini, a crescut şi mai
mult elanul de muncă, avîntul
său creator; tineretul devenind
un factor activ în lupta pentru
realizarea sarcinilor de plan,
pentru sporirea producţiei şi
productivităţii muncii.
Cu entuziasm şi hotărire, ti­
neretul regiunii noastre a parti­
cipat la realizarea unor obiec­
tive industriale importante cum
sint ; bateria de cocs nr. 4 de
la C.S.H,, bateria a l-a de semi-
cocs de la Călan, construcţia
cuptorului nr. 5 de 400 tone, a
noilor linii de laminoare şi al­
tele.
Tinerii din industria siderur­
gică, încadraţi în brigăzile de
producţie ale tineretului, au dat
peste plan, numai în anul 1961
peste 17.000 tone fontă, aproape
7.000 tone oţel Martin şi elec­
tric, peste 40 000 tone laminate,
23.COP tone aglomerat, peste
1.00!) tone cocs metalurgic etc.
Brigăzile de tineret din in­
dustria minieră au realizat peste
plan in anul trecut 45.000 tone
cărbune, dintre care 20.000 tone
cărbune cocsificabil, peste 7.000
tone minereuri fieroase etc. O
contribuţie însemnată la reali­
zarea sarcinilor de plan şi-au
adus-o şi tinerii din industria
prelucrătoare, construcţii de
maşini, industria chimică, uşoa­
ră si alimentară, din industria
locală şi cooperaţia meşteşugă­
rească. ,
Şi tineretul de la sate şi-a
adus aportul său la întărirea şi
dezvoltarea agriculturii socialis­
te. Numai în anul 1961 au intrat
în G.A.C., împreună cu familiile
lor, peste 5.500 de tineri. In pre­
zent, majoritatea tinerilor de la
sate participă efectiv la munca
din G.A.C., depun eforturi sus­
ţinute, dragoste şi pasiune in
munca lor. In sectorul zootehnic
de pildă, lucrează 44 echipe de
tineret care, datorită interesu­
lui şi a strădaniilor depuse, îşi
îndeplinesc şi depăşesc cu regu­
laritate sarcinile de plan.
Vorbind despre succesele ob­
ţinute de tinerii de la G.A.S.
Apoidul de Sus, tovarăşul Mi-
hăilescu Victor a arătat că da­
torită îngrijirii şi întreţinerii in tivelor economice trasate de
mod raţional a vacilor, sint ti­
neri care au obţinut peste 4.000
litri lapte pe cap de vacă fu­
rajată.
Succesele dobindite de tineret
în sporirea producţiei industria­
le. in întărirea şi dezvolta­
rea economicc-organizatorică a
G.A.C. sint rodul conducerii şi
îndrumării cu competenţă a or­
ganizaţiilor de tineret de că­
tre organele şi organizaţiile de
partid, sint rodul ridicării con­
ştiinţei tineretului, a mobiliză­
rii lui în îndeplinirea sarcini­
lor de producţie.
ir
Deşi tineretul a obţinut succe­
se însemnate în producţie, con­
ferinţa a scos în evidenţă că in
activitatea sa generală se mai
manifestă încă unele deficienţe.
Sint organizaţii U.T.M. care
nu se ocupă cu suficientă răs­
pundere de îndrumarea activi­
tăţii brigăzilor de producţie ale
tineretului. La exploatarea mi­
nieră Lupeni, datorită insufi­
cientei preocupări a Comitetului
U.T.M., rămîn lunar sub plan în
medie 10—15 brigăzi de pro­
ducţie ale tineretului. Unele bri­
găzi, mai ales din industria ex­
tractivă, construcţii, de la C.S.H.
etc., nu acordă suficientă aten­
ţie îmbunătăţirii calităţii produ­
selor. Astfel, brigăzile de tine­
ret de la orizontul 120 Barza,
de la sectoarele I—IV de la
mina Lupeni, de la sectorul IV
mina Vulcan, şi altele, dau căr­
bune şi minereu de slabă ca­
litate.
Insuficient s-au preocupat or­
ganizaţiile U.T.M. de populari­
zarea fruntaşilor şi a metodelor
lor de muncă. Tînărul Ioan Toa-
der de la secţia G.A.S. din Gel-
mar, de exemplu, obţine 3.700
litri de lapte pe fiecare cap de
vacă furajată, faţă de 3.000 cit
are planificat, dar metodele lui
de muncă, experienţa sa, n-au
fost popularizate.
Nici faţă de extinderea iniţia­
tivelor bune din producţie nu a
existat o suficientă preocupare.
In ultimii doi ani au apărut ini­
ţiative valoroase, cum sint ,,Niei
un vagonet de minereu rebutat“ ,
„Trei fîşii în două zile“ , „Să lu­
crăm o zi pe săptămînă cu cocs
economisit“ , „Să îndeplininj
planul săptămînal în 5 zile“ ,
„La o sută bobine nici un de-
şeu“ . Aceste iniţiative nu au
fost suficient urmărite, studiate
şl extinse de către comitetele
raionale şi orăşeneşti U.T.M.
Extinderea şi îmbrăţişarea lor
de către majoritatea tinerilor
care lucrează în producţie ar fi
adus economiei naţionale mari
sporuri de produse peste plan,
ar fi făcut să crească venitul
bănesc al muncitorilor tineri.
In tata tineretuhu —
sarcini importante
In anul acesta, în faţa oame­
nilor muncii din regiunea noa­
stră stau sarcini deosebit de im­
portante. In lumina Directivelor
stabilite de cel de-al Ill-lea
Congres al P.M.R., Conferinţa re­
gională de partid a hotărit ca
planul producţiei de cărbune
să fie depăşit cu 140.000 tone,
din care 60.000 tone cărbune
cocsificabil, a minereului de fier
să fie depăşit cu 15.000 tone,
la fontă cu 11.000 tone. la oţel
cu 20.000 tone, la laminate cu
26.000 tone. In prima jumătate
a anului 1962, va trebui dat în
exploatare furnalul nr. 7, ba­
rajul de pe Cerna, o seamă de
construcţii social-culturale.
Ţinînd cont de sarcinile tra­
sate de Congresul al Ill-lea al
P.M.R., de documentele Consfă­
tuirii pe ţară a ţăranilor colec­
tivişti, în domeniul agriculturii
va trebui dusă o susţinută mun­
că pentru dezvoltarea şi conso­
lidarea economico-organizato-
rică a G.A.C., pentru creşterea
producţiei vegetale şi animale.
La realizarea acestor impor­
tante sarcini este chemat să-şi
aducă întregul său aport şi ti­
neretul.
Conferinţa regională U.T.M.
a stabilit sarcini concrete or­
ganizaţiilor U.T.M. din toate do­
meniile de activitate, sarcini
care să sporească contribuţia
tineretului la înfăptuirea obiec­
partid.
In pauzele Conferinţei, dere perspectivele înzestrării în­
II
In zilele de 20 şi 21 ianuarie a.c., s-au desfăşurat la Hu (
medoara lucrările Conferinţei regionale U.T.M. Timp de două\
zile, delegaţii la Conferinţă au analizat, multilateral activitatea
\desfăşurată de Comitetul regional U.T.M. în ultimii doi ani,
felul cum au fost traduse in viaţă sarcinile puse de către
' partid în faţa tineretului în domeniul economiei şi agriculturii,
cum se desfăşoară munca de educaţie comunistă a tineretului
!şi viaţa internă de organizaţie.
Conferinţa, făcind o analiza profundă a rezultatelor obţi-
\nute pînă acum, a stabilit sarcini concrete organizaţiilor
U.T.M. din toate domeniile de activitate, chemină tineretul
din întreaga regiune la o muncă şi mai spornică pentru îndepli­
nirea lor.
Aspect de la Conferinţa regională U.T.M.
Ridicarea
datorie a fiecărui îîn ă r xigenţa faţă de controlul îndeplinirii
Atit darea de seamă, cit şi
numeroşi vorbitori, apreciind
contribuţia tineretului la înde­
plinirea sarcinilor de producţie,
au arătat că ea putea fi şi mai
mare dacă se acorda atenţia,
cuvenită ridicării permanente a
calificării fiecărui tinăr. Este
adevărat că in regiunea noastră
există 227 cursuri de ridicare a
calificării, la care sint cuprinşi
2.073 tineri, că au fost organi­
zate unele concursuri pe diferite
teme tehnice şi profesionale.
Dar aceasta este puţin faţă de
posibilităţile care există. Chiar
şi la unele cursuri care există,
sînt încă deficienţe. Lecţiile
predate nu sint întotdeauna le­
gate de problemele ce le ridică
locul de producţie, nu au în ve­
treprinderilor cu utilaje de înal­
tă tehnicitate. La unele cursuri
frecvenţa este slabă, tinerii nu
se pregătesc suficient, iar în
unele cazuri lecţiile nu sint
expuse de cele mai pregătite
cadre.
In regiunea noastră există
mulţi tineri ingineri şi tehni­
cieni cu o temeinică pregătire
profesională şi care ar putea da
un ajutor substanţial in ridica­
rea nivelului de calijicare al ti­
nerilor. Organizaţiile U.T.M. nu
au mobilizat şi antrenat însă
pe toţi aceşti ingineri şi tehni­
cieni la o muncă perseverentă
in această direcţie.
In cadrul întreprinderii noa­
stre, pe şantierele de construc­
ţii, mimai anul trecut, spunea
tov. Hatfaludi Virgil, de la
.o is ta ««>2
numeroşi participanţi au i recul şi pe la standul de carii.
DRUMUL’ SOCIALISMULUI
Lucrările Conferinţei regionale U.Ţ.M.
au dat o marc atenţie vieţii interne de
—ac organizaţie. S-a apreciat la conferinţă
că, în ultimul timp, viaţa internă de or­
ganizaţie s-a îmbunătăţit. A crescut c-
I.C.S.H., au fost calificaţi sau
şi-au ridicat gradul de califi­
care peste 2,000 de tineri, dar
faţă de cei 6.000 ciţi lucrează
pe şantiere, am făcut puţin.
Darea, de seamă precum şi
unii vorbitori ca ştefan Trtpşa,
Erou al Muncii Socialiste, Ro­
man Dumitru, miner la Aninoa-
sa, Urdea Glieorghe de la Zlat-
na, au arătat că datorită nive­
lului scăzut de calificare al unor
tineri, aceştia nu reuşesc să se
ridice la nivelul sarcinilor, une­
ori execută lucrări de proastă
calitate, înregistrează rebuturi.
Slab s-au ocupat organele şi
organizaţiile U.T.M. de felul cum
îşi însuşesc tinerii de la sate cu­
noştinţele agrozootehnice, cum
îşi ridică aceştia nivelul de ca­
lificare profesională.
Aşa cum a subliniat tov. Petru
Fiirdui, prim-secretar al Comi­
tetului regional de partid, in salu­
tul Comitetului regional P.M.R.
adresat Conferinţei regionale
U.T.M., organizaţiile U.T.M. şl
alături de ele sindicatele, sînt
chemate să mobilizeze întregul
tineret la ridicarea continuă a
calificării profesionale, la însu­
şirea tehnicii înaintate, la intro­
ducerea in practică a celor mai
eficace metode de muncă.
ganizăm cît mai plăcui;
timpul liber
Strîns legat de munca de educaţie co­ neretului. S-a apreciat că o mare parte
munistă, conferinţa a analizat şi felul
cum e.sle organizat timpul liber al ti-
E d u carea com unistă a tineretului —
preocupare principală a organizaţiilor U.T.M,
Una dintre problemele larg dezbătu­
te în cadrul Conferinţei regionale
U.T.M . a fost educarea comunistă a ti­
neretului. Lucrările conferinţei au ară­
tat că succesele obţinute de tineretul
regiunii noastre în procesul de pro­
ducţie sînt rodul conducerii permanen­
te a organizaţiilor U.T.M . de către or­
ganizaţiile de parlid, sînt rodul muncii
de educaţie comunistă a tineretului, a
muncii politice susţinute desfăşurată de
organele şi organizaţiile U.T.M.
In prezent, într-o măsură tot mai m a­
re, tineretul îşi însuşeşte înaltele trăsă­
turi morale ale omului nou : patriotis­
mul socialist, atitudinea nonă faţă de
muncă şi faţă de proprietatea socialis­
tă, spiritul inovat'r etc. In multe do­
menii de activitate tinerii nu precupe­
ţesc nici un efort, săvîrşesc adevărate
lapte de eroism în lupta pentru înfăp­
tuirea măreţelor sarcini trasate de
partid.
Lucrările conferinţei au apreciat că,
în general, nivelul politic şi cultural al
tineretului de la oraşe şi sate a cres­
cut. M ajoritatea tinerilor au o înaltă
ţinută morală, se comportă tot mal fru­
mos la locul de producţie şi în socie­
tate, îşi petrec mai plăcut şi mai edu­
cativ timpul lib ".
Creşterea conştiinţei tineretului, a ni­
velului său politic şi ideologic este şi
o consecinţă a faptului că, datorită m ă­
surilor luate, învăţămîntul politic U.T.Al
se desfăşoară mai bine, mai legat de
problemele pe care le ridică viaţa, sar­
cinile construcţiei socialiste în patria
noastră.
întărirea vieţii interne de organizaţie
hotărîrilor, faţă de selecţionarea, creş­
terea şi promovarea cadrelor, in pre­
zent sc respectă cu mai multă grija
principiul muncii colective, s-a întărit
spiritul critic şi autocritic, disciplina,
utemişiii participă mai activ la viaţa de
organizaţie. Adunările generale se ţin
cu mai multă regularitate, iar conţinu­
tul lor s-a îmbunătăţit, problemele pu­
se în discuţie fiind alese cu mai mult
discei nămînt.
In cadrul organizaţiei noastre —
spunea tov. U rdea Gheorglie de la
Zlatna — fiecărui membru al U.T.M.
ii sînt încredinţate sarcini concrete în
vederea mobilizării şi antrenării tinere­
tului Ia îndeplinirea planului de pro­
ducţie, Unii utemişii au primit sarcina
şă se ocupe de buna desfăşurare a mun­
cii politice şi cultural-educative. Des­
pre îndeplinirea mEsior sarcini utemiş-
tii prezintă inform ări in cadru) adună­
rilor generale. La plenarele noastre,
sarcinile de producţie, educaţie etc. se
discută cu mai multă competenţă, se
dezbat mai profund problemele vieţii
interne de organizaţie.
Tovarăşul V irgil Bobric, dc la sec­
torul m ontaj — maşina de cusut dc
!a LI. M. Cugir, în cuvîntul şău a
relatat faptul că utemiştii din secto­
rul respectiv, datorită măsurilor iuafe
pentru întărirea vieţii interne de or­
ganizaţie, in prezent participă cu rc-
din tineri îşi folosesc util şi plăcut
timpul liber, participind direct la ac­
tivităţile cultural-educative de Ia cluburi
sau căminele culturale, făcîtid parte din
diferite formaţii artistice. La şcoala pro­
fesională din Lupeni, de exemplu, fie­
care organizaţie U.T.M . pe an are bri­
gadă artistică de agitaţie.
— La noi, spunea tovarăşa Duini-
trescu Ioana, secretar al comitetului
U.T.M. de la Filatura Lupeni, majori­
tatea iinerilor sînt antrenaţi, în timpul
liber, la diferite activităţi cultural-edu­
cative. In întreprindere, în timpul pau­
zei de masă, se organizează scurte re­
cenzii sau prezentări de cărţi, a nou­
tăţilor din domeniul tehnicii etc. Dato­
rită popularizăm cărţii prin ştandurile
pe care le organizăm în întreprindere,
5" de tineri şi-au format biblioteci per­
sonale.
Conferinţa a arătat însă că în ce pri­
veşte organizarea instructivă şi educa­
tivă a timpului liber al tineretului, uu
a existat suficientă preocupare şi ini­
ţiativă. Trebuie să se acorde mai multă
grijă conţinutului joilor de tineret, a
duminicilor culte al-sportive, a excursii­
lor recreative şi educative.
Conferinţa, regională U.T.M. a tra­
sat tuturor organelor şi organizaţiilor
U.T.M . din regiune sarcina să ,>e „cupe
cu mai multă răspundere de organi­
zarea timpului liber al tineretului.
pS?. H
ww w w w m
Cu toate rezultatele bune obţinute în U.T.M., în ultimul timp a crescut ca*
munca de educaţie comunistă a tinere­ litatea învăţăinîntului, media promovă­
lului, conferinţa a subliniat că în a- rii e mai mare, scade numărul elevi­
ceastă direcţie organele şi organizaţiile lor şi al claselor cu note la limită şi
U.T.M. mai au încă multe de făcut. creşte numărul celor cu note de 8, 9 şi
Sînt încă tineri care nu cunosc în su­ 10. Unele secţii de învăţământ şi cul­
ficientă m ăsură unele probleme ale teo­ tură cum sînt cele din Brad şi Orăştîe
riei tnarxist-leniniste, nu sînt ajutaţi în nu sprijină organizaţiile U.T.M. în ac­
sulicientă măsură să-şi ridice nivelul po­ ţiunile lor, în organizarea diferitelor
litic şi idelogic, să-şi însuşească con­ activităţi pe linia educaţiei comuniste
cepţia inaterialist-djalectică despre lu­ a tineretului şcolar.
me şi societate. De aceea, în mintea u-
nor tineri, în special de la sate, mai Conferinţa a apreciat însă că în
persistă încă concepţii mistico-reiigioa- munca de educaţie comunistă din une­
se, unii dintre ei au comportări inco­ le şcoli medii şi în rîndul studenţilor
recte în societate, manifestă neglijenţă de la Institutul de mine din Petroşani
şi indisciplină în producţie. Din aceas­ există încă deficienţe. Numai aşa se ex­
tă cauză Ia locul lor de muncă aceş­ plică faptul că unii elevi şi studenţi
tia sînt codaşi, dau rebuturi. se prezintă slab pregătiţi la lecţii, au
abateri de la disciplină, iar în timpul
Există unii tineri care absentează liber în loc să se ocupe de ridicarea
nemotivat de la lucru, nu respectă nor­ nivelului lor profesional şi de cultură
mele de tehnica securităţii, nu folosesc generală, se îndeletnicesc cu alte tre­
în întregime timpul de lucru, nu acor­
dă suficientă grijă faţă de maşinile şi buri. Organizaţia U.T.M. şi Asociaţia
agregatele cu care lucrează. Astfel au
fost citaţi în conferinţă tinerii Stîngă studenţilor de la Institutul de mine din
Dumitru de la O.S.M. II care în trimes­
Petroşani, organizaţiile U.T.M . din u-
trul IV al anului trecut a depăşit indi
nele şcoli medii, n-au luat întotdeauna
cele de rebut adm is de la 0,5 la sută, la
atitudine hotărîtă împotriva unor aba­
1.3 la sută, sau M oguţ Pavel şi Bălan
teri şi manifestări nesănătoase săvîrşi-
Mihai de la S.M.T. Alba care au lăsai
te de unii studenţi şi elevi în şcoală
tractorul pe cîmp şi au plecat în sat în
şi în afară de şcoală.
plină campanie agricolă.
Conferinţa a trasat ca sarcină orgă*
Vorbind despre munca de educaţie
nelor şi organizaţiilor U.T.M. să se
comunistă a tineretului din şcoli, to­
ocupe pe viitor cu mai multă răspun­
varăşul Ovidiu Vlad, inspector şef la
dere de educarea comunistă a tinere­
secţiunea de învăţămînt şi cultură a
tului, de îm bunătăţirea activităţii o rga­
Sfatului popular regional a arătat că
nizaţiilor de pionieri în scopul educării
datorită activităţii organizaţiilor
copiilor în spiritul dragostei faţă de pa­
trie, faţă de scumpul nostru partid.
gularitate la şedinţele de organizaţie, nerii nu vin pregătiţi la şedinţe şi pr'ri
se achită cu cinste de sarcinile încre­ urinare nu participă la dezbaterea pro­
dinţate, iar în producţie şi în viaţa blemelor. Din această cauză, probleme
personală se comportă mai bine. care nu fost discutate odată, se mai dis­
cută şi a doua oară, şi a treia oară,
Subliniind rezultatele bune obţinute pierzîndu-sc astfel timp.
pe lipia întăririi vieţii interne de or­
ganizaţie darea de seamă şi vorbitorii Conferinţa a (rasat ca sarcină or­
au scos în evidenţă şi lipsurile care ganelor U.T.M. de a ajuta mai concret
s-au făcut simţite în această direcţie. organizaţiile de bază în pregătirea si
Astfel, deşi a crescut numărul utemiş- îmbunătăţirea conţinutului adunărilor
tilor, în cadrul unor organizaţii de generale şi a rolului lor educativ, pen­
bază se manifestă încă superficialita­ tru ca acestea să devină peste tot o
te îti pregătirea tinerilor pentru a fi adevărată şcoală de educaţie comunis­
primiţi în U.T.M . In specia! la sate sînt tă a tineretului. In adunările generale
’ încă organizaţii U.T.M . care manifestă
lipsă de exigenţă în această privinţă. ale organizaţiilor U.T.M. trebuie să se
dezbată probleme strîns legate de
O slabă preocupare au manifestat munca şi viaţa tinerilor din sectoarele
unele birouri raionale şi orăşeneşti ulc unde ei îşi desfăşoară activitatea. O
U.T.M. ca Alba, Sebeş, Brad şi oraş atenţie deosebită trebuie acordată dez­
baterii cu simţ de răspundere a sar­
Deva, faţă dc primirea în U.T.M. a
cinilor privind munca tineretului şi a
tinerilor din gospodăriile agricole de aportului său la îndeplinirea sarcinilor
stat, din gospodăriile agricole colecti­ de producţie, Ia îmbunătăţirea calităţii
produselor, privind probleme de edu­
ve, din S.M.T. şi de pe şantierele de
caţie patriotică şi cetăţenească. Nu
construcţii. In organizaţiile U.T.M. au trebuie scăpate din vedere activitatea
primit puţine fete care lucrează în di­ brigăzilor de producţie ale tinere­
ferite sectoare de activitate. tului şi a posturilor U. T. M.
Unii vorbitori printre care (Bazacu de control. De asemenea, organi­
Victor, prim -secretar al comitetului ra­
ional al U.T.M . Ilia, Zaneţ A ngola de zaţiile U.T.M . trebuie să se ocupe cu
la şcoala medie din Hunedoara şl al­ tnai multă răspundere de creşterea con­
ţii, au arătat că îti organizarea şl des­ tinuă a calităţii şi numărului membri­
făşurarea adunărilor generale se m ani­ lor U.T.M. prin primirea celor m ai
festă încă formalism, că in cadru! aces­ buni tineri în organizaţie, respectîn«
tora nu se analizează profund proble­ du-se cu stricteţe prevederile statutare.
mele puse în discuţie şi nu se iau în­
totdeauna cele m ai eficace m ă su ri; ti-
oooooooooooc ir -k ir -,0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 c o
oo
o In încheierea lucrărilor Conferinţei regionale U.T.M . a luat cuvîntul t o - g
gvarăşul Kopandy Alexandru, secretar al C.C. al U.T.M. o
g Permiteţi-mi — a spus vorbitorul ca în numele Biroului Comitetului C e n -g
Iral al U.T.M., să aduc un salut călduros tinerilor participanţi la Conferinţa L
regională U.T.M. şi prin dum neavoastră întregului tineret din regiunea M u -o
v nedoara. O
O Lucrările conferinţei, au reuşit, în bună măsură, să analizeze activitatea L
g desfăşurată de organizaţia regională U. LAI. In urm a dezbaterilor care au avut<s
gloc, în urma analizei făcute, se pot tra g e o seam ă de învăţăminte pentru îm-<>
6 bunâtătirea muncii de viitor. ’O
O’ O
O In cuvîntul său vorbitorul a reliefat în mod deosebit rolul ce-1 au o r -O
ggan izaţiile U.T.A1. din întreprinderi în ceea ce priveşte creşterea unor cadre g
Obine pregătite. O
6 întreprinderile noastre primesc în fiecare an noi promoţii de tineri caii-O
gficaţi din şcolile profesionale. Trebuie însă ca în mod permanent să ne ocupăm g
O de îm bogăţirea cunoştinţelor tebnico-profesionale ale acestor cadre, să te a j u - g
Otăm să se adapteze condiţiilor produci iei industriale din întreprinderile n o a s-O
S frc- 8
0 Fără o bază tehnică-profesională înaintată — a arătat vorbitorul — n u g
Ovom reuşi să aducem aportul nostru cuvenit la creşterea continuă şi în ritm O
0 rapid a productivităţii muncii. X
g Reîerindu-se la preocuparea ce trebuie s-o aibă tineretul, pentru co n ţi-g
Atiua îmbogăţire a calităţii produselor, s-a arătat că în această direcţie tre -L
gbu ie 6ă se desfăşoare o muncă mai susţinută, mai concretă. X
O Vorbitorul a subliniat că pe viitor organele şi organizaţiile U.T.Al. trebu -g
<yie să dovedească mai multă grijă pe ntru antrenarea tineretului la realiza o
g re a şi depăşirea sarcinilor planului de producţie. S -a cerut de asemenea ca o
Oactivitatea brigăzilor utemiste de m uncă patriotică să fie mai bine organ iza-L
ţ l ă şi coordonată. Brigăzile utemiste din oraşul Hunedoara, ar putea să în g r i-g
%jească anumite porţiuni ale oraşului, în ceea ce priveşte curăţenia, plantarea g
g d e pomi, am enajarea de ronduri de flori, zone verzi etc. In această privinţă >
- pol fi atraşi pionieri şi elevi din şcolile medii. ’g
> Vorbind despre sarcinile ce le au organizaţiile U.T.M. în ceea ce priveşte^
educaţia comunistă a tineretului, vorbi torul a subliniat răspunderea ce o are >
0 fiecare in această direcţie. o
'> Nu este suficient să ne interesăm doar de felul cum tinerii se achită de ?
5 gsarcinile care Ie au în producţie, ci trebuie să ne interesăm şi de celelalte as- >
pecte ale muncii şi vieţii lor — cum se comportă tinerii la club, la cinema-
gtograf, în familie, în cercurile de prie teni. g
X Vorbitorul a arăiat că în viitor trebuie să se manifeste mult mai multă O.
Xgrijâ pentru educaţia comunistă a tineretului şi mai ales a tineretului de l a g
$sate şi a celui din şcoli. In continuare s-au făcut recom andări pentru im b u n ă -g
1lăţirea stilului de muncă al organelor şi organizaţiilor U.T.M . O
O In incheiere, tov. Kopandy A lexan dru a ural întregului tineret din r e g iu ->
gn ea Hunedoara succes în înlăptuirea sarcinilor trasate de partid. g
O
OOOOOOOOOCCi0 OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOO
r