Page 97 - 1962-01
P. 97
$Sf. 1 DRUMUL SOCIALISMULUI Nil 2208
BmSHBSSaSSKSKS
luri Gagarin In Republica Arabă Unită
ULTIMELE S T I E I U LTIM E LE Ş T I R I U LTIM E LE Ş T I R I U LTIM E LE Ş T I R I >ooooooc >ooooo< 1
o
g CAIRO 30 (Agerpres). — monautul sovietic cu acla- g
$ TASS transmite: .maţii entuziaste şt cu aplau- g
In după-amiaza zilei de 25 ze prelungite. Elevi arabi şi o
ianuarie a sosit in Republica copii ai lucrătorilor din in- o
Arabă Unită, Intr-o vizită ăt stituţiile sovietice din Cairo g
şapte zile, primul cosmonaut au Inmlnat lui I. A. Gagarin g
sovietic, I. A. Gagarin, răs- buchete de flori. 29 ianuarie oooo
punzind invitaţiei mareşalu In seara de
lui Abdel Hakim Amer, vice
IN IULIE V A A V E A L O C LA M O S C O V A Telegrama lui N. S. Hruşciov preşedinte al R.A.U. şt co mareşalul de aviaţie Moha oooo>
mandant suprem al forţelor mmed Sidki Mahmud, coman
dantul forţelor militare ae-
către Eleanor Roosevelt armate ale R.A.U. riene al R.A.U. a oferit în g
L In intimpinarea cosmonau- cinstea cosmonautului sovie- g
g tului sovietic au sosit la ae tic o recepţie la clubul for- <>
LONDRA 30 (Agerpres). — va între 9 şi 14 Iulie 1962 Con denţa naţională, de nivelul de MOSCOVA 30 (Agerpres). — multe privinţe atingerea măre- rodromul militar din Cairo, ţelor armate ale R.A.U. ^
John Bernal, preşedintele exe gresul mondial pentru dezarma trai sau de folosirea braţelor de TASS transmite : ţuîui ţel Ia care năzuiesc toate
cutiv al Prezidiului Consiliului re generală şl pace. muncă — asupra căreia să nu popoarele — înlăturarea peri Kamal Eddin Ilussenin, vice Ziarele din Cairo au pu- o°
Mondial al Păcii, cere într-un exercite influenţă directă ac Cu prilejul celei de-a 80 ani colului unui nou război. preşedinte al R.A.U., Salalt
apel dat publicităţii la 29 ia Invităm să participe la con tuala cursă a înarmărilor. Toa versări a naşterii lui Franklin ^ Dessuki, guvernatorul oraşu- blicat fotografia lui i. A. g
nuarie să se acorde un sprijin gresul nostru toate organizaţi te acestea trebuie discutate în Delano Roosevelt, N. S. Hruşciov, In telegramă se spune că în
de masă Congresului mondial ile şi mişcările, toţi bărbaţii şl legătură cu problema dezar preşedintele Consiliului de Mi Uniunea Sovietică este cinstită Gagarin. Ziarul „Al-Ahbar“ c>
pentru dezarmare generală şi femeile interesate în lichidarea mării. niştri al U. R. S. S., a adresat o memoria iui Franklin D. Roose g lui Cairo, reprezentant al lui a publicat în limba arabă un o
pericolului pe care-1 implică ac telegramă doamnei Eleanor velt, sînt apreciate mult efortu o Gamal Abdel Nasser, şi alte
pace. tuala situaţie şi care depun efor Ceea ce dorim noi In primul Roosevelt, văduva fostului pre rile lui pentru dezvoltarea co persoane oficiale. poem de Mahmud Teivfik con- o
In apel se spune: „Pretutin turi pentru atingerea acestui ţel rînd este ca discuţia la congres şedinte al S. U. A. laborării sovieto-americane.
măreţ. Noi invităm pe toţi. La să ducă la acţiuni pe plan mon Miile de participanţi de pe sacrat primului cosmonaut so- g
deni oamenii protestează din ce acest congres vom putea discu dial In favoarea dezarmării. Lu- In telegramă N. S. Hruşciov „In cronica evenimentelor oo
in ce mai energic împotriva pe ta în mod liber şi deschis toate crînd îmipreună, popoarele din scrie că astăzi nu numai că se furtunoase ale secolului al XX- aerodrom l-au salutat pe cos- vletlc.
ricolului de distrugere nuclea problemele legate de pace şi lumea întreagă vor avea sufici menţin pe de-a întregul premi lea, scrie N. S. Hruşciov, preşe
ră. Dar, cu toate acestea, acest dezarmare. De fapt nu există ente forţe pentru a-şi schimba sele pentru îmbunătăţirea rela dintele Roosevelt va ocupa tot 00 00 00 <X '000 00 00 00<X X X X >000 <X X X X >00 00 000 00 00 000 00 00
pericol există şi creşte. Este problemă de importanţă vitală soarta şl pentru a îndrepta în ţiilor sovieto-americane, ci şi că deauna un loc demn ca unul
necesar să se găsească noi căi — fie că este vorba de indeneu- treaga lume pe făgaşul păcii“ . dintre cei mai de seamă oa o.N-,M-:Au luat sfîd e z b a t
pentru a uni omenirea în ve acest lucru a devenit în prezent meni de stat din lume“ . Fiind
realist în politică, Roosevelt îşi înproblem a
şi mai imperios necesar, deoa dădea seama de faptul că diver-
NEW YORK 30 (Agerpres).— In cursul dezbaterilor au lua:
rece de starea relaţiilor dintre genţele ideologice nu trebuie in A 16-a sesiune a Adunării Ge cuvîntul 53 de delegaţi. Dintre
U.R.S.S. şi S. U. A. depinde în nerale a O.N.U. a încheiat dez ei numai reprezentanţii Spaniei,
derea unor acţiuni âvînd ca scop New York: ! Săptămîna „Luptei pentru apărarea păcii" nici un fel să împiedice dezvol baterea problemei cu privire la Angliei şi Portugaliei au încer
interzicerea armei nucleare în tarea relaţiilor de prietenie în situaţia din Angola. Delegaţii cat nu numai să justifice acţiu
lumea întreagă. Anul 1962 poa tre popoarele şi guvernele so au dezbătut raportul subcomi nile Portugaliei în Angola, ci
te deveni anul cînd guvernele, tetului O.N.U. ou privire la si şi să ia apărarea făţişă a guver
la cererea popoarelor lor, vor vietic şi american. tuaţia din Angola, care conţine nului lui Salazar.
„Practica relaţiilor noastre în
timpül vieţii liii F. Roosevelt
ajunge la un acord cu privire NEW YORK 30 (Agerpres). — torilor păcii păşeau studenţi, raţia comitetului de organizare atlt în timp de pace, cît şi în numeroase date despre războiul Majoritatea covîrşitoare a de
la primele măsuri adevărate de Pe cea mai animată arteră a funcţionari, femei. a săptăminii „Luptei pentru cursul luptei comune împotriva colonial de exterminare, pe ca legaţilor, care au luat cuvîntul
dezarmare. New Yorkului — Fifth Avenue apărarea păcii“ , scopul ei este Germaniei hitleriste, a consti re-1 duce Portugalia cu sprijinul în şedinţele Adunării Generale,
— a avut loc la 29 ianuarie o Săptămîna „Luptei pentru de a demonstra dorinţa de pace N. A. T. O. împotriva poporului
Dezarmarea generală, totală demonstraţie de masă cu care apărarea păcii“ care va dura a americanilor de rînd, hotărî- tuit o confirmare grăitoare a în Angolei. au cerut încetarea războiului
şl controlată, inclusiv distruge s-a deschis săptămîna „Luptei pină la 4 februarie prevede or ţelepciunii şi justeţei acestei o-
rea armei nucleare, este nece pentru apărarea păcii“, iniţia ganizarea de mitinguri, demon ricntări“ arată N. S. Hruşciov. colonial în 'Angola, încetarea re
sitatea cea mai vitală a timpu tă de organizaţiile partizanilor straţii, pichete In jurul clădiri:
rilor noastre. Acesta este pasul păcii din S.U.A. Demonstraţia a lor Comisiei pentru energia ato rea lor de a obţine încetarea presiunilor, reglementarea situa
necesar pe calea spre o lume început după un scurt miting in mică, Oficiului local pentru
fără războaie. piaţa de lingă parcul central. apărarea şi mobilizarea civilă, politicii războiului rece şi cursei La Punta del Este ţiei în 'Angola pe baza recunoaş
a centrului de recrutare al ar înarmărilor. Din comitet fac
In întreaga lume creşte pu Purtînd pancarte pe care era matei americane. Se prevede, de terii dreptului poporului Angcn
ternic năzuinţa spre dezarma asemenea, că vor fi postate pi parte reprezentanţi ai unor gru
re şi se intensifică acţiunile scris „Unica noastră apărare chete în jurul sediului O.N;u. şi Iei la autodeterminare şi inde
pentru atingerea acestui ţel. altor clădiri. puri şi organizaţii ca Uniunea M a n ife s ta ţii d e s o lid a rita te
Pentru a veni în sprijinul aces este pacea! “, „Securitate prin americană a studenţilor pentru c u iu p ta p o p o ru lu i c u b a n pendenţă. _
tui avint şi pentru a atrage la După cum se arată In decla- apărarea păcii, Comitetul qua-
acţiuni majoritatea covîrşitoare dezarmare generală!“ , demon
a omenirii, care doreşte să li kerilor pentru apărarea păcii, PUNTA DEL ESTE 30 (Ager- Cubei în faţa uneltirilor impe Minerii din Decazeville
chideze pericolul bombelor nu stranţii au străbătut întreaga
cleare, Consiliul Mondial al Păcii jLiga femeilor pentru apărarea . preş). — rialiste. au declarat greva foamei
a hotărît să convoace la Mosco parte centrală a oraşului de la păcii. După cum' transmite cores In aceeaşi zi, preşedintele
PARIS 30 (Agerpres). —
strada a 59-a pină la Piaţa pondentul din Punta del Este al Cubei, Osvaldo Dorticos, a pri După 42 de zile de grevă cu
Washington, in coloana apără rajoasă care a continuat atît la
agenţiei Prensa Latina, în timp mit o delegaţie a „Congresului suprafaţă cît şi în subteran, m.-
nerii din oraşul francez Deca
ce diplomaţii nord-americani, în femeilor din America Latină“ , zeville au hotărît la 30 ianua
rie să înceapă greva foamei.
frunte cu secretarul Departa precum şi delegaţii ale comite După cum se arată în co
municatul comitetului de grevă,
mentului de Stat, Dean Rusk, telor provinciale ale Mişcării de participanţii la grevă au lost
siliţi să recurgă la această m ă
au folosit toată ziua de dumi solidaritate cu Cuba din Uru sură extremă în urma reîuzulin
guvernului francez de a discu
Ce urm ăreşte ilonn-ul prin nică pentru a continua mane guay. ta cu reprezentanţii greviştilor
„co lab o rare a m ilitară46cu Franţa problemele referitoare la viata
vrele de culise cu scopul de a Preşedintele Dorticos a fost şi existenţa multor mii de fami
BONN 30 (Agerpres). — tale să i se dea „un drept ase obţine sprijinul ţărilor latino- vizitat de asemenea de scriito lii ale minerilor şi locuitorilor
A. Weinstein, comentatorul mănător“ . După cum scrie- el, americane faţă de o rezoluţie rul guatemalez Miguel Angel din acest mare bazin carbonifer.
militar al ziarului „Frankfurter „trebuie să se pornească de la de „condamnare“ a Cubei, de- Asturias, vicepreşedintele Uniu Marţi dimineaţa au declarat
Allgemeine“ , persoană de încre faptul că un stat pe teritoriul Iegâţia“ 'cubatiă a fost obiectul nii naţionale a studenţilor din greva foamei 850 de mineri care
dere apropiată a iui Strauss, căruia se află divizii ale occi a numeroase manifestaţii, de Brazilia, Clemente Rojas RibSi- se află în adîncul minelor şi
ministrul de Război vest-ger- dentului înzestrate cu arma simpatie. „încă din primele ore ro, şi de Gustavo Espinosa Mon 1.300 de persoane care lucrea
man, a publicat un articol din atomică şi sint amplasate baze ale zilei de duminică, transmite tesinos, membru al Comitetului ză la suprafaţă.
care reiese că Bonnul vrea să pentru rachete şi aerodroame agenţia, la Punta del Este au executiv al Asociaţiei naţionale
folosească „colaborarea milita să-şi poată spune cuvîntul asu sosit de la Montevideo numeroa a studenţilor din Peru, care au A început o nouă etapa grea
ră“ cu Franţa pentru ca Bun- se autobuze pline cu sprijinitori a luptei minerilor din Decnzc-
deswehrul vest-german să obţi pra folosirii acestor mijloace de entuziaşti ai revoluţiei cubane. afirmat solidaritatea organiza ville pentru satisfacerea reven
nă cît mai rapid arma nucleară. Pe maşini se puteau vedea pan dicărilor lor economice.
ducere a războiului“. Weinstein carte care chemau la apărarea ţiilor pe care le reprezintă cu
Referindu-se la tratativele
care au avut loc recent la Bonn consideră că drumul spre acea lupta poporului cuban.
între Strauss şi Messmer, mi
nistru de Război al Franţei, sta constă în transformarea Momeala nu prinde...
Weinstein scrie că Franţa şi
R. F. G. „vor colabora şi mai N.A.T.O. in „a patra putere ato l a P A Z 30 (A g e rp re s). — ca şi alte oficialităţi americane pre PE SCURT ||][P PE SCURT
strlns în problemele militare“. mică“ . Şantajul exercitat de delegaţia tind că planul „Alianţa pentru pro
Potrivit afirmaţiilor sale, Ger americană la conferinţa de la gres“ nu ar fi legat de nici un fel ROMA. — După cum trans
mania occidentală şi Franţa au Un foiomontaj edificator: SU S Punta del Este cu distribuirea de condiţii, la actuala conferinţă a mite agenţia France Presse,
o „linie militare-politică co — adăpostul căpeteniilor naziste din Organizaţiei Statelor Americane de la 50.000 de muncitori de la şan
mună“ . Berlin, părăsit de un general hitlc- „ajutorului“ în cadrul planului „Ali Punta de Este Dean Rusk a declarat tierele navale din întreaga Ita
rist luat prizonier de către armatele anţa pentru progres" stîrneşte serioase că nu va exista nici un plan de aju lie au declarat o grevă de 24
Referindu-se la dorinţa guver sovietice la 2 mai 1945; JOS — acelaşi proteste în America Latină. tor dacă ţările latino-americane nu vor de ore în ziua de 30 ianuarie.
nului francez, ca controlul asu adăpost, refăcut de către guvernul de susţine aplicarea unor sancţiuni împo
pra utilizării armei nucleare de Ia Bonn în vederea unui al treilea „Ajutorul" american ce urmează să triva Cubei. „Trebuie să spunem, sub PNOM PENH. — După cum
către N.A.T.o. să fie înfăptuit război mondial. fie acordat ţărilor Americli Latine în liniază ziarul, că ajutorul american transmite agenţia Khmer Press,
de un directorum alcătuit din cadrul planului „Alianţa pentru pro urmează să fie dat acelor ţări care guvernul Cambodgiei a dat pu
S.U.A,, Anglia şi Franţa, Wein Fotografia este reprodusă după re gres", scrie săptămînalul bolivian „El se supun ordinelor Departamentului de blicităţii o declaraţie in care
stein cere ca Germania occiden- vista vest-germană „Quick“. Ziarul Pueblo“, depinde de îndeplinirea unor Stat american". protestează energic împotriva
vest-german „W elt“ afirmă că adă condiţii politice“.
postul refăcut va servi pentru adă- Condam nînd presiunile exercitate de
postirea conducătorilor politici de la „Eî Pueblo* scrie că deşi Kennedy S.U.A. asupra Boliviei pentru a o
Bonn.
şi ambasadorul american în Bolivia
îm pinge la ruperea relaţiilor diploma amestecului Tailandei în afa
L a patru ani de la începutul acti Cine esfe interesat în continuarea Ziarul „New York Times" şi alte or tice cu Cuba, ca o condiţie a primirii cerile interne ale Cambodgiei.
vităţii sale, conferinţa tripartită anglo- gane ale presei occidentale nu s-au acestui ajutor, ziarul scrie că „acea Declaraţia indică numeroase
aniericano-sovietică de la Geneva în experienţelor nucleare sfiit să facă o largă reclamă acestor sta este o mârşăvie, o condiţie fără
legătură cu interzicerea experienţelor pregătiri, dezvăluind că în vara anului precedent care încalcă cele mai ele cazuri concrete cînd guvernul
cu arma nucleară a fost torpilată în 1962 vor avea Ioc explozii experimentale mentare principii ale suveranităţii ş' Tailandei a aţitat, direct poporul
urm a refuzului reprezentanţilor occi cu arm a atomică şi cu hidrogen în insu independenţei ţării noastre". Cambodgiei la răsturnarea gu
dentali de a consimţi la încheierea u- lele Ghristmas. Agenţia France Presse vernului prinţului Sianuk.
nui acord. D upă cum s-a anunţat, fa relata că „hotărîrea pe care premierul
29 ianuarie reprezentanţii A ngliei şi curile conducătoare în care se pre ţelor cu arm a nucleară a cercurilor ferinţă secretă a „trustului creierului“ Macmillan şi preşedintele Kennedy au FfFS:
S.U.A. au declarat că nu vor mai tindea că „legarea" încetării experien care realizează profituri fabuloase din (un grup de consilieri ai preşedintelui luat-o în considerare in convorbirile
participa la lucrările conferinţei; în ţelor cu arma nucleară de dezarmarea cursa înarmărilor. Denumind actuala Kennedy care elaborează propuneri lor din Berinude a obţinut aprobarea LA ÎNCHIDEREA EDIŢIEI
telul acesta ea a sucom bat după 353 generală şi totală creează „piedici". administraţie a preşedintelui Kennedy pentru politica S .U .A .) a discutat la de principiu a cabinetului britanic“.
de şedinţe. Sinuozităţile lucrărilor a- Poziţia sovietică era întrutotul justifi „al treilea guvern Eisenhower“ pentru W ashington — după cum infonueiTzâ Antoine Gizenga cere să fie eliberat imediat din
cestei conferinţe au sintetizat evoluţia cată, deoarece se punea cu ardoare tot J. Alsop — „dacă din punct de Pe vremea cînd mizau pe monopo lagărul mobutiştilor © S - a d e s c h is ş e d in ţa C on siliu lu i
tratativelor în ampla problemă a de problema începerii grabnice a tratati mmm vedere militar merită să se amîne re lul armei atomice, S.U.A. şi aliaţii lor
zarmării duse în întreaga perioadă velor în legătură cu dezarmarea gene luarea experienţelor nucleare ameri refuzau să consimtă la interzicerea a- d e S e c u r i t a t e p e n t r u d i s c u t a r e a s i t u a ţ i e i d in Con, o .
postbelică : de fiecare dată cînd partea rală şi totală. Acum însă, cînd s-a irltensificarea la proporţii necunoscute cane“ Deşi nu s-a comunicat nimic ccstei arme de distrugere în m a s ă ;
sovietică accepta vreunul din dezidera stabilit ca noul organ care va discuta pînă acum a cursei înarmărilor, un oficial, în practică s-a dovedit că dar astăzi, cînd râminerea în urmă a LEOPOLDVILLE 30 (Ager g. m. t. s-a deschis sub preşe
tele occidentale, partea anglo-am erica- problema dezarmării generale şi totale gazetar american sublinia că bugetul „trustul creierului“ a ajuns Ia conclu S.U.A. în diferite domeniii, inclusiv al pres).— TASS transmite: dinţia Iui Pairick Dean (Angiia)
nă abdica de la propriile ei propuneri. să se întrunească la 18 martie, încheie pe anul 1962— 1963, prevede cheltuieli zia că „nu m erită“ ... Acum în S . U A dezvoltării rachetelor aşa cum au do
In felul acesta au fost ridicate piedici rea înaintea acestei date a unu! acord militare cu adevărat astronomice de s-a efectuat deja a zecea explozie nuclea vedit săptăm îna trecută încercările d<- După cum s-a aflat la Leo şedinţa ’ Consiliului dc Secui Ba
pe cit de artificiale, pe atît de neaş pentru interzicerea experienţelor cu ar o5,l miliarde de dolari, ceea ce repre ră experimentală subterană şi sînt în toi la Cape Canaveral, care, după expre poldville, Antoine Gizenga a a- te în faţa căruia se găseşte c -
teptate pentru rezolvarea problemelor mele nucleare ar înlesni evident pro zintă aproximativ 60 la sută din tota pregătirile pentru experienţele in at sia agenţiei France Presse, „s-au sol dresat primului ministru al Re rerea guvernului sovietic de a
puse în discuţie în faţa „conferinţei gresul pe calea înfăptuirii dezarmării lul afocărilor. mosferă. Se ştie că, la întîlnirea lor dat cu un eşec, un semieşec şi o a- publicii Congo, Adoula, o scri se discuta modul în care es e
maraton* — cum a supranumit presa generale şi totale, de la sfjrşitul lunii decembrie 1961 din mînare", refuzul de a consimţi Ia în soare în care îi cere să fie ime aplicată rezoluţia Consiliului ( e
occidentală conferinţa tripartită. Pu Pregătirile în vederea reluării expe Bermude, preşedintele Kennedy şi pre cetarea pentru totdeauna a experien diat eliberat din lagărul paraşu- Securitate din 24 ianuarie 1961
terile occidentale au torpilat tratative Refuzul puterilor occidentale , de a rienţelor cu arm a nucleară în S.U.A, mierul Macm illan s-au ocupat de mo ţelor cu arm a nucleară dovedeşte încă tiştilor mobutişti. privind problema Congoului.
le tocmai într-un moment cînd Uniu consimţi la semnarea unui document nu sînt de dată recentă; în întreaga dalităţile în vederea reluării experien o dată orbirea primejdioasă a diplo
nea Sovietică, încereînd să scoată care să înscrie angajamentul comun perioadă a „moratoriului de suspen ţelor cu arm a atomică în atmosferă. maţiei occidentale. In scrisoarea sa, Gizenga se Imediat după deschiderea şe
conferinţa din im pasul în care Se a- de a nu efectua explozii nucleare ex dare a experienţelor“, cercurile agre După cum a dezvăluit James Reston adresează ca membru al parla dinţei reprezentantul S. U. A.,
flă din cauza puterilor occidentale, a perimentale (cele a căror posibilitate sive din S.U.A. au exercitat presiuni de la „N ew York Times“, „nici preşe In faţa poziţiei adoptate de puterile mentului lui Adoula, cerîndu-i Adlai Stevenson, susţinut de re
prezentat noi propuneri constructive de detectare există, să fie puse sub un pentru pregătirea unei noi serii de dintele Kennedy, nici primul ministru occidentale, apare pe, deplin justificat să fie eliberat. prezentantul Angliei s-a pro
care ar fi permis rezolvarea în cel strict control, iar pentru cele subpă- explozii nucleare experimentale. Doar Macm illan nu au găsit că este opor avertismentul dat de guvernul sovietic nunţat în favoarea amînării
mai scurt timp a acestei importante inîntene să se continue eforturile în în 1960 J. Alsop, ale cărui legături tun să se anunţe reluarea experienţe că „dacă puterile occidentale vor con La Leopoldville s-a aflat de dezbaterilor sub pretextul că
probleme internaţionale. vederea stabilirii mijloacelor tehnice cu Departamentul de Stat sînt cuno lor nucleare cu trei zile înainte de tinua experienţele cu arme nucleare asemenea că din iniţiativa unui guvernul central eongoîez nu
capabile să le depisteze), apare cel scute, scria în „N ew York Herald Crăciun şi încă în insula Cllristmas fie sub pănnnt fie în atmosferă, U niu grup de deputaţi comisia Ca este de acord cu discutarea în
Pentru a urmări tactica tărăgănării puţin ciudat dacă se ia în considerare Tribune“ : „Persoanele care stabilesc (în limba engleză •— Crăciun — n. r.) ; nea Sovietică va fi nevoită ca, în scopul merei Deputaţilor pentru pro momentul de faţă în Consiliul
faptul că propunerile sovietice ţin sea politica Alinisterului de Război al asigurării securităţii sale, să reia ex blemele activităţii parlamenta de Securitate a situaţiei din
practicată de diplomaţia occidentală ma că, în declaraţiile tor recente, pre S.U .A . şi în primul rind grupul mixt în consecinţă s-a hotărir să se lase să perienţele cu arme nucleare, tlecesare re a liotărît să prezinte spre Congo.
şedintele S.U.A., Kennedy, şi premie al comandanţilor de state M ajore s-au examinare Camerei un proiect
trebuie amintit că în v ara anului 1961, rul englez, Macmillan, s-au declarat situat pe o poziţie care constă în aceea treacă sărbătorile şi apoi... să se or pentru întărirea capacităţii ei de ap ă de rezoluţie în care să ceară e- Luind cuvîntul, reprezentan
dispuşi să accepte interzicerea sub că orice discutare a dezarmării nu liberarea imediată a lui Gizenga
rind N. S. Hruşciov i-a înmuiat la control a experienţelor cu arme nu cleare este de neconceput"; Iar la în ganizeze noi consultări în anul urmă rare". In aceste condiţii răspunderea din lagărul militar „Binza“ , tul U. R. S. S., Valerian Zorin a
cleare în atmosferă. Secretul acestei păzit de paraşutişti ai lui Mo demascat manevrele întreprinse
întîlnirea de la V lena lui J. Kennedy ceputul lunii septembrie 1961, o con tor". Iar acum, după trecerea sărbă pentru intensificarea cursei înarmări butu. de colonialişti în Congo şi a a-
ciudăţenii trebuie căutat în poziţia re rătat netemeinicia propunerii
memorandumul sovietic în problema torilor de iarnă, se fac pregătiri in lor atomice revine puterilor occidentale. ? de amînare a înscrierii pe ordi
fractară faţă de interzicerea experieh- nea de zi a cererii guvernului
dezarmării, în presa americană au a- tense pentru reluarea experienţelor nu- Z. FfcOREA NEW YORK 30 (Ageipres).— U.R.S.Ş. (La închiderea ediţiei,
Comentator Agerpres dezbateşiţp continuă).
păruţ articoîe yădit inspirate de cer- cleare anglo-americane în atmosferă; La 30 tyuuaţie la ora 16
ii administraţia ziarţ(lui: ştr. 6 Martie nr. 9. Telefon': 188, 189, 75, 674. Taxa plătită in numerar conform aprobării ’Direcţiei Generale P.T.T.R. nu 263.328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poli grafică „l Mai" — Deva.
