Page 13 - 1962-02

PKOEETATÍÍ DIN TOATE ŢAR TOER ÜNlfl-TÄ T
Anul XIV. Nr. 2212
COMUNICATUL
Direcţiei Centrale de Statistică cu privire
la îndeplinirea planului de stat
al Republicii Populare Române pe anul 1961
In anul 1961 — cel de-al doi­
lea an al planului de 6 ani —
s-au obţinut noi şi importante
succese în dezvoltarea economiei
I. I n d u s t r i e
Planul producţiei globale in ­
dustriale pc anul 1961 a fost în­
deplinit în proporţie de 104,2 la
sută, iar al producţiei marfă în
proporţie de 104,0 Ia sută.
Pe ministere, organizaţii eco-
MINISTERUL MINELOR ŞI
ENERGIEI
ELECTRICE
MINISTERUL INDUSTRIEI
PETROLULUI
ŞI CHIMIEI
MINISTERUL METALURGIEI Şl CONSTRUC­
ŢIILOR DE MAŞINI
MINISTERUL'ECONOMIEI. FORESTIERE
COMITETUL DE STAT PENTRU CONSTRUC­
ŢII, ARHITECTURĂ ŞI SISTEMATIZARE
— DEPARTAMENTUL CONSTRUCŢIILOR
ŞI MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII
MINISTERUL INDUSTRIEI UŞOARE ’
MINISTERUL INDUSTRIEI ALIMENTARE
ÎNTREPRINDERILE INDUSTRIALE ALE MI-
NISTERULUI TRANSPORTURILOR ŞI
TELECOMUNICAŢIILOR
UNITĂŢILE INDUSTRIALE ALE MINISTE­
RULUI AGRICULTURII (UZINELE DE
REPARAŢII ETC.).
DIRECŢIA GENERALĂ INDUSTRIALĂ DIN
MINISTERUL ÎNVĂŢAMINTULUI ŞI CUL­
TURII (POLIGRAFIE, MATERIAL DI­
DACTIC ETC.).
ÎNTREPRINDERILE INDUSTRIALE ALE SFA­
TURILOR POPULARE
UNIUNEA CENTRALĂ A COOPERATIVELOR
MEŞTEŞUGĂREŞTI
Volumul producţiei globale
industriale a crescut în 1961
faţă de anul 1960 cu 15,6 la
sută; al mijloacelor de produc­
ţie cu 17,1 la sută, iar al bunu­
rilor de consum cu 13,4 la sută*).
In ramurile hotărîtoare ale
industriei creşterile au fost şi
mai importante: în industria
metalurgiei feroase producţia a
sporit cu 18 la sută, în indus­
tria construcţiilor de maşini şi
prelucrării metalelor cu 20 la
sută, în industria chimică cu
27 ia sută.
Producţia globală a industriei
prelucrătoare petroliere a cres­
cut cu 11 la sută şi a industriei
de prelucrare a lemnului cu 13
la sută, ca urmare a unei mai
bune valorificări a ţiţeiului,
respectiv a masei lemnoase.
'Au fost obţinute creşteri în­
semnate şi în ramurile producă­
toare de bunuri de consum: în
industria textilă 20 la sută, în
industria confecţiilor 19 la sută,
în industria pielăriei şi încălţă­
mintei 7 la sută, in industria
alimentară 8 la sută.
Pe ansamblul industriei in
*) Procentele de creştere sint cal­
cula le faţă de realizările efective ale
anului 1960, care au fost mai mari
decît cele preliminate cu ocazia ela­
borării planului pe 1961.
Fontă
Oţel
Laminate finite pline
Ţevi de oţel
Cocs metalurgic-1pentru furnale
Minereuri de fier
Cărbune brut extras
Ţiţei extras
Produse petroliere albe
Uleiuri minerale
Gaz metan
Energie electrică
Maşini-unelte pentru aşchie-
rea metalelor
Motoare cu combustie internă mii C.P.
Motoare electrice
Generatori electrici
Transformatori electrici
instalaţii de foraj
Utilaje tehnologice pentru in-
TELEGRAME
Tovarăşului GHEORGHE
Prim^secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn,
Preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Romîne
Tovarăşului ION GHEORGHE MAU RE R,
Preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Romîne
l :'•> • 7 - BUCUREŞTI
Dragi.-, tovarăşi, ¦, sovietici relevă cu un sentiment de adîncă sa­
Duminică 4 februarie 1962 4 pagini 20 bani In nurriele Comitetului.-.Central -a l . Partidului . tisfacţie realizările remarcabile ale poporului
Comunist al-Uniunii' Sovietice; Prezidiului So­ romîn în înfăptuirea sarcinilor construcţiei , so­
vietului'1Suprem al- U/.R.S.S. şi Consiliului- de cialiste şi marea contribuţie pe care o aduce la
•Miniştri alţU.R.S.S. vă: felicităm- pe dv.. şi, prin lupta popoarelor iubitoare de pace pentru preîn­
dv. poporul .îrăte romîn. cu.-prilejul celei ¦de-a tâmpinarea unui nou război mondial, la cauza'
'XIV-a' ariiveHsări .a' semnaţii ''Tratatului de prie­ întăririi continue a forţei şi unităţii sistemului
tenie, -colaborare şi asistenţă 'mutuală -între .Uni­ socialist mondial.
unea 'Sovietică; ş i . Republica. Populară Romînă.
Acest Tratat,- bazat pe 'principiile' de neclintit Vă urăm din toată inima, dv. şi tuturor
ale internaţionalismului proletar, a -devenit cea oamenilor muncii din Republica Populară Ro-
mai- importantă bază pentru dezvşitareaşcon- , mînă, noi mari succese în lupta pentru clesăvîr-
tinuă- a prieteniei frăţeşti ,şircolaborării'multila­ şirea construcţiei socialismului, pentru pace în'
terale între popoarele- ţărilor noastre. El răs­ l întreaga lume.
punde ; intereselor - întăriri; coeziunii şi puterii
ţărilor-lagărului socialist-şi :ser;veşte:'cauzei asi­ Trăiască prietenia veşnică, frăţească 'dintre
gurării păcii şi-securităţii-în-Europa. . popoarele ţărilor noastre!
N. HRUŞCIOV
Prim-sccretar al G.G. al P.G.U.S., Preşedintele
naţionale şi în creşterea nive­ Producţia efectivă* în anul 1961 ¦ Ocupaţi cu-traducerea-în-viaţă_;a..măreţului Consiliului de Miniştri al U.R.S.S.
lului de trai al oamenilor mun­ Program de construire a comunismului, adoptat
cii din Republica Populară Ro- de Congresul al XXII-lea. al-P.C.U.S., oamenii L. BREJNEV
mînă.
Preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S.
• Unitatea In % faţă de pro- : Tovarăşului N1KITA SERGHEEVICI HRUŞCIOV,
de măsură Date ducţia efectivă Prim-secretar al. Comitetului Central al Partidului Comunist
absolute din 1960 al Uniunii Sovietice,. Preşedintele Consiliului de M iniştri al U.R.S.S.
nomice centrale şi întreprinderi dustria chimică şi prelucra­ 155 Tovarăşului LEONID ILICI BREJNEV,
ale sfaturilor populare, planul Preşedintele•Prezidiului. Sovietului Suprem al U.R.S.S.
producţiei globale industriale a rea ţiţeiului tone 37.605 131
123
fost îndeplinit după cum ur­ Vagoane de marfă pentru 6.041 122
14.858 117
mează : ecartament normal buc. •- ' MOSCOVA
5,548 111
'Autovehicule buc. 20.000
Rulmenţi mii buc. 6.129 Dragi tovarăşi, ” t _'• .. pe care poporul sovietic, însufleţit de noul Pro­
gram al P.C.U.S. şi de hotărîrile istorice ale
Proccntul de îndeplinire Tractoare buc. Ia numele Comitetului Central al Partidului celui de-al XXII-lea Congres al P.C.U.S., le ob­
a planului pc anul 1Ü61 Muncitoresc Romîn, . al Consiliului; ele Stat, al ţine în dezvoltarea economiei, ştiinţei, tehnicii
Combine tractate pentru ce­ Consiliului de Miniştri a l , Republicii Populare
reale păioase buc.
Semănători de cereale cu Romîne şi al poporului romîn. vă -transmitem şi culturii socialiste, pe drumul luminos al
dv. şi, prin dumneavoastră, întregului popor so­ comunismului.
tracţiune mecanică buc. 15.216 106
102,3 Sodă calcinată mii tone 238 130 vietic un călduros salut tovărăşesc şi cele mai Profund ataşată ideilor nob’ile ale păcii şi
Sodă caustică mii tone 133 173 cordiale felicitări cu prilejul celei.de-a 14-a ani­ prieteniei între popoare, Republica Populară
Acid sulfuric mii tone 248 n o versări-a semnării Tratatului de prietenie, co­ Romînă sprijină întrutotul lupta perseverenta
îngrăşăminte ehimice (subs­ laborare şi asistenţă mutuală •dintre Republica a Uniunii Sovietice pentru- preîntîmpinarea unui
103,4 tanţă activă 100%) mii tone 86 122 Popul,ară Romînă şi Uniunea. Republicilor So­ nou război mondial, pentru întărirea continuă
103,3 Coloranţi organici tone 4.156 112 a unităţii şi forţei lagărului ţărilor socialiste.-
105,9 Anvelope auto-traetor-avion mii buc. 109 vietice Socialiste. ,-
tone 368 179 Vă urăm din toată inima, dragi tovarăşi, 'dum­
103,9 Fibre şi fire sintetice 1.593 In cei 14 ani care au trecut ele la'semnarea neavoastră şi marelui popor sovietic prieten,
102,8 • Mase plastice şi răşini sinte­ tone 141 noi şi strălucite victorii în înfăptuirea grandio­
103,4 mii tone 17.893 105 Tratalului, prieienia trainică, colaborarea' fră­ sului Program de construcţie a comunismului,
' tice mii tone 146 108 • în lupta nobilă neutru apărarea păcii.
107,8 Hirtie ţească şi alianţa-ele-nezdruncinat dintre ţările
Ciment mii m.2 3.308 101 Să trăiască în veci prietenia trainică şi
108,0 Geamuri trase in echivalent mii m.3 106 noastre s-au dezvoltat neîntrerupt şi multilateral. alianţa de nezdruncinat dintre poporul romîn
mii m.3 18.353 136 şi poporul sovietic 1
2 mm. grosime 4.162 Muncind cu întreaga lor energie creatoare
tone 120 GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ ~s
Cherestea mii. lei 92 133 pentru traducerea în viaţă a hotărîrilor Con­
Placaj mii. m.2 114 Prim-sccretar al Comitetului Central al Partidului
Plăci din particole aglome- mii. m.2 37.656 117 gresului al fll-lea al Partidului Muncitoresc
1.472 /Muncitoresc Romîn, preşedintele Consiliului dc Stat
rate Romîn, pentru desăvîrşirea construcţiei socia­
Mobilă 282 ut Republicii Populare Romîne
37 liste, oamenii muncii din ţara noastră acordă o
Ţesături de bumbac ION GHEORGHE MAURER
’ Ţesături de lină înaltă preţuire ajutorului-internaţionalist primit
Preşedintele Consiliului de Miniştri
din partea. Uniunii Sovietice.
al Republicii Populare Romîne
împreună . cu popoarele, celorlalte-ţări socia­
liste sj cu toţi cei cărora le este scumpă icauza
păcii si a progresului omenirii, poporul romîn
se bucură din toată inima de marile victorii
Ţesături de mătase- mii. m,2 29 116
Tricotaje mii. buc. 55 135 se pi sar 'Q •
Confecţii din ţesături 120
Încălţăminte mii. lei 4,865 103 tP VACI
115,2 mii p.er, 30.960
114,8 din care : mii per. 19.853 102 [ După viscolul care s-a in- Sarcina încredinţată de orga­ şan Ciobotea — au pornit pL]
104,3 -- încălţăminte din piele mii buc. 211 126 î vfrtit toată noaptea prin cimp, nizaţie trebuie îndeplinită.
Aparate de radio buc. 289 l troenind neaua pe după mo- Pînă la amiază trebuie adus vale în sus. j
Răcitoare electrice 30.063 l vile şi hirtoape, întinderile din tot bradul necesar pentru îm­
Maşini electrice de spălat rufe buc. 183 l jurul satului au fost cuprinse podobirea arcului de triumf Tot de dimineaţă a început 1
mii buc. 69 800 112 L de o acalmie rece, de gheaţă, de la intrarea in sat şi a că­
pentru uz casnic buc. 272 118 j- Unii dintre cei care au tru- minului cultural. o activitate vie şi la căminul}
Biciclete mii tone 98** [ dit din primăvară pînă în iar-
Maşini de cusut de uz casnic mii bl. 62.000 131 t hă pe ogoare, infruntind' ar- Agitatorii organizaţiei de cultural. Dar nu activitate
Carne (fără slănină) mii tone 264 122 [• şiţa soarelui din luna lui cup- bază, membrii comitetului de
anii 1960—1981 ritmul mediu a- Lapte de consum mii tone 113 ^ tor şi şfichiuiala îngheţată ci iniţiativă, şi-au îndeplinit cu cum se obişnuieşte în toate }
nual de creştere al producţiei Brînzeturi mii tone 1.729 106 succes sarcina pe care şi-au
globale a fost de peste 16 la Unt mii tone 41 108 [ ploilor de la sfîişitul toamnei, propus-o de a atrage prin zilele. Un grup de tinere fete,'!
sută, faţă de circa 13 la sută Uleiuri comestibile 14
cît este prevăzut în planul de Zahăr 125 printre care sint recomandate *
6 ani. 422
Marioara Şutăm, Adela Herlea, -j
Producţia mijloacelor de pro­
ducţie a crescut in anii 1960— Maria Ghiura, Eugenia Mano-']
1963 in medie cu 16,8 la sută
pe an, faţă de circa 14 la sută ilă, trebăluiesc de zor pentru1
ritm mediu anual prevăzut pen­
tru perioada 1960-1965, iar pro­ a face căminul cultural mai
ducţia industriei construcţiilor
de maşini şi a prelucrării meta­ l se socotesc indieptăţiţi ca in muncă de lămurire întregul curat şi mai frumos ca ori- }
lelor cu 21 la sută faţă de 14 la l vremea aceasta, cind se clo-
sută. cind. J
L cesc ouăle de corb, să mai
Planul pe anul 1961 a fost de­ Aceiaşi tineri şi tinere pe 1
păşit la majoritatea produselor [ tragă cit un pui de somn şi w.
importante : fontă, oţel, lamina­ fost adaptat în cursul anului la I după revărsatul zorilor, iar c A f'LJt L I l t I L ( l C C care i-am intîlnit pomină in a
te finite pline, ţevi din oţel, mi­ de către Plenara G.G. al P.MR. faptul zilei la pădure după
nereuri de‘ fier, cărbune, motoa­ ¦denie pentru export. j- peste zi să-şi facă de lucru i
re electrice, rulmenţi, autocami­ brad sau muncind peste zi la i
oane, pluguri de tractor, com­ ^ mai mult pe la gura cuptoru-
bine tractate pentru cereale, acid sat in gospodăria colectivă. pregătirea localului pentru ţ i -]
sulfuric, produse sodice, colo­ Lansarea planului cu 3 luni ni! de prelucrare a maselor plas­ [_ lui. Dosarul cu 'cererile de înscrie­
ranţi organici, anvelope, che­ tice. Au fost introduse linii teh­ re în gospodărie, arată ca un nerea adunării de inaugurare, 1
restea. ciment, ţesături de bum­ înainte de începerea anului a nologice automate în industria I Or fi dintre aceştia şi pe la burduf. Cele 428 familii în­
bac, lină şi mătase, tricotaje, construcţiilor de maşini, indus­ scrise dispun de o suprafaţă i-am reîntilnit spre seară in ^
încălţăminte, răcitoare electrice, permis încheierea din timp a tria materialelor de construcţii, l Cioara. Astăzi însă cei mai de circa 1.200 ha., ceea ce re­
maşini de cusut, mobilă, prepa­ industria lemnului, industria ali­ prezintă peste 95 la sută din altă sală a căminului culţii-1
rate de carne, unt, uleiuri co­ contractelor şi aprovizionarea mentară. întreprinderile textile L mulţi dintre viitorii colecti­ suprafaţa satului. Din dosar
mestibile, zahăr şi altele. au fost dotate cu peste 1.100 lipsesc doar cîteva nume pen­ ral pregătind programul ar- v
in mai bune condiţiuni a între­ războaie automate de ţesut. vişti de aici s-au sculat cu
Producţiile obţinute la prin­ Ll noaptea-n cap. Un grup de tru a, cuprinde totalitatea lo­ tistic de brigadă ce urmează -j
prinderilor şi a influenţat favo­ Succese importante s-au obţi­ cuitorilor din sat.
cipalele produse industriale în nut şi în folosirea capacităţilor l flăcăi voinici — toţi utemiştl să fie prezentat în faţa proas-\
rabil desfăşurarea ritmică a de producţie.
anul 1961 şi creşterile înregis­ l — a plecat în faptul zilei la peţilor colectivişti şi a musafi- ^
producţiei industriale. Producţia de fontă pe m3 vo­
trate faţă de 1960 sint urmă­ lum util al furnalelor a ajuns în t pădure. Achim Ţirlea, Emil rilor invitaţi să participe la I
toarele : In baza Directivelor C.C. al anul 1961 la 0,995 tone, iar pro­
ducţia de oţel pe m2 de supra­ Macarie, Nicolae Pădurean, bucuria lor. ]
P.M.R. din februarie 1961 cu faţă a vetrei cuptorului Martin
' Achim Stoica, loan Bran, nu „Pentru o viaţă nouă în 1
privire la criteriile principale (Continuare in pag. 3-a)
ţ dau atenţie nici gerului care — Să mai stăm şi astăzi de sat“ — aşa se intitulează proO
ale întrecerii socialiste, în între­ C le taie răsuflarea prefăcînd-o vorbă cu e i!... şi-au propus gramul pregătit de tinerii ar.'i
prinderile industriale s-au in­ L îndată în promoroacă- pe tu- agitatorii Vasile Stuparu şl tişti amatori din Cioara. El ^
tensificat eforturile oamenilor fLl leele ce abia le mijesc în bărbi loan Dicu, pornind spre par­ vorbeşte despre trecutul negru ^
şi nici scîrţîitului¦zăpezii în- tea din jos a satului.
muncii în vederea îmbunătăţirii al ţăranilor, din Cioara, despre]
calităţii producţiei, obţinindu- C gheţate ce pare că geme sub in acelaşi scop, alţi doi agi­ năzuinţa lor spre mai bine, '
se şi în acest domeniu rezultate t apăsarea grea a bocancilor. tatori — Zaliarie Raita şi Cri- ăespre hotărîrea de a păşi cu-]
pozitive. 1l J v_ _ j » 1 r i • . i «_ / % / »—t\—lu /U i—h—11—11—/t—tI_Iu_71_r,_1^ *«—/u./w | încredere pe calea arătată de~]
în cursul anului 1961 s-au în­ J *—j u i <— r partid spre belşug şi fericireA
registrat noi succese în creşte­
rea nivelului tehnic al produc Sub îndrumarea organizaţi- 3
ţiei, ca urmare a ridicării ca
lificării cadrelor, dotării indus­ ^ ilor de partid, comitetul de -ţ
triei cu maşini, utilaje şi insta­
laţii moderne din ţară şi din ţ- iniţiativă a dus o muncă grea. J
străinătate, introducerii şi extin­
derii de procedee tehnologice l Se pare că partea cea mai ţ*
înaintate, mecanizării şi auto­
matizării, în continuare a pro­ l grea este acum cind, ajuns
ceselor dc producţie.
Producţia efectivă în anul 1961 L capătul activităţii, trebuie să
In % faţă dc pro- l întocmească darea de seamă. <j
Unitatea Date ducţia efectivă
Aplecaţi in jurul unei mese]
la sfatul popular, cîţiva mem-f]
de măsură absblufe din 1960 Industria construcţiilor de ma­ bri ai comitetului cugetă, cum- j
mii tone 1.099 108 şini a obţinut bune rezultate în pănesc, işi dau părerea. „Cum 2
mii tone 2.127 118 acţiunea de modernizare a par­ am muncit, ce-am făcut bun, ]
mii tone 1.520 121 cului existent de maşini-unelte ce trebuie făcut de acum îna- J
mii tone 113 şi de redotare a întreprinderi­ inte“. Alţii, aşezaţi pe scaune- 1
mii tone 400 115' lor cu utilaje noi cu perfor­ (ţ le înşiruite pe Ungă pereţii în- /j
mii tone 940 119 manţe tehnice ridicate. l căperii işi dau şi ei părerea: ]
mii tone 1.737 107 l — Să scriem despre vizitele]
mii tone 8.704 101 S-a extins automatizarea pro­ ţ- făcute la gospodăriile colective J
mii tone 11.582 102 ceselor de producţie. In indus­ l din Pricaz, din Turdaş şi din}
mii tone 6.555 117 tria siderugieă peste 50 la sută r rt-i- -.a—.*- __ i —. I
mii, m.3 362 110 clin producţia de fontă şi peste
mil.. kWh 7.197 143 60 la sută din producţia de oţel şi despre agi-
8.631 Martira s-a produs în agregate l tatorii noştri care au stat dc]
buc. 124 cu operaţii 'automatizate.
5.375
S-au autom atizatei s-a intro-.
dits telemecanizarea. la un nu­
338 95 măr de 8 staţii de transformare ^ vorbă cu fiecare întovărăşit ş i]
mii kW 702 127 a energiei electrice. in industria [ gospodar individual, convin- j
mii kVA 123 150 chimică s-au dat în funcţiune l gindu-l despre superioritatea1
mii kVA1 2.196 139 instalaţii cu un înalt grad de t M. CRISTESGU
116 automatizare ca: instalaţia de l
buc. 94 formaldehidă, de metanol şi li- Frezorul Nicolae Negrea, de la atelierele centrale Gurabarza se numără. printre -fruntaşii luptei pentru l 1
calitate. .Acest • lucru îl confirma • şi maistrul - Adam • Benon ‘ care - verificăcalitatea unei noi piese. u
(Conlinuare in p_ag.t 2-a)
/ >—/ wrfc-/w/u/