Page 14 - 1962-02
P. 14
pag. 2 DRUMUL/ SOCIALISMULUI N r. 2212
Din activitatea Cerc
de radiotelegraîie
organizaţiilor de partid Din iniţiativa comitetului
U.T.M. de la uzina „Victoria“
Studiu, analiză, struire a agitatorilor de la sate. rilor sindicale, in sectorul tur Călan, cu sprijinul comitetului J I R POSTA PEISAJ DIN ÎMPREJURI
eficacitate La cursurile organizate in nătorie au fost alese două comi sindicatiLlui, s-a deschis, in ca MILE COMUNEI BA1ŢA
tete sindicale de secţie. drul clubului muncitoresc „îl
La Hunedoara se construieşte acest scop în comunele Girbova, i u n i e u n cerc de radiotelegra-
într-una. Aici se ridică nume Pianul de Sus şi Săsciori, au Atenţia pe care o acordă or fie pentru amatori. Din acest
roase obiective industriale şi participat peste 300 de agitatori. ganizaţia de bază din secţia tur cerc fac parte 19 tineri, prin
construcţii social-eulturale. Rit nătorie activităţii sindicale, se tre care turnătorii Nicolae Das
mul de construcţie a impus spo In cadrul acestor cursuri a desprinde şi din faptul că ime călii şi Constantin Pîrvuleţ, elec
rirea producţiei de betoane. fost predată prima lecţie cu diat după alegeri, biroul organi tricienii Sabin Suciu, Fruncisc
Pentru a rezolva această pro tema : „Rolul agitaţiei politice zaţiei de bază a îndrumat noul Szabo, Rudolf schilcerle şi Ma
blemă, Comitetul de partid de în desăvirşirea construcţiei so comitet sindical de secţie să rin Colţan, strungarul Mihai Za-
la I.C.S.H., cu sprijinul unui larg cialiste. Trăsăturile caracteris ţină o plenară cu întreg activul moniţă, sudorul Constantin
activ de ingineri şi tehnicieni, tice ale agitaţiei comuniste. For sindical. La această plenară unde Oprea şi mecanicul loan Mihu.
a întreprins un studiu. Pe baza mele şi mijloacele prin care se s-a discutat despre sarcinile
acestui studiu s-a organizat apoi duce agitaţia“. ce-i revin activului sindical şi Tinerii se întîlnesc in cadrul
cu sprijinul comitetului de partid conducerilor administrative în ve cercului de 4-5 ori pe săptămi-
o analiză în cadrul unei sesiuni Prin lectori bine pregătiţi re derea traducerii in viaţă a sar nă şi ascultă cu mult interes ex
ştiinţifice a inginerilor şi tehni crutaţi din rîndurile activiştilor cinilor trasate de cel de-al III- plicaţiile ing. Viorel Popan, con
cienilor, care a avut drept scop de partid, a lucrătorilor din lea Congres al partidului, au ducătorul cercului, privind con
valorificarea unor rezerve inter aparatul de stat şi economic, participat toţi membrii biroului strucţia, întreţinerea şi utiliza
ne care să ducă la creşterea s-a asigurat expunerilor un con organizaţiei de partid. Cu acest rea aparatelor «de radio şi tele
producţiei prin executarea unor ţinut bogat de idei. prilej, secretarul organizaţiei de grafie.
instalaţii de sortare şi conca- bază a arătat că comitetul sin
sare a agregatelor necesare fa Cu acest prilej a fost de ase dical de secţie trebuie să pună ' CONSTANTIN CHIRIAC
bricării betoanelor. menea organizat un schimb de un accent deosebit pe organiza
experienţă, agitatorii fruntaşi rea întrecerii socialiste care să turnător
Cu acest prilej, inginerul Mol vorbind despre metodele folosite aibă ca obiectiv central — aşa
dovan a prezentat un referat în munca lor. cum arată Directivele C.C. al E X P O Z IŢ IE
asupra tehnologiei betonului. Au P.M.R. cu privire la criteriile
mal luat de asemenea cuvintul Asemenea cursuri de instruire principale ale întrecerii socia Cooperativa meşteşugărească
inginerul loan Ţifrea, Gh. Mold a agitatorilor vor fi organizate liste — calitatea producţiei. „'Moţul“ din oraşul Brad a des
şi în alte comune ale raionului. chis zilele trecute o expoziţie cu
şi alţii. Noul comitet sindical de sec produsele ce se fabrică în sec
Pe baza analizei şi a propu Organizaţia de partid ţie (preşedinte Dionisie Mun- ţiile şi sectoarele sale. In stan
teanu), îndrumat de organizaţia duri sini expuse peste 180 ex
nerilor făcute s-a trecut la con îndrumă activitatea de partid, a şi trecut la organi ponate de confecţii, încălţă
struirea unei instalaţii de pro zarea mai temeinică a întrece minte, lenjerie, broderie, arti
dus agregate pentru betoane sindicală rii în care au fost antrenaţi toţi cole electrice şi de uz casnic.
prin valorificarea resurselor lo
cale existente. Organizaţia de partid de la muncitorii. Drept urmare, de la In primele trei zile. expoziţia
sectorul turnătorie al uzinei a fost vizitată de peste 5.000 de
In prezent fabrica de betoane „Victoria“ Călan, a acordat şi plenara amintită şi pînă in pre oameni ai muncii.
de la Hunedoara, folosind agre acordă o deosebită atenţie în
gatele produse la noua insta drumării activităţii comitetului zent, calitatea produselor turna H. POPA
laţie de sortare şi concasare, şi-a sindical al secţiei, orientindu-1 corespondent
mărit producţia de la 450 la spre cele mai importante sar te s-a îmbunătăţit. La sortimen
650—700 m.c. pe zi. cini ce stau în fata colectivului
de aici. In anul 1961, de exem tul radiatoare, de exemplu, re
Asigurarea agregatelor de plu, biroul organizaţiei de bază,
bună calitate a făcut posibil analizînd activitatea sindicală a butul a fost redus cu 2 la sută
aplicarea unor metode noi de constatat că munca comitetului
execuţie a turnului de răcire la este îngreunată prin faptul că faţă de admis.
noile furnale ce se construiesc secţia cuprindea întreg sectorul
la Hunedoara. Prin introduce turnătorie (secţia turnătorie De Í2 ani în fruntea 5 FEBRUARIE 1962
rea turnării în cofraje glisante veche şi atelierul de montaj), şi
de pildă, s-a redus termenul de deci avea' o mare rază de acti S a tu l se p r e g ă te ş te >»-V trei hi ri loi obşteşti Programul 1 : 6,30 Emisiunea
execuţie a turnului de răcire de vitate. De aceea, biroul orga pentru sate : Creşterea păsărilor,
la 90 <;e zile la 14 zile, iar ca nizaţiei de bază a propus comi d e sărbăto izvor de mari venituri pentru
litatea lucrărilor a fost supe tetului de partid să îndrume co
rioară. mitetul sindicatului pe uzină L-am cunoscut pe loan Or- că despre realizările „lui“, ci G.A.C. ; 7,30 Sfatul medicului :
pentru organizarea a două co
Cursuri de instruire mitete sindicale de secţie : unul mindean acum citva timp. Lu despre „ale lor“, adică ale cetă Asteniile ; 8,00 Din presa de as
la atelierul de montaj şi altul
a agitatorilor la secţia turnătorie. (Urmare din pag. l-a) — Spune baci-llie, te ascul cra cot la cot cu un grup de ţenilor din circumscripţie. tăzi ; 8,30 Concert de valsuri :
In raionul Sebeş, au început Propunerea biroului organiza sectorului socialist. Tovarăşul tăm. cetăţeni pe şantierul drumului — O treabă grea — spunea el 9,00 Tinereţea ne e dragă; 11,03
zilele trecute, cursurile de in- ţiei de bază (secretar Gheorghe
Măgureanu), a fost apreciată şi loan Roşu, după ce a, depus — O parte dintre voi sinteţt care se construieşte de la Bueu- — dar care a fost dusă la bun Pagini alese din opera „Cava
în acest an. cu prilejul alege-
cererea de înscriere a organi mai tineri. Aţi văzut puţine in reşci spre Curechi. sfirşit, cu tonte greutăţile întâm leria rusticană" de Mascagni:
zat in fiecare zi convorbiri şl viaţă. Eu cred că ar fi bine — Am venit împreună cu to pinate, a fost electrificarea. Tre 11.30 Almanah ştiinţific; 14,00
discuţii cu ţăranii din grupul ca in această zi de mare bucu varăşii din circumscripţia mea, buiau tăiaţi şi transportaţi Muzică populară romînească ;
de case la care a fost reparti rie, cind păşim pe o cale cu să dăm o mină de ajutor. Vrem stil pi, săpate gropi etc. Am avut 14.30 Muzică din operete; 16,15
zat. El a convins pe Ion Mi- totul nouă, să ne mai aducem să terminăm cit mai repede mult de lucru şi nu a fost toc Note de lecto r: 17,30 Prietena
clea, Vasile Gherman, Nicolae odată aminte de trecut. Să se drumuhvw-'Spunea el.' • " ¦¦ ¦ mai uşor. ¦ .M,/ui noastră cartea; 18,40 ....M.....u..z..*i>cră
uşoară ; 19,00 Jurnalul satelor ;
Dicu, şi pe mulţi alţii să se amintească- in două'cuvinte şL Aşa am aflat că tovarăşul Curînd însă „lampa lui ilici,“ 19,25 Din muzica popoarelor:
loan Ormindean este deputat 20,20 Noapte bună, copii ; „De-a
despre vremurile cind noi cei în sfatul popular comunal. s-a aprins şi pe aceste melea v-aţi ascunselea“ de N. Nosov ;
20,50 Tribuna radio ; 22,30 Pro
înscrie in colectivă... Circumscripţia lui a cucerit guri. Odată cu electrificarea şi gram de muzică uşoară.
— Şi despre tovarăşul Vasile din Cioara munceam ca iobagi drapelul de fruntaşă pe comună.
Vor ii exfinse împăduririle cu specii Stănilă să amintim. Ca depu pe moşia grofului Barcsay Ga- viaţa noastră s-a schimbat. Aş Programul II: 13,15 Carnet
— L-am cîştigat la 23 August, de reporter ; 14,03 Seleeţiuni
tat în sfatul popular el a vor bor, cind cei care nu se supu şi sintem hotăriţi să-l păstrăm vrea să amintesc, că am primit din operete ; 14,30 Muzică popu
incă mult timp — îmi' vorbeşte lară sovietică; 16,30 Vorbeşte
care cresc repede bit la toate întilnirile cu ale neau ordinelor grofului, erau deputatul cu mindrie. ajutor în această acţiune de la Moscova; 19,00 Ansambluri de
cintece din ţări socialiste ; 19,30
gătorii din circumscripţia iui spinzuraţi sau bătuţi cu cio Şi are de ce fi mîndru. In cei tov. Fodor Petru Diala, Faur Inovatori şi inovaţii ; 20,20 Es
doisprezece ani de cind, ca de trada melodiilor: 21,00 Actua
Peste 80 de ingineri silvici au prelucrate mai bine în marile despre gospodăria colectivă. magul sus pe dealul Butoiu putat, a fost ales să slujească loan, Neaga Petru şi alţi cetă litatea radio ; 21,30 Muzică
făcut, în vara anului trecut stu combinate. alături de alţi tovarăşi, trebu uşoară.
dii asupra solului şi vegetaţiei Ţăranii muncitori din circum lui, cind din şase zile pe săp- rile obşteşti ale locuitorilor din ţeni.
terenurilor, din diferite regiuni Datorită acestor studii făcute Curechi, el nu a dat niciodată 6 FEBRUARIE 1962
ale ţării, care urmează să fie pe aproape 300.000 de hectare scripţia in care este el depu tămînă, două le munceam pe înapoi, nu a desminţit niciodată De aproape un an, împreună
împădurite in următorii ani ai s-au elaborat propuneri cu pri tat s-au. înscris printre primii moşia grofului, cind trebuia încrederea pe care i-au acor cu cetăţenii din celelalte cir Programul 1: 6,10 Muzică
şesenalului. Scopul acestor cer vire la crearea de păduri. să plătim ca să culegem bu dat-o oamenii. cumscripţii electorale, efectuăm uşoară; 6,30 Emisiunea pentru
cetări a fost stabilirea celor mai ţ în gospodărie... muncă patriotică Ia construcţia sate ; 7,30 Sfatul medicului :
productive specii de arbori cu in prezent se elaborează solu S-a propus ca în darea de reţi din pădure şi cind aproa M-am interesat despre reali drumului Bucureşti—-Curechiu. Curăţenia, mijloc de prevenire
care urmează să se împădureas ţiile tehnice de împăduriri şi seamă să se amintească şi des pe tot satul era analfabet. Re zările la care a contribuit şi tov. Facem săpături şi terasamente. a bolilor ; 8,00 Din presa de as
că fiecare parcelă. Pe această măsurile pentru producerea ma pre cele 50 conferinţe ţinute gimul nostru ne-a scăpat pen Ormindean în cei 12 ani de tăzi ; 9,20 Muzică din operete :
bază' vor fi extinse împăduririle terialului săditor. Totodată s-a la căminul cultural şi despre tru totdeauna de grofi şi de cind este mereu reales deputat. Acum, datorită acestui drum 11,45 Radio prichindel; 13.05
cu specii care cresc repede ca : asigurat cantitatea de seminţe programele brigăzii artistice moşieri. Dar... să se scrie şt — a cărui construcţie se apropie Din muzica popoarelor; 15.10
laricele, duglasul, pinul, plopul necesară. O dată cu începerea de agitaţie, şi despre serile de despre asta in darea de sea La început a fost cam greu de sfirşit — circulă şi la noi un Solişti de muzică uşoară din
negru hibrid, salcia, salcimul şi campaniei de împăduriri din calcule. Toate au fost luate mă ! să aflu. Aceasta pentru simplul autobuz care ne-a adus mavi în ţări socialiste; 15.40 Muzică
altele, care sînt de dpuă-trei primăvara anului in* curs, silvi motiv că nu-i place să vorbeas- lesniri, atit la transportul ce populară romînească şi a mino
ori mai productive decit steja cultorii vor putea să pună in în seamă. Lui Ilie Maiorescu. ...întregul sat s-a pregătit de tăţenilor, cit şi al copiilor care rităţilor naţionale; 16,15 Vor
rul, fagul sau gorunul şi pot fi aplicare concluziile studiilor pe tru vitrineri pe care-i are an merg la şcoli la Gurabarza sau beşte Moscova«: 17,15 Estrada
care le-au întreprins. un om în virstă de aproape 60 sărbătoare. Ţăranii muncitori gajaţi O.C.L. produse industria la Şcoala medie din Brad. melodiilor ; 13,00 „Din cele mai
le — Deva ?
(Agerpres). de ani, i se părea totuşi că din satul Cioara vor păşi cu îndrăgite melodii“, program de
ln rîndurile de faţă uu fost muzică uşoară; 18,30 Limba
mai trebuie să se vorbească cintec şi. voie bună în marea date numai cîteva aspecte pri Viaţa din satul nostru, altă noastră. Vorbeşte acad. prof.
şi despre altceva. vind preocuparea unităţilor dată uitat, s-a schimbat com Ai. G raur: 19,00 Revista eco
familie a colectiviştilor. O.C.L. produse industriale pen plet. Avem lumină electrică, nomică radio : 21,15 Scriitori la
tru aprovizionarea oamenilor cooperativă bine aprovizionată microfon : I. Bănuţă.
Este îmbucurător faptul că O APROVIZIONARE Şl SERVIRE muncii cu mărfurile necesare. cu tot ce ne trebuie, construcţia
unităţile comerciale din Deva, TOT MAI BENA! căminului cultural se apropie de
aparţinînd O.C.L. produse indus sfirşit. Mulţi dintre noi am con
triale, au pus la dispoziţia oa trăm in vorbă cu una din vin- terii de lanternă, truse-traforaj struit case noi de cărămidă,
menilor muncii produse mai zătoare. pentru copii, clame „crocodil“, acoperite cu ţiglă. Avem apa
multe şi în sortimente variate. fiare de călcat şi în special pie rate de radio şi mobilă nouă.
p In magazine rafturile sînt în —- O pereche de pantofi cu 140 se pentru aparatele de radio. A-
cărcate cu majoritatea mărfuri lei — vă rugăm. semenea articole se găsesc în al — Dacă nu primim aceste lu- Intr-un cuvlnt, trăim bine.
lor solicitate de către cumpărători. te oraşe. Ce bine ar fi dacă am c. -ri mărunte, este greu să-ţi
In special magazinele de tricotaje, — Nu avem. La noi sînt numai merge noi după marfă 1 Am şti îndeplineşti planul la vinzări. I. PÎRVA
textile, foto-sport.-muzică şi ma pantofi cu 298 lei. ce să alegem...
gazinul nr. 42 din cartierul Cean Probabil lucruri mărunte sînt tehnician
găi, sînt bine aprovizionate cu Şi vinzătoarca dă din umeri, Pus în tro asemenea situaţie considerate şi perdelele. De luni
mărfuri. Trebuie spus de ase in această situaţie se pune în de zile iu magazinele din De Pâră îndoială că se pot da
menea că a crescut şi gradul trebarea : oare nu se găsesc in Prin unităţile va lipsesc, deşi sînt mult soli
de conştiinciozitate al lucrători depozite asemenea pantofi ? citate. mai multe exemple atît bune cit
lor din comerţ. Vinzători ca Răspunsul l-am primit de la vin- comerciale din Deva
Maria Dănilaş, 'Aurelia Avram zătorii magazinului nr. 42 din Conducerea O.C.L. produse in şi din acelea care reflectă slaba
de la magazinul de tricotaje, cartierul Ceangăi. te întrebi : Cine-i vinovat că la dustriale trebuie să aibă în ve
Eva Biro de la magazinul foto- magazinul electric lipsesc unele dere faptul că oamenilor mun preocupare a Unităţilor pentru
sport-muzică, Marin Nagy de la — La noi se găsesc asemenea mărfuri solicitate de cumpără cii din Deva le sînt necesare ase
magazinul textil nr. 1 şi alţii, pantofi. I-am primit chiar zile tori ? în primul rind merceolo menea mărfuri, şi să facă totul o aprovizionare mai atentă. Im
servesc cumpărătorii in mod ci ie trecute. Putem servi pe ori gii, iar apoi conducerea O.C.L. pentru a aproviziona unităţile
vilizat. ei constituind in acelaşi cine, cu sortimente diferite. produse industriale, care nu-i sale şi cu obiecte de „mai mică portant de arătat este faptul cu
timp un exemplu în activitatea trage serios la răspundere, lă- im p o rtan ţă“.
pe care o desfăşoară. Se poate deci deduce că nu sindu-i să facă comenzile după magazinele mai slab aprovizio 5 FEBRUARIE 1962 6 FEBRUARIE 1962
eslc vorba de lipsa acestor ar bunul lor plac. Cîfe ceva dtsare viirine DEVA : Sonate: HUNEDOA
Cu toate acestea, la unele ma ticole din depozit, ci de lipsa de nate nu-şi îndeplinesc nici pla RA : Rapsodia Ucraineană ; PE DEVA: Sonate: HUNEDOA
gazine ale O.C.L. produse indus preocupare din partea condu „Lucruri mărunte" şi păstrarea mărfurilor PUI de desfacere. Or, după cum TROŞANI : Circul fără cupolă; R A : Rapsodia Ucraineană ; PE
triale din Deva se mai manifes cerii unităţii. Virsta dificilă ; SIMERIA : Ac TROŞANI : Circul; Porto-Fran-
tă deficienţe mat ales privind Magazinul metaio-chimic ofe In general, la majoritatea ma se ştie, O.C.L. produse industria ţiunea Cobra : ORAŞTIE : co; SIMERIA: Circul; ORAŞTIE:
aprovizionarea. Pentru a consta Cine-i vinovat? ră cumpărătorilor un bogat sor gazinelor au fost amenajate vi Spectatori in ofsaid ; Don Juan; Spectatori in ofsaid ; Don Juan;
timent de mărfuri. Magazinul trine frumoase, atrăgătoare. De ie Deva nu se poate lăuda cu ALBA IUIAA : Abuz de încrede ALBA IULIA : Abuz de încrede
ta felul cum se ocupă conduce La magazinul electric vin zil este însă .âlpsit de unele lucruri exemplu, la magazinele metaio- felul în care şi-a îndeplinit pla re ; Soseşte circul ; SEBEŞ : re ; soseşte circul; SEBEŞ :
rea unităţii respective de buna nic zeci de cumpărători. Multe mărunte dar foarte necesare. chimic, încălţăminte, menaj ş nul de vînzări în anul care a Vals pentru un milion ; BRAD: Vals pentru un m ilion; BRAD:
obiecte se găsesc din abunden Aici nu se găsesc de pildă broaş altele, sint vitrine care atrag a- trecut. Iată de ce este necesar De la Apenini la Anzi ; HAŢEG: De la Apenini la Anzi ; HAŢEG :
aprovizionare cu mărfurile nece ţă, dar altele lipsesc. Un cum te pentru uşi îngropate, foraibe. tenţia publicului. Mărfurile sînt Libelula ; LONEA ; El HaJcim ; Libelula; LONEA: Acţiunea
re, balamale şi... ace pentru ma aşezate cu gust. La magazinul de să fie luate măsuri liotărîte pen TEIUŞ : Acţiunea Cobra ; ZLAT-
sare, redacţia noastră a orga părător reproşa vinzătorilor de şina de cusut „Ileana". Respon confecţii insă, vitrina este ne tru o aprovizionare mai bună şi NA : Clinele din mlaştină: IL1A: Cobra ; TEIUŞ: Insula fără
aici, spunind că a trebuit să se sabilului magazinului, tov. Fran. corespunzător aranjată. Mărfu Raidul vărgat ; APOLDUL DE
nizat un raid. Iată constatările deplaseze la Petroşani pentru cisc Eigler, cind i se cere pă ritmică a magazinelor. Este ne nume ; ZLATNA : Strada pre
făcute. a cumpăra un cablu dublu pen rerea în legătură cu îndeplini rile sînt expuse la voia întîtri cesar ca merceologii să se preo
rea planului, răspunde? riilor; ILIA : Cerasella: APOL
Lipsă de preocupare tru veioză, unde bineînţeles că plării, fără gust. In plus, la a- cupe mai mult de realizarea co
Primul popas l-am făcut la a găsit. Discutăm cu tov. Ana cest magazin mărfurile nu- sint menzilor, să studieze mai îndea
magazinul de încălţăminte. In proape cerinţele oamenilor mun
Szabo, responsabila magazinu păstrate aşa cum trebuie. La ra
lui. cii, iar mărfurile cerute să fie
ionul unde se vind pantaloni aduse într-un timp cit mai scurt.
— Ce noutăţi aveţi tov. Sza
bo ?, bărbăteşti de pildă, mărfurile Este bine să fie trimişi la de
—Toate vechi. Nu avem as stau pe jos, prăfuite. pozite şi anumiţi responsabili SUS: Generaţia salvată. DUL DE SUS: Legea e lege.
piratoare de praf, reşouri, ba de magazine, care cunosc mai
O vitrină neatrăgătoare exis
bine cerinţele consumatorilor. C. F. R. - SECŢIA 41 POPOU! TIMIŞOARA
tă şi la magazinul nr. 42 din Creşterea continuă a puterii
cartierul Ceangăi. Ce fac cei pa- de cumpărare, face să crească
şi cerinţele oamenilor muncii. A- ANGAJEAZĂ
cestea trebuie să fie satisfăcu
te şi de către O.C.L. produse in UN Ş O F E R
dustriale din Deva. Conducerea
acestei organizaţii comerciale cu acte în regulă, pentru autocamionetă, la C.F.R.,
trebuie să ia toate măsurile în
acest scop. ***»».
V. ALBU sectorul poduri — Simeria
>-viv\y