Page 15 - 1962-02

r. 2212
Direcţiei Centrale de Statistică cu privire la îndeplinirea 1
planului de stat ai Republicii Populare Ronaine pe anul 1961
(tirmar? !in pag. l-a)
Ia 6,29 tone, depăşindu-se cu
9,1 Ia sută, respectiv 8,3 la sută gradul de utilizare a maşinilor, Reduceri însemnate ale preţu­ în mai mare măsuţă exigenţele Ca urmare a ridicării poten­
realizările din anul 1960.
Printr-o mai raţională orga­
nizare a producţiei, gradul de
utilizare extensivă a maşinilor-
uiielte in industria constructoa­
re de maşini a crescut cu 3,6 la
sută.
In industria petrolului şi ga­
zelor, viteza de foraj la exploa­
tare a sporit cu 9 la sută, ca
urmare a extinderii forajului cu
turbina, precum şi a îmbunătă­
ţirii regimului tehnologic.
In industria materialelor de
construcţii, gradul de utilizare a
II. Agricultura şi silvicultura
In anul 1961 s-au făcut însem­
nate progrese în dezvoltarea şi
consolidarea relaţiilor de pro­
ducţie socialiste şi in lărgirea
bazei tehnice materiale a agri­
culturii, a crescut producţia
globală şl marfă.
La sfirşitul anului 1961. agri­
cultura socialistă deţinea 94,7 la
sută din suprafaţa agricolă şi
92.0 ia sută din suprafaţa arabi­
lă a ţării ; cele 6.424 gospodării
agricple colective existente la
aceeaşi dată deţineau 68,4 la
sută din suprafaţa agricolă şi
70,2 la sută din suprafaţa ara­
bilă colectivizabilă (fără locali­
tăţile de munte).
In anul care a trecut cea mai
maro parte a familiilor care au
intrat in gospodăriile agricole
colective au fost familii de înto­
vărăşiţi. O dată cu creşterea nu­
mărului gospodăriilor agricole
colective, s-a desfăşurat şi mai
intens procesul consolidării lor
economico-organizatorice.
S-a întărit baza tehnică a a
griculturii. Prevederile Plenarei
C. C. al P. M.' R. din octombrie-
noiembrie 1960, privind dotarea
agriculturii cu tractoare şi ma­
şini agricole, au fost îndeplinite,
în anul 1961, agricultura a pri­
mit peste 12.000 tractoare, peste
14.000 pluguri de tractor, peste
15.000 semănători mecanice,
0.500 combine şi alte utilaje
agricole.
La sfirşitul anului 1961, agri­
cultura era înzestrată cu 52.000
tractoare. 48.000 semănători me­
canice, peste 23.000 combine de
cereale păioase. ca şi cu nume­
roase alte maşini agricole.
Suprafaţa arabilă ce revine în
medie pe ţară pe un tractor a
scăzut de ia 270 ha. în 1959 la
190 ha. in 1961.
In gospodăriile agricole de ţii medii pe animal sporite.
stat lucrările de arat, semănat, Astfel, la G.A.S. producţia me- la sută.
III. T r a n s p o r t u r i
In anul 1961, planul de trans­
port cu mijloace de deservire
generală a fost realizat în pro­
porţie de 102 la sută la mărfuri
expediate, 103 la sută la par­
cursul mărfurilor şi de 102 la
sută la parcursul călătorilor.
Faţă de anul 1960, volumul măr ­
furilor transportate a crescut
cu 29 la sută, parcursul m ărfu­
rilor cu 17 la sută, iar parcursul
călătorilor cu 8 la sută.
In transporturile feroviare,
planul a fost îndeplinit în pro­
porţie de 103,7 la sută la parj
cursul mărfurilor’ şi de 102,3
IV. Investiţii şi construcţii
In anul 1961 s-au investit în
economia naţională peste 28 mi­
liarde lei (fără investiţiile din
fondurile proprii ale G.A.C.),
cu 5 miliarde Iei, adică cu 21 Ia
sută, mai mult decit in anul
1960. Investiţiile realizate în pri­ nr. 7 Brazi, o fabrică de îor-
mii doi ani ai planului de 6 ani
însumează 51 miliarde lei, cu
55 la sută mai mult decît în
perioada 1958—1959.
In industrie au fost investite
14,3 miliarde lei, cu 22 la sută
mai mult decit în 1960, în agri­
cultură 4,8 miliarde lei, cu 23 la
sută mai mult, in transporturi
2,5 miliarde lei, cu 25 la sută
mai mult decit în anul anterior.
Din totalul investiţiilor indus­
triale. 35 la sută au fost folosite
in industria energetică şi a
combustibilului. 25 la sută în
industria metalurgică şi con.
strucţiilor de maşini, 18 la sută
în industria chimică, celulozei şi
hîrtiei.
In cursul anului 1961 au fost
puse în funcţiune numeroase
obiective industriale importan­
te ca : un furnal de 700 nf1 la
Combinatul Metalurgic Reşiţa,
bateria IV-a de cocs cu o capa­
citate de 250 mii tone/an şi cup­
torul Martin nr. 5 cu o capaci­
tate de 270 mii tone oţel/an la
Combinatul Siderurgic Hunedoa.
în anul 1961 s-au vin’dut prin
comerţul socialist mărfuri în
valoare de peste 47 miliarde lei
(în preţuri curente), planul
fiind îndeplinit in proporţie de
100.3 Ia sută.
Faţă de anul precedent, volu­
mul total al desfacerilor de măr­
furi a sporit cu 6 miliarde lei,
adică cu 14,7 la sută (în preţuri
comparabile) : desfacerile de
mărfuri alimentare (inclusiv, 14,1 la sută. ulei cu 15,4 la sută, clete cu 11,8 la sută.
alimentaţia publică) au crescut ţesături cu 10,4 la sută, tricota. S-au realizat progrese deose- te meseria brigadierul. Faptul gadieri de la Alba. Important es­ tanţă are alăptarea viţeilor la
COMUNICATUL
cuptoarelor rotative de clinker dus faţă de 1960 cu circa 3,5 la bite in ce priveşte calitatea pro­ urmă li s-au acordat credite
a sporit cu 5,3 la sută.
In industria textilă a crescut
de filat cu 2,9 la sută la bum- lui de cost au fost obţinute de sporite ale consumatorilor.
bac şi cu 9,8 la sută la lină, iar
al războaielor de ţesut cu 2 la
sută la bumbac şi cu 1,7 la sută
la lină.
In anul 1961 au fost aplicate
un număr de peste 38.000 inven­
ţii şi inovaţii, realizîndu-se pes­
te 400 milioane lei economii.
Planul de creştere al produc­
tivităţii muncii în industrie a
fost îndeplinit.
In anul 1961 preţul de cost al
producţiei marfă comparabile in
industria republicană a fost re­
precum şi recoltatul cerealelor
păioase au fost mecanizate a-
proape în întregime, iar în gos­
podăriile agricole colective, circa
două treimi din principalele lu­
crări agricole s-au efectuat me­
canizat.
Staţiunile de maşini şi trac­
toare au executat 20,5 milioane
ha. arătură normală, realizindu-
şl planul in proporţie de 103 la
sută. Faţă de anul 1960, volumul
lucrărilor executate a crescut
de 1,4 ori, iar faţă de 1959 dc
peste 2 ori.
Producţia totală de cereale a
fost de aproximativ 10,6 milioa­
ne tone, cu 750 mii tone mai
G.A.S..
Griu 18,2 14,0
Porumb 25,0 20,0
12.8 11,4
Floarea-soarelui
In anul 1961 gospodăriile a-
gricole colective au primit din
partea statului credite pe ter­
men lung şi fără dobîndă in va­
loare de 940 milioane lei, folo­
site îndeosebi pentru achiziţie-
narea de animale şi pentru con­
strucţii zootehnice, cu 457 mi­
lioane iei mai mult decit în 1960.
Sarcina trasată de Plenara
C. C. al P. M. R. din 30 iunie —
1 iulie 1961 privind sporirea e-
fectivului de animale proprie­
tate obştească a gospodăriilor
agricole colective, la 960 mii
bovine, in anul 1961 a fost în-'
cleplinită. iar în regiunile Bucu­
reşti, Dobrogea, Oltenia, Galaţi,
Iaşi şi Hunedoara depăşită.
in gospodăriile agricole socia­
liste se obţin an de an produc­ gradat 6.700 ha., planul fiind cu peste 11.500 locuri, cantine nilor balneo-climaterice s-a ex­
la sută la parcursul călătorilor,
inregistrindu-se creşteri faţă de
anul precedent de 12 la sută,
respectiv 6,7 la sută.
Capacitatea de transport a
căilor ferate a sporit atit prin
lărgirea parcului de material
rulant, prin îmbunătăţirea indi­
catorilor de utilizare a acestuia,
cit şi prin sistematizări şi cen-
tralizări electrodinamice la noi
staţii. A crescut viteza medie
comercială a trenurilor, a scă­
zut timpul de staţionare în sta­
ţiile tehnice şi la încărcări-des-
cărcări, s-a redus timpul de ru ­
ra, o baterie de semicocs şi o
staţie experimentală de cocs bri­
chete la Uzina Victoria Călan,
centrala electrică de termofi-
care Brazi şi noi grupuri elec­
trogene cu o putere de peste 100
MW, complexul de reformare
catalitică a benzinei şi hidrofi-
nare a motorinei la Rafinăria
maldehidă Ia Combinatul Chi­
mic Victoria, o secţie de fenol
şi o secţie de acetonă la Bor-
zeşti, complexe pentru indus­
trializarea lemnului la Blaj şl
Gherla, o fabrică de ulei la Iaşi,
fabrici de produse lactate la
Bucureşti, Mediaş, Cristur, Re.
siţa şi Tirgu Mureş, un com­
plex avicol la Crevedia, un an­
trepozit frigorific la Bacău şl
altele.
S-au dezvoltat capacităţile de
producţie la tractoare, autoca­
mioane, vagoane, rulmenţi, ci­
ment etc., precum şi in indus­
tria uşoară şi alimentară.
A început construcţia Combi­
natului Siderurgic de la Galaţi.
In anul 1961, fondurile de in­
vestiţii au fost folosite mai ju ­
dicios, organizarea lucrărilor s-a
făcut mai raţional, aproviziona­
rea şantierelor a decurs în con­
diţii mai bune, s-au obţinut pro­
grese in scurtarea termenelor
V. Circulaţia mărfurilor
cu 14,3 Ia sută, iar a celor ne­
alimentare cu 15,1 la sută, creş­
teri superioare ritmului mediu
anual prevăzut în planul de 6
ani.
Desfacerile principalelor măr­ bilă cu 30,6 la sută, frigidere boturi umede se întorc către noi. iar brigadierul zootehnic ne ara­ varăşul Aron Crişan. îngrijesc dar, şi asta se vedea cit de colo,
furi au sporit după cum urmea­
ză : Ia carne cu 4,4 la sută, pre­
parate şi conserve de carne cu
14,4 la sută, lapte cu 28,1 la sută.
brinzeturi cu 15,7 la sută. ouă cu
DRUMUL’ SOCIALISMULUI ea?. 8
*¦~~rS3tl2La u ? ? ? tituT'
!!§§|§! - '>
Mm
§J§
sută, realizindu-se economii in duselor şi varietatea sortimen­ in vederea înlesnirii relaţiilor
valoare de circa 2 miliarde lei. tului de mărfuri, satisfăcîndu-se economice reciproce.
ţialului economic şi tehnic al
Direcţia Generală a Cărbunelui, Au fost înfiinţate noi maga­
Departamentul Prelucrării Ţi­ zine de desfacere utilate mo­ ţării a crescut în tr-0 măsură
dern. s-au extins metodele ra ­ Însemnata exportul de tractoare,
ţeiului, Direcţia Generală Auto­ pide de deservire a populaţiei. utilaj pentru industria petroli­
eră, utilaj tehnologic pentru in­
camioane, Tractoare, Maşini-U- în anul 1901 s-a lărgit şi s-a dustria chimică, produse de
nelte şi Mecanică Fină, Departa­ consolidat comerţul nostru ex­ bază şi intermediare ale indus­
terior, volumul schimburilor do triei chimice, mobilă etc. alături
mentul Chimiei Organice, Depar­ mărfuri cu străinătatea crescind de exportul produselor tradi­
tamentul Construcţiilor şi Ma­ ţionale.
cu 17 ta sută, în condiţiile unor
terialelor •de Construcţii, Direc­ balanţe comerciale şi de plăţi In anul caro a trecut, R. P.
ţia Generală a Produselor Finite echilibrate. S-au extins schim­ Romînă a avut schimburi co.
din Lemn, Direcţia Generală a burile noastre atit cu ţările so­
merciale cu peste 80 de ţări şi
Industriei Zahărului, Uleiului şi cialiste. cit şi cu ţările capita­
Cosmeticelor, Direcţia Generală liste dezvoltate şi mai puţin dez­ a participat la 22 tirguri inter­
a Industriei Panificaţiei şi Pro­
duselor Făinoase şi altele.
voltate. Unora din acestea din naţionale.
VI. Realizări în domeniul îmbunătăţirii La fabrica „Simion Bărnuţiu “ din Sebeş presiunea aburilor
joacă un rol important in procesul de producţie. Comunistul
mare decît cea realizată în 1960, condiţiilor de viaţă ale oamenilor muncii Paraschiv Octavian, fochist, veghează ca în consumul de aburi
la sfeclă de zahăr s.a obţinut o a întreprinderii să nu existe perturbări.
producţie de 2.900 mii tone, la
îloarea-soarelui de peste 480 mii în amil 1961 venitul naţional serie de ramuri şi se Înfăptu­ --------.r — -------
tone, la legume dc 1.500 mii a crescut cu circa 10 la sută ieşte în continuare îmbunată,
tone. faţă de 1900 si cu 22 la sută faţă ţirea salarizării în celelalte ra. jvv VVV*NAV ARAJU
de’ 1959. muri, precum şi ridicarea sala
Suprafeţele cultivate cu plan­ riului minim tarifar pe econo­ Malurile Cernei se îngustea­ in majoritatea lor, oamenii}
te de nutreţ s-au extins simţitor, Numărul salariaţilor din eco­
ajungînd la peste 1200 mii ha. nomia naţională a fost de mie la 520 lei. ză. Pereţii ei devin mai stin- aceştia diferiţi ca profesie n u '
3.486.000, cu' cca. 240.000 mai In anul 1961 salariul real a
Producţiile medii la ha. obţi­ mare decît în 196' coşi şi abrupţi. Colinele sint se văd pentru prima dată. Sini
nute de gospodăriile agricole de crescut cu 4 la sută faţă de 1960
stat şl gospodăriile agricole co­ Măsurile luate de partid şi şi cu 1G ia sută faţă de 1959. acoperite cu păduri în care \nieteni mai vechi. Au lucrat'
lective au fost mai mari decit guvern pentru ridicarea sala­
ale întovărăşirilor agricole, ca riilor tarifare precum şi alte Ca urmare a sporirii venituri­ predomină gorunul şi fagul. împreună la Sadu, alt baraj
urmare a posibilităţilor supe­ măsuri economice au dus la lor băneşti aîe populaţiei, sol­
creşterea veniturilor tuturor ca­ dul depunerilor la C.E.C. a fost Din vale străbate pînă la in calea apelor. Astăzi, pe piep­
rioare de producţie ale acestor tegoriilor de salariaţi. cu 39 la sută mai mare decît în
1960, iar numărul depunători­ noi freamătul unui şantier. Li­ turile multora dintre ei stră-''
categorii de unităţi socialiste, Prin aplicarea Hotăririi C.C. lor cu 27 la sută.
în continuă dezvoltare. al P.M.R. şi a Consiliului de Mi­
niştri, din iulie 1961, au crescut Pentru acţiuni social.cultu­
salariile muncitorilor şi altor rale s-a cheltuit din bugetul de \ niştea acestor locuri a fost. lucesc medalii şi ordine. Nico- '
stat suma de 15,6 miliarde lei,
chintale / ha. categorii de personal dintr-o cu 13,2 la sută mai mult decît trezită de zgomotul asurzitor iae Barbu decorat cu „Meda-
G.A.G. întovărăşiri în 1909. din care pentru : al betonierelor, excavatoare­ Ua Muncii11, inginerul Mircea1
agricole
lor şi împuşcăturilor de pe Petrulescu, decorat cu „Ordi­
— !nvă|ămînt 4,2 miliarde lei M 21% mai inuit decît în 1960 şantier. nul Muncii“, Dumitru Bulzan.
— cultură
11,3 — sănătate şi 1,2 „ I. 14Vo ,, i» >> »» » Privit de pe unul din cele decorat cu „Ordinul Muncii“ şl
13,4
prevederi so­ două versante, hăul ce se des­ lista acestor oameni ai şantie­
9,3
chide la picioare te infioară. relor poate fi continuată.
ciale 4,4 „ „ 11% » »' «. - -. O prăpastie naturală amplifi­ — Am venit pe şantier pen­
die de lapte pc o vacă furajată — asigurări so­
cată de mina omului. Aici, în­ tru că nu pot trăi fără el. Co­
a atins 3.000 litri, fiind cu 10 la ciale 2,5 „ „ i, 8% „
„ ,, „ »> tre aceşti masivi stlncoşi, con­ munistul Sebastian Lăpădat,
sută mal mare decit în 1960. — alocaţii de stat structorii înalţă barajul de la şeful unei echipe de mineri,
In anul 1961 au sporit faţă pentru copii 1,9 „ „ 10% !>. » >. » l> Cinciş. vorbeşte convingător despre
de 1960 cantităţile produselor In primii 2 ani ai planului de ţească asistenţa medico-sanitară Prin zăgăzuirea apelor şl meseria lui, fiindcă a îndrăgi­
6 ani au fost atribuite oameni­ a populaţiei. Numărul paturilor
agricole intrate in fondul de lor muncii, din fondurile statu­ de asistenţă medicală a crescut crearea unui lac artificial la t-o. Cind vede că notăm ceva
stat, la grîu cu 13 la sută, la lui, un număr de 71.000 de apar­ cu peste 3.000, ajungind la
porumb cu 10 la sută, la legu­ tamente din care 41.000 în 1961. 137.000. A sporit numărul cir­ poalele munţilor ____________îşi face repro-)
me cu 21 la sută, la fructe cu cumscripţiilor medico-sanitare
S-a dezvoltat baza materială cu 340 şi al caselor de naşte­ Poiana Rusca, şuri că a putut ţ
21 ta sută, la lapte cu 25 la sută, re cu 115. S-au înfiinţat noi po­ gigantul indus­
liclinici raionale şi orăşeneşti. Dm carnetul fi atit de gura
la lină cu 15 la sută, asigurin Tn anul 1961 reveneau la un me­ trial al Hune­
du se aprovizionarea cu materii a invăţămîntului şi culturii. Nu­ dic cca. 710 locuitori, faţă cje doarei îşi va po­
737 în anul 1960. DE REPORTER ,lî
prime agricole a industriei, pre­ mărul sălilor dc clasă la şco­ nou in funda- \
cum şi nevoile crescînde de con- lile de cultură generală a cres­ toli setea, atunci, ţia estacadei şi |
suni ale populaţiei. cut cu 3.700. S-au dat in folo­ cină valurile înspumate ale sapă mai virtos.
Pentru refacerea patrirnaniium. sinţă săli de cursuri şi labora­
Cernei sc vor izbi în muntele re Mihai Modghiş şi Iosif •
lui forestier s-a executat un vo.
toare in"'institutele ¦de' invăţă- de beton se vor retrage resem­ Engel i-am văzut cocoţaţi ia 1
Im n'sporit de lucrări.
S-a împădurit o suprafaţă de mînt superior în suprafaţă de nate. înălţimi ameţitoare, ancorind1
75.600 ha. din care în teren de­ 15.000 m.2. cămine studenţeşti Reţeaua şi activitatea staţiu­ tnchipuiţi-vă un lac artifi­ dantelăria unei schele.
îndeplinit in proporţie de 100,8 pentru cca. 6.100 studenţi. Nu­ tins. Au continuat lucrările de cial lung de 8 Icm. cu un vo- Încotro să apucăm ? Să mer-'
lum de 45.000.000 m.c. de apă, gem să mai ascultăm odată'
ce se întinde pe o suprafaţă oolborositul apei in amonte'
\ mărul cinematografelor la oraşe dezvoltare a staţiunilor de pe
a crescut cu 10, iar al insta­ litoral, mărindu-se capacitatea de 450—500 ha. şi un tunel de s m avca de baraj? Oriunde
laţiilor cinematografice la sate acestora cu 5.000 locuri. In anul aducţiunc lung de 5 km. m apa care ma{ curge încă pe't
1961 au fost la odihnă şi trata- .
laj al vagonului de marfă. cu 650. ment în staţiuni balneo-climate­ felul acesta veţi avea o m u - făgaşul ei. merită privită,
In învăţămintul de toate gra­ rice 560.000 persoane, cu 22,6
Productivitatea muncii in la sută mai multe ca in anul gine cit de. cit reală despie înainte ca să înghită flora j
transporturile feroviare a cres­ dele au fost cuprinşi în anul 1960, iar in colonii şi tabere
cut faţă de anul precedent cu 9 şcolar 1961/1962 un număr de 134.000 copii, cu 8 la sută mai \ efortul excepţional al con­ acestor văi, ea a devenit ţin ­
la sută, iar preţul de cost a scă­ 3.080.000 elevi şi studenţi, cu mulţi ca în anul precedent. structorilor. Pentru aceasta ta cercetătorilor. Botanişti ş i{
zut cu 6 la sută. 9.8 la sută mai mare decit in este necesar un volum de ex­ zoologi, lingvişti şi folclorişti, (
anul şcolar precedent. La 1 ianuarie 1962 populaţia j cavaţii de peste 40.000 m.c.. etnografi şi pictori, s-au gră- ,
Realizări importante s-au ob­ ţării a ajuns la 18.633.000 lo­ din care 75 la sută se vor face bit să consemneze în cronica,
ţinut şi în celelalte ramuri de S-a generalizat învăţămintul cuitori. numai in stincă. Barajul pro- epocii fiecare amănunt al aces-,
transport. Plănui transporturi­ de 7 ani, fiind înscrişi în clasa priu-zis, cu o lungime semlcir- ior Zocuri) cs se vor C2lf Unda
lor de mărfuri cu mijloace auto a V-a 99 la sută din promovaţii ?
clasei a IV-a. înfăptuirile economice şi so- eulară de 220 m. şi o înălţime . x . , . „ ,„
a fost realizat în proporţie de cial-culturale ale oamenilor
103 la sută, volumul mărfurilor Au fost cuprinşi în învăţă- muncii de la oraşe şi sate ob­ le 46 m. va necesita turnarea t,entm 51,6 « “ ¦ dar
transportate crescind faţă de mîntul superior 81.400 studenţi, ţinute în anul 1961 au creat
cu 13,1 la sută mai mulţi decit unei cantităţi de 58.000 m.c. cu v°ia omului şi spre binele
1960 cu 58 la sută, iar parcursul în anul universitar 1960/1961.
beton. lui-
călătorilor cu 19 la sută.
Forfota şi animaţia caracte- _*
premize pentru realizarea în ristică marilor şantiere ale so- Cind barajul de la Cinciş va
condiţii mai bune a planului pe
Numărul spectatorilor la ci­ anul 1962, pentru dezvoltarea cialismului e prezentă şi la fi gata, coloşii cetăţii de foc
nematografe a crescut cu 14 industriei, agriculturii, transpor­
de punere în funcţiune, a cres­ milioane, adică cu 9,3 la sută, turilor. construcţiilor şi celor­ barajul Cinciş. Oameni de di- ai Hunedoarei îşi vor potoli
iar la teatre şi instituţii muzi­ lalte ramuri ale economiei şi
cut eficienţa economică a in­ cale cu aproape 600.000 (5,3 la culturii naţionale, ceea ce va ferite profesii, umblă în toa- setea. Apa nu va mai pricinul
sută). permite ridicarea în continuare
vestiţiilor. te părţile. Basculantele cu, oamenilor nici o calamitate,
în sectorul social-cultural Abonamentele la radio au spo­ a nivelului de trai al eelor ce
rit cu 9,4 la sută, iar la televi­ muncesc. cupa lor mobilă de metal se jjacui (!e acumulare va fi un
s-au investit 1,2 miliarde lei. ziune cu 60 la sută.
strecoară intr-un cortegiu ne- punct de atracţie şi odihnă
Faţă de anul 1960 au crescut in­ A continuat să se îmbunătă-
vestiţiile pentru Invăţămînt cu intrărupt. Cele încălcate sint pentru oamenii muncii. Con-
42 la sută, iar pentru ocrotirea mai „înţelegătoare“ şi urcă. structorii vor învinge natura
sănătăţii cu 30 la sută.
Cele goale sint mai „nărăiva- vor schimba aici înfăţişa-
Pentru construcţii de locuinţe
s au investit 1,9 miliarde lei. cu D recţia Centrală de Statistică de ne lingă şe dar şoferii ştiu să Ic vină pămintului.
18 la sută mai mult decît în Consiliul de Miniştri al R. P. Romine de hac.
s. TRUTA
anul 1960. In cursul anului pre­
cedent s-a redus durata de exe­ aT ia t a î ocui u O O Q biberon, cum fixează raţia de
cuţie a construcţiilor şi îndeo­ lapte şi cite şi mai cîte. Mă ui­
sebi la locuinţe. Brigadierul zootehnic pare a acesta se vede şi din ordinea şi te că am învăţat şi noi acum, tam la Viorel Cibian şi la Aron
fi tare vesel din fire. Asta i se curăţenia ce există în grajd. la aceste cursuri, lucruri noi. Crişan. Ţărani care altădată nu
In anul 1961 producţia de citeşte in ochi. Mă ascultă atent. Uite — ne explică tovarăşul Ci­ ar fi avut posibilitatea să în­
constructii-montaj a crescut cu De sub pleoape ii străluceşte o S-au apropiat de noi Viorel bian, înainte nu muram furajele veţe nici măcar să citească, vor­
12 la sută. scinteie de ris. Cibian şi Aron Crişan, îngriji­ ci le dădeam vitelor u scate; nu besc acum degajat despre pro­
tori la vite. Discuţia se încinge masam ugerul vacilor înainte de bleme de specialitate, demon­
A continuat să se extindă me­ — Cum merge cercul de invă- repede : muls ; nu respectam întocmai strează convingător, fac calcu<
canizarea lucrărilor grele şi de ţăm înt zootehnic ? Păi, eu zic programul de grajd. Lucrurile
mare volum. S-a îmbunătăţit să-i Întrebăm pe oameni, să ve­ — Cum merge cercul zooteh­ deci nu mergeau tocmai bine. Şi le edificatoare şi cintăresc cu
activitatea de proiectare prin dem la faţa locului. nic ? repetă întrebarea Viorel producţia de lapte nu era prea
aplicarea de soluţii tehnice şi Cibian. Ca să nii răspundă, ne ridicată. Inginerul şi brigadierul chibzuială rezultatele obţinute.
economice mai raţionale; creşte ...Plecăm spre grajduri. Spre împinge pe toţi uşurel pînă la insă. la cercul ăsta zootehnic,
volumul lucrărilor executate pe cele noi, spaţioase, din cărămi­ ne-au spus cum să lucrăm. Ne- Ştiu şi teorie şi practică. Dar nu
bază de proiecte tip la construc­ dă. încerc să înnod o discuţie Şcoala au vorbit cit de importante
ţiile de locuinţe. cu Ioan Drăgan, brigadierul zoo­ producţiilor mari sint aceste lucruri pentru spo­ numai ei. Dacă stai de vorbă cu
tehnic al gospodăriei colective rirea producţiei de lapte. I-am
S-au înregistrat progrese în din Pricaz, dar vintul mă opreş­ ascultat şi nu ne pare rău. Nu­ Ion Zah ar ie, Iosif Drăgan, Vic­
industrializarea construcţiilor şi
mai ales in folosirea prefabri­ te. Mă las păgubaş. De altfel toria Davidescu, Marioara iancu,
catelor din beton, a noilor ma­
teriale de construcţii şi in cali­ cu orice colectivist dintre cei 30
tatea instalaţiilor.
care participă cu regularitate Ia
Preţul de cost efectiv faţă de
preţul de deviz a fost redus cu cercul zootehnic sau cu orice
peste 3 la sută.
alt colectivist din Pricaz, vei ră-
am ajuns la grajduri. Brigadie­ grupa de vaci pe care o îngri­ mai la grupa mea, producţia me­ mîne plăcut surprins de cunoş­
rul deschide o uşă. Intrăm. jeşte. die de lapte, în urma aplicării tinţele lor, de rezultatele muncii
je şi confecţii cu 18,8 la sută, lor.
încălţăminte cu 13,4 la sută. — Asta-i camera de furaje, ex­ - - Eu particip cu regularitate celor învăţate, a sporit de la 50
plică el la cerc. Cursurile au loc chiar litri la 60 litri zilnic. La plecare, tov. ioan Drăgan
S-au vindut mai multe mâr. aici. la grajd. Anuţa Băcilă, in­ m a întrebat, de data asta el.
furi de folosinţă îndelungată de­ O străbatem şi păşim in graj­ giner, ne explică fiecare lecţie, — Şi eu îs înscris la cercul M-a întrebat oarecum in glumă
cit in anul 1960, şi anume : mo­ dul propriu-zis. Cîteva zeci de
zootehnic — intră în discuţie to­
de 3,8 ori, maşini de spălat rufe Drăgan bate c:a mai apropiată tă practic cum să hrănim vacile, 19 viţei. Aplic cele învăţate cu cu nespusă mindrie.
cu 65,4 la sută, televizoare cu vită cu palma, mîngîietor, pe cu .1 să le curăţăm, cum să le bune rezultate. — Ei, cum merge cercul zoo­
38,1 la sută, aparate de radio crupă. Şi în ochi, în locul seînteii mulgem, mă rog, şi alte lucruri.
de ris se poate citi acum d ra­ Că doar şi el ştie multe c-o în­ A urmat apoi o adevărată pre­ tehnic ?
cu 10,5 la sută, motociclete şi legere in care Aron Crişan ne-a I-am răspuns cu bucurie:
motorete cu 15,4 la sută, bici­
goste. multă dragoste. îşi iubeş­ văţat cinci luni la şcoala de bri­ demonstrat ştiinţific ce impor­ — Bine, tovarăşe brigadier.
V. CHIS