Page 16 - 1962-02
P. 16
paff. 4 DR'OMüE SÜCIALISMULU! Nr. 2212
a*m73Hnenrm-*w»aw m vwv&Ba&**Pi
ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIR I
H a m e a ili s o v ie tic i p ro p u n EVENIMENTELE PIN C O N G O „Celebrul 7 0 2 “
c a n d id a ţi pessÎFit a le g e r ile Anfoine Gizenga a fost transferat în altă localitate la H a v a n a
d e d e p is ta ţi Ln S ovIeÉ ait S u p re m Trupele lui Mobufu patrulează HAVANA 3 (Agerpres). —
iMOSCOVA 3 Corespondentul biţki, preşedintele Consiliului de în cartierele africane ale capitalei Teatrul Naţional din Cuba
Agerpres transmite : Miniştri al R. S. S. Ucraineană,
Boris Ponomarev, secretar al LEOPOLDVILLE 3 (Agerpres). trupe ale lui Mobutu au patru a prezentat în premieră la
In oraşele şi satele Uniunii C. C. al P.C.U.S., Leonid Ilicev, Agenţia France Presse, citind lat in cartierele africane ale ca Havana piesa lui Al. Miro-
Sovietice au loc adunări în ca. secretar al C. C. al P.C.U.S., Ivan cercuri parlamentare congoleze, pitalei congoleze. Un batalion şi L dan, „Celebrul 702“. Roluri
drul cărora mii de cetăţeni pro. Spiridonov, secretar al C. C. al anunţă că Antoine Gizenga a care blindate aii fost aduse la le principale au fost inter
pun candidaţii pentru alegerile P.C.U.S. şi prim-secretar al Co fost transferat în noaptea de vi Leopoldville de la garnizoana pretate de Jose Antonio Ri-
de deputaţi in Sovietul Suprem mitetului regional Leningrad, a- neri spre sîmbătă din lagărul mobutistă din Thysville. vero, Carlos Badias şi Ofe-
al U. R. S.S. cademicianul Mihail Lavrentiev, militar Binza în localitatea lia Nunez. Piesa s-a bucu
Alexandr Domanin, preşedintele „Potrivit informaţiilor exis rat de un frumos succes.
Candidaturile lui N. S. Hruş- colhozului „Lenin“ (Republica Moanda de pe coasta Atlanticu tente, Antoine Gizenga va fi a-
ciov şi celorlalţi conducători ai Autonomă Mordvină), Maxut Al- cuzat de activitate scizionistâ, Colaborare ştiinţifică
statului sovietic au îost propuse batirov, conducătorul unei com lui, In apropiere de Kitona. A- de trădare şi incitare la rebe. între Academia
la Moscova, regiunea Sverdlovsk, bine miniere de la minele din
in Tadjikistan, în republicile Karaganda, ţesătoarea Ghene genţia Associated Press, relatînd liune a unităţilor militare din
Baltice, Gruzia, Kazahstan etc. Karalene, scriitorul Mihail Şolo. Stanleyville“, a declarat la 2 fe
hov, Viktor Grişin, preşedintele despre acest transfer, arată că bruarie corespondentului din Ca
In cadrul adunărilor din ulti Consiliului Central al Sindicate
mele zile au îost propuşi candi. lor, Şaraî Raşidov, prim-secre el a fost efectuat sub o puterni
daţi Piotr Demicev, secretar al tar al C. C. al P. C. din Uzbe
C. C. al P.C.U.S., Vladimir Şer- că pază. Aceeaşi agenţie subli iro al agenţiei Ceteka cunoscutul R. P. Romîne
kistan, Vasili Mjavanadze, prim. niază că unele oficialităţi guver şi Academia Ungară
Preea cubana namentale de la Leopoldville au avocat Amin Fahim din R.A.U.,
secretar al C. C. al P. C. din declarat că Gizenga se află sub de Ştiinţe
Gruzia şi alţii. arest, în timp ce alţii ar îi sus care îl va apăra pe Antoine Gi
ţinut că este vorba doar de „pro zenga, la rugămintea sa, în pro
Au fost propuşi candidaţi pen tejarea“ Iul.
cesul ce se pare că i se în La 2 februarie Ia Budapesta s-a
Agenţia Associated Press lasă
scenează. j semnat convenţia şi planul de colabora
„A acuza pe continuatorul lui re ştiinţifică pe 1962-1963 între Acade- Aspect de la una din rafinăriile de petrol din bazinul petro
lifer al Fuşunului din nord-estul R. P. Chineze.
Lumumba de încălcare a unităţii mia R. P. Romîne şi Academia Ungară
condamnă rezoluţiile Congouliii, a subliniat Amin F a de Ştiinţe. Planul prevede dezvoltarea
conferinţei 0. S. A.
tru alegerile de deputaţi In So să se înţeleagă că transferarea him, este mai mult decît ciudat, colaborării între ambele academii pe In Ac'unarea Generală a O.N.U.
vietul Suprem al U.R.S.S. cei doi lui Gizenga a fost hotărîtă de de vreme ce Antoine Gizenga a linia cercetărilor ştiinţifice, a schimbu
cosmonauţi sovietici luri Ga autorităţile de fa Leopodville in cerut ca o condiţie principală lui de documentare precum şi a cerce
tărilor în domeniul matematicii, fi
urma creşterii impetuoase a miş pentru participarea sa în guver
HAVANA 3 (Agerpres).— garin şi Gherman Titov. cării de protest împotriva ares nul central să se pună capăt zicii, tehnicii, biologiei, medicinii şi al Proiect de rezoluţie al delegaţiilor
Presa cubană condamnă cu tării discipolului lui Lumumba. scindării Congo-ului. In ce pri ştiinţelor sociale.
liotărlre rezoluţiile anticubane Desemnarea candidaţilor pen In cursul nopţii de vineri spre veşte acuzaţia de trădare adusă rormnă şi cehoslovacă în problema Cubei
adoptate la conferinţa de la simbătă unităţi de poliţie şi lui Gizenga, această crimă este Tratativele s-au desfăşurat înlr-o at
tru alegerile de deputaţi in So totdeauna legată de activitatea mosferă tovărăşească şi de înţelegere
Ptinta del Este. desfăşurată in interesul unui reciprocă. Convenţia şi planul de cola
vietul Suprem al U.R.S.S. con. străin. Or, noi nu am constatat borare au fost semnate din partea ro- NEW YORK 3 (Agerpres). — egalităţii şi autodeterminării
Ziarul „Noticias de Hoy“ ca nimic asemănător in activitatea mînă de către acad. V. Malinschi, mem După cum se ştie Adunarea
lifică această conferinţă drept tinuă. t v. . a# lui Antoine Gizenga. In ce p ri bru în Prezidiul Academiei R. P Ro Generală a O.N.U. urmează să popoarelor, precum şi a nea
„o conspiraţie infamă a impe mîne, iar din partea Ungară de către ia în discuţie plingerea Cubei
rialismului S.U.A. şi a lacheilor acad. L. Ianossy, vicepreşedintele Aca privind ameninţările pentru pa mestecului în treburile interne
săi împotriva poporului cuban demici Ungare de Ştiinţe. cea şi securitatea internaţiona ale vreunui stat.
şi a celorlalte popoare din Ame lă rezultind din noile planuri de
rica Latină“. Aceste rezoluţii, La semnarea acordului a asistat pre Cheamă insistent Guvernul
S. U. A. să înceteze amestecul în
treburile interne ale Republicii
spune ziarul, „demască O. S. A. veşte acuzaţia de incitare la şedintele Academiei Ungare, membri ai agresiune şi acte de interven Cuba precum şi toate acţiunile
ca pe o organizaţie în , slujba rebeliune a unităţilor militare Academiei, precum şi alte personalităţi ţie din partea guvernului Sta îndreptate împotriva integrită
din Stanleyville, trebuie spus că ale vieţii culturale şi ştiinţifice din telor Unite ale Americii împo ţii teritoriale şi a independen
imperialismului şi capitalism;;, ea este absolut neîntemeiată R. P. Ungară. La semnare a asistat, triva Guvernului Revoluţionar ţei politice a Cubei,
de asemenea, tov. Mihai Roşianu, am
lui“. deoarece aceste trupe nu erau basadorul R. P. Romîne în R. P. Un al Cubei. In legătură cu acea Cheamă guvernele Cubei şi
In editorialul ziarului „Re
volución“ se spune : „Farsa de subordonate lui Gizenga ci ge gară, precum şi alţi reprezentanţi ai sta, delegaţiile R. P. Romîne şi S. U. A. să rezolve divergenţele
la Punta del Este a luat sfirşit, ambasadei romîne.
dar ceea ce nu s-a terminat ci neralului Lundula“. R. S. Cehoslovace au depus ur existente intre ele cu ajutorul
deabia începe este lupta popoa -@â- mătorul proiect de rezoluţie : mijloacelor paşnice, pe calea
relor latino-americane pentru Adunarea Generală, tratativelor şi fără a recurge
1 SiuderîfiS americanii cer în c etare a Adine îngrijorată dc situaţia la forţă.
izgonirea imperialismului ame —-
rican de pe continent“. cursei înarm ărilor încordată existentă în regiunea
Ziarul „El Mundo“ scrie că NEW YORK 3 (Agerpres).— Albă, organizarea unei „lobby Mării Caraibelor, a cărui conti -------- — ~
„revoluţia cubană personifică nuare poate mări pericolul pen- [
toate aspiraţiile popoarelor la
După cum relatează săptămî- al păcii“ la care să fie convo tru pacea şi securitatea inter
tino-americane. In ciuda rezolu nalul „The Worker“ o serie de caţi senatori şi membri ai Came naţională, S. U. A. — apărător zelos
ţiilor de la Punta del Este acea organizaţii studenţeşti din' Sta rei Reprezentanţilor şi un marş al intereselor
stă revoluţie va continua să fie tele Unite — Uniunea studenţi pe străzile Washingtonului care Reamintind că scopul O.N.U. colonialiştilor
crainicul libertăţii şi progresu lor pentru pace, Studenţii pen se va încheia cu un miting pu constă în întărirea relaţiilor de
lui pentru toate ţările continen tru o politică nucleară sănătoa prietenie pe baza principiului WASHINGTON 3 (Agerpres). —
să, Studenţii pentru apărarea so blic. In ciuda repetatelor sale afirmaţii
tului latino-american“. contrarii, guvernul S.U.A, s-a demas
cietăţii democratice, secţiunea cat încă o dată ca un apărător zelos
Recent, a avut loc la de tineret Philadelphia a Comi Noi d o cu m en te c are d em ască al intereselor colonialiştilor. Agenţiile
tetului prietenilor păcii, Comi tre c u tu l lui G lo b k e dc presă occidentale au transmis de
Montevideo, capitala Ulii tetul de coordonare din Boston claraţia purtătorului dc cuvînt al De
Uruguayului, o puterni şi altele a dat publicităţii un a partamentului de Stat, Lincoln White,
pel în care cheamă pe studenţii VARŞOVIA 3 (Agerpres).— de-al treilea Reich“. Materialele ş, că Statele Unite vor acorda avioane
hn111>că demonstraţie împo iubitori de pace din întreaga ţară La Varşovia a avut loc o conferinţă faptele cuprinse în această carie dez lor olandeze care transportă un bata
triva imperialiştilor a- de presă la care s-au prezentat ziariş văluie activitatea lui Globke în Germa lion pentru întărirea garnizoanei din
să se întrunească la Washington tilor polonezi şi străini noi materiale nia fascistă. Autorul demască acţiunile Irianul de vest dreptul dc a face es
mericani şi în sprijinul Sube'i re în zilele de 16 şi 17 februarie la şi documente demascînd activitatea ac criminale ale lui Globke împotriva cală pc teritoriul american. Anterior,
o adunare pentru a cere „să se tualului secretar de Stat de la Bonn populaţiei evreieşti din Germania şi olandezii ceruseră guvernului japonez
voluţionare. pună capăt cursei înarmărilor“ Hans Globke, participarea lui la ela pentru promovarea politicii fasciste in autorizaţia de a folosi aeroportul To
borarea şi înfăptuirea politicii fasciste ţările ocupate dc Germania.
IN GLIŞEU: Un grup de ce si „o nouă orientare în politica dc ocupaţie în Rolonia şi în alte ţâri
externă“. Cartea conţine numeroase materiale
tăţeni purtînd drapele ale stalului ale Luropci. care se referă in special la participa
Printre acţiunile anunţate de
cuban, scandează: „Yanke'y ! Ne organizatorii adunării se numără Aceste materiale figurează în cartea rea lui Globke. la elaborarea şi înfăp
instalarea unor pichete la Casa
opunem unei noi acţiuni împotri
va Cubei!“
apărută la Varşovia a lui Jan Zabo- tuirea politicii hitleristc de ocupaţie în kio ca punct de escală, însă această
j autorizaţie Ic-a fost refuzată.
rovsky „Globke — funcţionar al celui Polonia.
Cronica evenimentelor internaţionale :bTSBJÎ' I
Din d e d e s u b tu rile N. A. T, O.-ului
Sfirşitul lui ianuarie a fost rican“ patronat de Washington, naţional li se răspunde printr-o laoţian de coaliţie. Refuzul gru
marcat de mai multe înfrîngeri
ale imperialismului în variate şi după cum se ştie, chiar pen îndărătnică menţinere a focare L u p u l d evin e... p a z n icpului rebel de a participa la
domenii de activitate. Incercă-
'rile de afirmare a S.U.A, în tru această rezoluţie n-au putut lor de război. Intre cererea ne un guvern de coaliţie este com ooooooo-t oocooooo
Gosmos s-au soldat, după expre pletat de acţiunile provocatoare oo
sia unui comentator occidental fi adunate decît num ărul.minim săbuită a unui senator care a
cu ;,un eşec, un semieşec şi o
aminare“. Imposibilitatea de a de voturi al micilor state lati insistat săptămîna aceasta in de încălcare a acordului în ce Cinci puterile occidentale, în lui in „a patra putere atomi trupele engleze nu vor fi puse g
realiza şi de a atinge perfor câlcind acordurile de la Pots- că“, li se va oferi această po- sub comandament direct vest- g
manţele stabilite de Uniunea no-americane, în timp ce sta tr-un interviu televizat pentru priveşte încetarea focului. Re dam, au trecut la reînvierea german, cel puţin deocamdată, g
Sovietică încă în 1959, au reliefat militarismului vest-german şi sibilitate).
încă o dată rămînerea în urmă tele a căror populaţie reprezin pornirea cu ajutorul mercenari plica dată de trupele guverna După cum se vede, militaris- Da, deocamdată, deoarece felul o
a S.U.A. în acest domeniu. Şi, au primit Republica Federală cum. evoluează poziţia Bun- g
deşi cosmonautul Glenn şi-a tă două treimi din întregul con lor a unei noi cruciade anticu mentale şi cele Neo Lao Haksat Germană în N.A.T.O., diplo- mul revanşard este ajutat să- deswchrului in N.A.T.O. dove- g
afirmat curajul, asumîndu-şi şi refacă forţele. Simţindu-se deşte că nu mai trece mult g
riscul de a se urca intr-un tip tinent au dezavuat poziţia S.U.A. bane şi politica S.U.A. în Congo rebelilor care au pătruns în re maţia din Occident, n-a pre mai puternic, lui ii creşte pof timp plnă cind generalii na- o
de rachete dintre care jumătate cupeţit osteneli pentru a jus ta de a se răzbuna şi de a zişti vor dispune după bunul <>
cel puţin se prăbuşesc, nu i-a In lipsa unei prevederi expre şi Laos există, evident, o legă giunile eliberate, are menirea Jg tifica aceste măsuri criminale. cotropi din nou teritorii stră-
fost totuşi dat să înconjoare se a Cartei O.S.A. de a exclude tură. Căci ce altceva reprezintă să trezească la realitate pe cei °
planeta noastră. Stabilirea cau un membru, S.U.A. caută cu în refuzul ilegal american de a ce ignorează raportul real de
zelor tehnice a impus de fapt
o aminare a întregului program frigurare acum modalităţile de discuta în Consiliul de Securi forţe.
american de pătrundere în Cos
mos, ceea ce —• ţinînd seama de a interzice în mod practic par tate situaţia din Congo decît o Politica neocolonialistă dusă Se afirma (şi se afirmă & ine. Cercurile conducătoare din piac cje forţele militare ale An- g
orientarea militară a acestui
program — a determinat din ticiparea reprezentanţilor Cubei încercare de a avea mină liberă „pe cont propriu“ are drept 6 acum) că prezenţa Bundes- Occident se fac că nu observa gliei, Franţei şi ale celorlalte g
partea cercurilor celor mai agre la organismele O.S.A. Dar, după în inima Africii ? Tabloul intri corolar sprijinul acordat vechi $ wehrului in acest bloc agresiv acest pericol ameninţător. Tot ţări atrase la remorca acestui o
sive cereri de noi alocaţii mi
litare. cum a declarat preşedintele Cu gilor colonialiste în Congo apare lor puteri colonialiste, fie că g ar scuti popoarele Europei de ceea ce întreprind puterile bloc agresiv. o
bei, Dorticos, „cu sau fără revoltător: Antoine Gizenga, este vorba de acţiunile represi g teama unei noi agresiuni din N .A.T.O . dovedeşte că Bun-
Nu mai puţin răsunătoare de- liderul forţelor progresiste care ve portugheze ir. Angola, de O partea maşinii de război vest- deswehrului vest-german i se Aşadar, lupului 1. se Incre- <>
cit înfrîngerile „din cer“ au O.S.A.,' Cuba va invinge“. continuarea războiului colonialist o germane, dat fiind că... Bun- rezervă un rol din ce in ce
apărut şi cele din emisfera oc a fost numit prim-vicepreşedin- dinţează de acum rolul de... goo
cidentală. Măsura eşecului sufe Şirul dificultăţilor S.U.A. s-a te al guvernului, a fost întem dus de Franţa în Algeria sau de
rit, de diplomaţia S.U.A. la Pun- vădit in mărturisirile cuprinse niţat intr-o tabără de paraşu- încercarea de menţinere a pro păzitor. Ţinînd seama de fap- g
ta del Este poate fi .apreciată in mesajele preşedintelui Ke- tişti mobutişti, pregătindu-i-se vinciei indoneziene Irianul de
de treptele de coborire ale pre nnedy. Existenţa „surplusurilor ; nefericita soartă a eroului na vest sub controlul olandez. Po deswehrul va fi ţinut în frîu mai important în cadrul aces- tui că Europa occidentală nu 6
tenţiilor iniţiale pînă la cele ce ţional Patrice Lumumba. Se litica S.U.A. împotriva drepturi de „mina forte“, a N.A.T.O.-u- este ameninţată de nimeni (in
s-au realizat: de la încercarea agricole“ împotriva cărora se cesionistul Chombe se bucură lor legitime ale Republicii In tui bloc militar. afară de pericolul militaris- o
de a alcătui o puternică coali recomandă drastica reducere de oblăduirea Comandamentului donezia asupra Irianului de vest. lui. O ştire apărută recent in mului vest-german), reiese că
ţie anticubană, diplomaţia S.U.A. suprafeţelor insăminţate -îiv con O.N.U., deşi ei continuă să ig Cum au evoluat, insă, lucru noul plan pus la cale de cer- o
a fost nevoită să se mulţumeas diţiile menţinerii şomajului la noreze rezoluţiile şi hotărîrile ziarul englez „Daily Mail“ re curile agresive occidentale ţin- go
peste 4.000.000 de oameni, sub O.N.U., iar trupele O.N.U. în rile ? Dintr-o ,,cantitate negli teşte departe. Acum nu mai 0oo
că cu firava declaraţie de „in liniază din nou ineficacitatea treprind raiduri pentru descoperi jabilă“, Bundeswehrul a ajuns latează despre un nou plan g
rea „trupelor gizengiste“. In să dispună în momentul de urzit de N.A.T.O., al cărui scop o
compatibilitate“ a regimului in şi haosul din cea mai puternică sfirşit, Adoula este invitat de
citadelă a capitalismului. Tot Casa Albă in mod oficial cu este de a întări dominaţia mi-
staurat de poporul cuban prin odată, in lipsa unei soluţii pen scopul de a fi investit în văzul
tru cei 17.000.000 de americani lumii cu. încrederea neocolonia- s-a manifestat nu numai în faţă de 9 divizii în cadrul litară a militarismului vest- este vorba dc a ţine lupul in g
revoluţie cu „sistemul interame- care „se culcă seara flămînzi“, li'ştilor americani. cererea preşedintelui Kennedy g N .A.T.O . (aproape tot atîtea german in alianţa occidentală.
preşedintele Kennedy a prezen adresată secretarului general S cit S.U.A., Anglia şi Franţa, Acest plan, elaborat de gene- friu, ci dc a-i da mînă liberă g
tat un mesaj Congresului, so- Aceeaşi, amprentă colonialistă provizoriu al O.N.U., U Thant, ţ luate la un loc); foşti călăi ralul american Norstad, co-
. licitând la modul general „aju să-şi. pună in aplicare pianu- g
torarea ' celor. nevoiaşi“. Desigur,
de a „media conflictul“, ci to t rile sale agresive. o
odată în îngăduinţa acordată
soarta acestor milioane. de oa o poartă şi uneltirile americane avioanelor olandeze de a face g hitlerişti de teapa lui Heustn- mandantul suprem al forţelor Nu încape îndoială că aceste o
meni nu „poate fi schimbată, , in Laos. Conferinţa de la sfirşi- escală în Alasca in drumul lor o ger şi Speidel stau azi în cele terestre ale N.A.T.O. in Euro planuri vor fi spulberate de o
menit să aducă întăriri forţe^ pa, prevede reducerea cu o mersul ulterior al evenimente- g
prin aruncarea unei pomeni de tu P anului trecut de la Geneva lor olandeze din Irianul de vest. mai înalte posturi de comandă treime a „poziţiilor de front lor. Dar ele prezintă un peri- g
cu privire la Laos a rămas fără g ale N.A.T.O.-ulmi; Bundesiveh- ale armatei britanice“ din Ger col pentru pacea şi securitatea g
clţiva cenţi... Evenimentele de la sfirşitul g rul acaparează noi şi noi baze mania occidentală. „Poziţiile Europei şi a întregii, lumi. Gu- o
lunii ianuarie au demascat încă g militare pe teritoriile Franţei, vernele occidentale trebuie să o
Dacă situaţia precară din‘in efect de vreme ce pînă în pre o dată primejdia pe care o re O Angliei şi ale altor state occi- in sectoarele de nord ale gra- ţină seama de cererea notări- g
terior este acoperită cu vălul zent nu a fost constituit — din prezintă pentru cauza păcii po o dentale, în ciuda protestelor tă a popoarelor, dc a se pune g
niţei cu Germania de răsărit, neîntârziat capăt planurilor de g
litica neocolonialistă, evocind X hotărite ale popoarelor din araiă autorul articolului din pregătire a Bundeswehruiui in g
g aceste ţări; căpeteniile statu- ziarul citat, vor fi deţinute dc
deopotrivă cit de lipsită de per trupe vest-germane“. vederea dezlănţuirii unui nou g
g lui vest-german nu-şi ascund
Anglia, se spune mai depar
g dorinţa de a pune mina cit mat te In articolul din „Daily
demagogiei şi promisiunilor de pricina poziţiei obstrucţioniste a spectivă este această politică. o repede pe armele nucleare (iar Mail“, a reuşit să obţină o război mondial.
Z. FLOREA o prin transformarea N.A.T.O.-u- singură concesie, şi anume
şarte, eşecurilor pe plan inter lui Boun Oum — un guvern Comentator Agerpres I. LAZAR g
OOOOOOOOOOOOOOOOOOO O O O O O O O O O O O O O O O O O Ô 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 e
Redacţia şi acţuiinistraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188, 189, 75, 674. Taxa plătită în numerar conform anrobării Direcţiei Generale P. T.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: Întreprinderea Poligrafică „l Mai“ Deva.