Page 17 - 1962-02

PROLETARI IMN to a te ţa r i l e , u n iţ i.VA ! Cununie cu belşugul

Tot satul — o singură familie

a dunarea nu începu la ora în fruntea cărora erau în per­ care urma să unească tot satul

c J t- stabilită. Ciţiva întovără­ manenţă comuniştii. Noii co­ intr-o singură familie. Această

şiţi prinşi cu. treburile pe Un­ lectivişti, printre care loan muncă concretă, răbdătoare,

gă casă, veniseră ceva mai tîr- Păsculescu, Traian Şendrescu, n-a îhtîrziat să-şi arate roa­

ziu. Ion Gaulea, Vasile Tel- Ioan Telman, Ioana Avram, dele. Exemplul, comuniştilor a

mân; Simion Boteseu. Nicolae Silvia Sima şi mulţi alţii, au fost urmat de toţi locuitorii

Tibescu şi alţi ciţiva, stăteau pornit din casă în casă pentru satului.

Anul XIV. Nr. 2213 Marţi 6 februarie 1962 4 pagini 20 bani pe bancă şi fumau. Se gîndeau, a pune temelie solidă viitoarei ...Duminică, 4 februarie, la
discutau, plănuiau. Din cină in gospodării agricole colective. Dineu Mare a fost o animaţie
SSOT22E S S K S Í cinci răzbateau cuvinte ca aces­ Ei au prelucrat. cu grupuri dc neobişnuită. Adunate in sala
ţărani Statutul model al G.A.C., căminului cultural, cele 169 de
tea : „E timpul să facem şi în­
aşini unelte, la nivelul noi in sat gospodărie colecti­ lucrările Consfătuirii pe ţară familii din sat, au inaugurat
tehnici! celei mai înalte vă“. „Prea ne-gu lucit-o. alţii a ţăranilor colectivişti, Che­
înainte“. Colectiva va \ asigu­ marea înflăcărată adresată în­ gospodăria colectivă in care an
ra belşug şi-n cciscle noastre'-'. tregii ţărănimi muncitoare dc înscris 773 ha. teren, 132 ani­

Intr-un tîrziu, Ioan Păscu- către participanţii la consfă­ male pentru muncă, numeroa­
lescu. preşedintele adunării
tuire. se unelte şi atelaje, precum şi

In documentele Congresului al 111- nicitate şi productivitate, pentru că ceru să se facă linişte : Şi aşa, zi de zi, comuniştii şi un fond de bază în valoare dc
lea al P.M.R. se subliniază importanţa — Adunarea generală a în­
deosebită pe care o are introducerea nu a luat măsuri de modernizare a ma­ mulţi alţi locuitori din sat. de­ peste 80.000 lei. provenit dc la
tehnicii celei mai noi, extinderea me-( şinilor aflate în fabricaţie şi de schim­ tovărăşirii „Ziua minerului“
canizării şi automatizării complexe a bare a formei lor arhitectonice. din satul Dineu Mare este le­ veniţi agitatori activi, au mun­ întovărăşirea agricolă din care
proceselor de producţie, aplicarea pe gal constituită. Putem să în­ cit cu rivnă, au pus temelie piuă zilele trecute făceau
scară largă a procedeelor tehnologice Insuşindu-şi critica făcută la Confe­ cepem. La ordinea de zi un solidă noii gospodării colective parte.
avansate. De introducerea tehnicii noi rinţa regională de partid, conducerea
depinde înainte de toate creşterea pro­ uzinei, îndrumată de comitetul de singur punct : transformarea
ducţiei şi productivităţii muncii, redu­ partid, a luat măsuri de elaborare a
cerea preţului de cost şi îmbunătăţirea proiectelor de modernizare a maşinii întovărăşirii noastre in gospo­ L,aa sărrLbăătoarea din D ineu AAic L
calităţii produselor — cale sigură de de frezat schimbîndu-i lanţul cinema­ dărie agricolă colectivă“.
creştere a nivelului de trai al oameni­ tic, forma arhitectonică şi dotînd-o cu i
lor muncii. un cap de frezat vertical pentru a-i ...Au urmat discuţii însufle­
mări universalitatea. Ca urmare se va ţite. Comuniştii arătau calea S T \c mult timp, n-a mai fost muncitor, Samoilă Dlnşorean. L
In asigurarea progresului tehnic în îmbunătăţi caracteristicile maşinii,- iar cc trebuie urmată. S-au făcut,
ţoale ramurile economiei naţionale un prin centralizarea comenzilor ea va pu­ comparaţii între rezultatele L s atita lume la căminul O contribuţie însemnată la (
rol deosebit de important îl arc indus­ tea fi adaptată să lucreze cu program. obţinute în întovărăşiri şi gos­ cultural din Dineu Mic, raio­ crearea gospodăriei colective a \
tria constructoare de maşini. „Princi­ nul Orăştie. Duminică se strin- avut-o munca politică baza-
pala sarcină a industriei construcţiilor Deşi s-au făcut paşi însemnaţi pe li­
nia asimilării, proiectării şi punerii în podării. colective. Apăreau cit seseră aici toţi oamenii din sat tu pe rezultatele obţinute de 1
de maşini — se spune în Raportul G.G. fabricaţie a unor maşini cu caracteris­ se poate de evident marile
al P.M.R. la Congresul al 111-lea al tici tchnico-cconomice Ia nivelul teh­ avantaje pe care le. oferă mun­ pentru a lua parte la un eve­ gospodăriile colective din sa- s
partidului — este ridicarea continuă a nicii celei mai înalte şi s-au luat mă­
nivelului tehnic, îmbunătăţirea calităţii, suri pentru modernizarea maşinilor a- ca in gospodăria coleclivă. în ­ niment de seamă din viaţa lor tele vecine, conferinţele ţinute (
creşterea randamentului şi a economici­ flate deja în fabricaţie, în activitatea cetul cu încetul, îndoiala1se
uzinelor se fac simţite încă unele de­ risipea... — inaugurarea gospodăriei co­ la căminul cultural cu prilejul s
tăţii maşinilor şi instalaţiilor. Pentru ficienţe. Hotărîrea Conferinţei regiona­
aceasta este necesar să se întărească le de partid arată că “întreprinderi­ lective. cărora s-a vorbit despre supe- Ş
activitatea de cercetări şi proiectări, să le constructoare de maşini trebuie să-şi
se dezvolte reţeaua de laboratoare uzi­ concentreze principala atenţie asupra Cind Ioan Păsculescu anun­ — In întovărăşire am obţi­ rioritatea muncii in gospodă- *
nale şi a standurilor de probă, a ate­ îmbunătăţirii muncii de proiectare, do
lierelor de prototipuri şi a secţiilor de tării corespunzătoare a atelierelor de ţă încheierea adunării, comu­ nut rezultate destul de bune rin colectivă, panourile şi gra- ^
sculărie, încadrate cu muncitori şi per­ prototipuri şi a sculăriilor, să lupte pen­ niştii Aurel Filipescu, Ioan Ti­ — ne spunea tovarăşul Traian p ceie prin care se populari- ^
sonal tehnic de înaltă calificare“. tru realizarea integrală a planului teh­ bescu, Traian Şendrescu şi încă Tirănescu, unul dintre întovă- zau rezultatele bune obţinute
nic, să asimileze produse care din punct vreo 15 întovărăşiţi, au ţinut răşiţii de aici care îşi depuse- C!c colectivişti,
De calitatea maşinilor, utilajelor şi de vedere al performanţelor tehnico-e-
instalaţiilor depinde în cea mai mare conomice şi aspectului industrial, să fie să-şi prezinte cererile de în­ se printre cei dinţii cererea Discuţia a fost întreruptă de
măsură nivelul tehnic al proceselor de la nivelul celor mai bune produse si­ scriere in gospodăria coleclivă.
fabricaţie atît în întreprinderile noi cît milare de pe piaţa mondială".
şi în cele existente, care vor ii moder­ In scurt timp numărul celor (le înscriere în gospodăria co- începerea adunării de inaugu-
nizate şi reutilatc. Or, în compartimentul proiectări se
manifestă încă multe deficienţe. De aici care s-au hotărit să păşească lectivă. Colectiviştii din Pri- rare a gospodăriei. Colectiviştii
Uzinelor metalurgice din Cugir — ii- se întîmplă să plece desene incomplete, pe noua cale, a belşugului şi
zine constructoare de maşini — le re­ greşite, care duc la rebuturi, la chel­ bunăstării, a crescut conside­ caz, pe care i-am vizitat în au ?psculat cu mult simţ de
vin sarcini importante în asimilarea, tuieli de manoperă, materiale şi bani. rabil.
proiectarea şi punerea în fabricaţie ac Alteori, din comoditate, se trimit scu- citeva rînduri, ne-au întrecut răspundere despre planurile de
serie a unor maşini unelte de marc lăriei desene de ansamblu pentru exe­ ...Zilele au trecut. Adunarea insă cu mult, clin toate punc­ viitor ale gospodăriei lor, au (
randament, la nivelul tehnicii celei mai cutarea anumitor dispozitive şi nu pe
înalte. Aceste uzine dispun de maşini subansamble, ceea ce duce la prelun­ despre care aminteam s-a ţinut tele de vedere. Am văzut la ales consiliul de conducere şi t
şi utilaje moderne, de cadre de ingi­ girea timpului de execuţie a sculelor,
neri, tehnicieni şi muncitori cu înaltă dispozitivelor şi verificatoarelor, deoa­ : ila 22 decembrie 1661. E drept, ei sumedenie de construcţii comisia de revizie. Sarcina de l-
calificare. Deci ele dispun de toate con­ rece frezorul trebuie să aştepte după lă­
diţiile pentru a putea asimila şi pro­ cătuş, lăcătuşul după strungar ctc. Ate­ nu toţi membrii întovărăşirii zootehnice şi gospodăreşti, preşedinte au încredinţat-o co
duce maşini dintre cele mai moderne. lierele de prototipuri şi sculăriiie, nu au depus de îndată cereri. Unii aproape 350 de bovine, mulţi­ munistului 'Aurel Vinţan, unui
Şi, nu se poate spune că ele nu au ob­ sînt dotate în mod corespunzător nici :SL- Zi de zi, de la întreprinderea mai trebuiau să-şi convingă me de vaci, oi, gîşte, o fermă din cei mai harnici gospodari
ţinut realizări importante în această cu cadre şi nici cu maşini. Măsura lua­ minieră Teliuc iau drumul fur­ soţiile, copiii, socrii. Iar unii de porci de toată frumuseţea din sat.
privinţă. Au fost asimilate şi se pro­ tă de a se face o revizuire a persona­ Minereu de calif ale nalelor din Combinatul sidei ur­ declarau deschis că mai „aş­
lului tehnico-ingincrcsc şi de-a repar­ gie Hunedoara şi Uzina „Victo­ teaptă“ pe cutare sau cutare şi multe altele pe care le-au
duc maşini de frezat verticală şi uni­ tiza pe cei mai buni din aceştia să lu­ Destăşurînd larg întrecerea socialistă ria“ Călan însemnate cantităţi vecin ori rudă. Cu aceştia tre­
versală etc. creze în compartimentul de concepţie, pentru îmbunătăţirea calităţii, minerii de minereuri de fier. buia dusă o muncă răbdătoare, realizat de cind muncesc in
de Ia I. M. Ghelar, printre care şi cei o muncă convingătoare, bazată
Conferinţa regională de partid a cri­ este bună. Dar aceasta nu e suficient. din brigăzile conduse de Dodu Nistor, IN FOTOGRAFIE : sc face în- pe fapte. Au fost create in colectivă. r ~71nl taceeaşi zi a fost inaugu-
Dumitru Chelban, de la orizontul nr. G cărcarca minereului din carieră acest scop echipe de lămurire,
ticat însă colectivul acestor uzine pen­ ( Continuare in pag. 2-a) şi Nicolae Bănici, de la orizontul nr. 3, în maşini, cu excavatoarele. ¦ i — Dar despre mulţimea de O * r•cată şi gospodăria colec­
folosesc cu succes metoda puşcării se­ hectare cu pomi fructiferi, des­ tivă din satul Cioara, din ace­
tru faptul că nu a însuşit şi pus în lective. Muncind astfel, ei au selecţio­ i ^ e M iitaşe p e C.C.V.J, pre păşunile bogate pe care laşi raion. Cele 431 familii de
nat cu grijă şistul vizibil şi au îmbu­ le-ciu creai de cind sint colec­ ţărani muncitori de aici au în­
fabricaţie unele maşini de înaltă teh­ nătăţit conţinutul de metal al mine­ Zilele trecute, în tehnicienii C. C. V. J. fruntaşe. Drapelul tivişti, despre grădina de zar­ scris în gospodăria colectivă
reului extras în luna ianuarie cu 2,4 în perioada aminti­ de exploatare mi
la sută. sala clubului sindi­ tă. Pentru obţinerea nieră fruntaşă pe aproape 1.200 ha. teren, un
catelor din oraşul ,lor, ei au desfăşurat bazin a fost înmînat zavaturi şi despre munca citit
Succesul filmului o muncă plină dc
„Puferea pîinii" Petroşani a avut loc mare număr de animale, ate­
şedinţa de analiză a de bine organizată de ce nu

laje şi unelte de muncă.
spui nimic, Trăiene ? — inter­

veni in vorbă un alt ţăran V. PÍTAN

¦Sen Pînă în prezent, în întreaga muncii desfăşurate entuziasm, au apli­ colectivului E. 'm . , -j’v.y îs.,/
regiune au avut loc numeroase de unităţile C.C.V.J. cat iniţiative noi şi Uricani, drapelul de
Cu citva timp în peste 40 lucrători efectuat aplicaţii i metode noi de mun­ sector minier frun
urmă, comitetul sin­ din întreprindere. In practice. spectacole cu filmul romînesc in semestrul II al a- că, au ridicat conti­ tas l-a primit co A n g a ja m e n te le prind v ia ta
dicatului şi con­ cadrul schimbului de documentar „Puterea plinii“, in nului trecut. nuu nivelul tehnic lectivul sectorului
ducerea I. F. Pe- experienţă s-au pre­ Cu acest prilej, nu­ Peste 63.900 tone al producţiei. III Lupeni. Drapelul F. . cviarii uzinei „Victoria“ Toate acestea au făcut ca gra­
troşani au organi­ zentat două infor­ meroşi lucrători ai spirat din viaţa satelor regiunii de brigadă fruntaşă din Călan s-au angajat să redu­ ficul de spălări pe luna trecută
mări în care s-au întreprinderii şhau Hunedoara. La cele două cine­ cărbune cocsificabil Colectivele care au a fost înmînat bri­ că în anul acesta timpul de sta­
zat un schimb de luat angajamente de matografe din Orăştie, filmul a şi energetic extrase obţinut cel mai ma­ găzii conduse de să fie realizat încă la data de
scos in evidenţă po­ rulat 4 zile consecutiv, cunoscînd peste plan, peste re număr de puncte Iul iu Şomogyi de la ţionare a locomotivelor la spă­ 25 ianuarie. De asemenea, tim­
experienţă în p a r­ depăşire a sarcinilor un larg aflux de spectatori. Nu­ 4.780.000 lei econo­ în întrecerea socia. mina Petrila. Cu lări cu 3 la sută, faţă de cit s-a pul de funcţionare a locomoti­
sibilităţile de reali­ mie suplimentară la listă desfăşurată în drapelul de uzină realizat anul trecut. Pentru rea­ velor între două spălări a fost
chetul de pe Valea de plan şi de îmbu­ mărul celor care l-au vizionat se preţul de cost — sint semestrul l i al anu­ lizarea acestui angajament, lă­ prelungit cu incă 10 la sută.
zare a planului pe ridică la peste 8.800. cătuşii din depou au fost repar­ Merite deosebite revin echipelor
Duşanu - Jigoreasa, nătăţire a calităţii. tizaţi să lucreze în trei schim­
anul in curs. Pe u r­ buri. Tot în acest scop au fost conduse clc L’udovic Balog,
din sectorul Roşia, D. VÎRCAN Gheorghe Ignat şi Emil Cimpo-
mă, în sectoare, s-au corespondent
Ia care au luat parte
citeva din cele mai

importante realizări lui trecut au fost Nuntaşă a fost dis­ luate măsuri privind aprovizio­ rescu.-
înregistrate de mun­ distinse cu drapele tinsă Uzina electrică narea locurilor de muncă, la
CAROL MUNTEANU

citorii, inginerii şi roşii de colective Vulcan. timp, cu materialele necesare. •iwianlc !Fi locomotivă

ooooooooooooooo oOOOOOOOOOOOOOOC
o
Pentru a ajunge In abatajul vedea încrustată o intercala•
— Asta-i, ca să zic aşa, o

brigăzii lui Andrei Domocoş, ţie groasă de piatră. Era semn metodă a noastră. Pe măsură

la orizontul 630 al E. M. Vul­ că se apropiau cu exploatarea ce avansăm cu frontul dc lu-

can, trebuie să cobori din ga­ de coperişul stratului. între­ cru executăm şi podirea ve­

leria de cap pe un plan în­ gul aspect vădea, insă, pregăti­ trei şi batem şi forlogul. Trea­

clinat lung de circa 30 m. şi rea pentru o nouă puşcare. ba asta o fac chiar eu. E mult

să străbaţi o galerie întune­ Dar unde erau oamenii ? in mai uşor decit să aştepţi piuă o

coasă prevăzută cil un crater afara celor doi mineri din ari­ ai exploatat toată camera. La <>

colector. La capătul acestuia, pa stingă, nu se mat vedea sfirşit se intimplă dc multe ori

de o parte şi de alta, înaintea­ nici unul. „Aha, precis execu­ •să nu primeşti atitea banda­

ză cele două aripi ale abata­ tă podirea in camera ce ur­ je dc cite ai nevoie. Apoi, in

jului. Aspectul lor se schimbă mează să fie prăbuşită — cazul ăsta, siai şi cu produc­

de la o zi la alta; camerele se mi-am zis“. Această operaţi­ ţia : la podit trebuie să-i pui

lungesc in funcţie de hărnicia une se face de obicei după cc pe toţi. Aşa insă, aducem in

oamenilor, iar pe peretele ne­ camera a fost exploatată in fiecare dimineaţă cite un că­

gru de cărbune apar diferite rucior de bandaje, ceea ce sc o

intercalaţii, sau rămăşiţe alo „Să realizăm în 1962 poate obţine foarte uşor şl cu o
unor lucrări mai vechi. ele podim tot spaţiul excavat %

Cu citeva zile in urmă, i-am indicii prevăzuţi pentru in ziua respectivă. Da uneori >

surprins pe Domocoş şi orta­ anul 1965H ne mai şi rămin. Dacă un om 4;.
cii săi, chiar in momentul cină podeşte in timp cc restul foc A

pregăteau o prăbuşire. Intr-o întregime şi durează circa 3-4 alte operaţiuni, producţia nu c
schimburi. M-am înşelat insă. se încurcă cu nimic. Şi apoi, ©
asemenea situaţie poţi să-ţi Nici n-am apucat să intru bine la sfirşit. cinci am terminat ca- L
dai cel mai bine seama de fe ­ in camera de alături că m-au mera, aşa ca acum, nu mai <
lul in care este organizată întimpinat doi mineri ce pur­ pierdem timpul cu poăitui. c
munca în brigadă; dacă timpul tau pe umeri un stîlp de aba­ Atacăm dc-a dreptul alt front .
este folosit judicios, dacă apro­ taj. Se făcea răpirea. Camera şi-i dăm fest cărbune ! Aţi vă-
vizionarea este bună ş.a.m.d. in schimb era podită pe toa­ zut dincolo, ambele fronturi
Aripa stingă a abatajului îna­ tă lungimea ei (circa 30 m.l.). sint pregătite, şi mai c ceva: L
intase cu circa 18-20 m. Doi faptul că podim in timp cc <,
mineri, cu lopeţile in mină, — 'Am chemat mai mulţi oa­ .avansăm cu frontul, ne penm- <>
priveau cu ciudă armăturile meni aici ca să terminăm mai te să scoatem dintr-o singură /
repede cu răpirea -- spuse par­ aripă două cimpuri pc schimb. 9
înnegrite, apărute ca din se­ aşa cum sc prevede să lucrăm c
nin in urma puşcării pe pere­ că justificativ Andrei Domo­
tele de cărbune. Dăduseră pes­

te o lucrare veche — unul din coş. Dacă prăbuşim aşa, sc in anul 1665. Dacă vreţi să c
cei mai înverşunaţi duşmani pierde atîta bunătate de ştiţi, in luna ianuarie, noi cc
o
ai minerilor. Cu toate acestea lemn... ne-am şi depăşit angajamen­ 0>

de aici, craţerul scotea căr­ — Dar cu podirea? Cum aţi tul dc a realiza viteza de o
bune. făcut cu podirea vetrii. şi. for- avansare din '65. Am realizat c

Pe partea dreaptă era ata­ mai bine dc 112 m.l... <cc.
cată o nouă cameră. Abia îna­ logul (perete lateral din scîn-

intase un metru şi pe front se dură) de-s gata ? OH. COMSUTA c
V©oooooooooooooooooooooooocc-oooo
<c Peisaj de iarnă (Stînă în munţii Vulcan).
ăOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOO