Page 18 - 1962-02
P. 18
pa». 2 DR UMUL SOC I M.ISMtILUI Nr. 2213
\rjxtvrrsxv-»iuw»'x*j.waTO/raa»«!«»»?* ¦w^wiw'p rtti*r- u-s,; |V>-5KtfK!‘ « M P T/ p a iT V
m ZILELE PE IARNĂ—LA UNITĂŢILE Curs de înşiruire
OBwwB»BgwimiiBng« BHMWBMWWaBWMa«w«»wuwil«iMw»i.<*i.^c»»nn>3iHCfc»«qB»ji»*^iwrMi.W!BtiiMwiMi»iiwMwi«iii»iw mmwarn—mmmmmrn*»i.<iw>.iwwi»xna>urumn» a crescătorilor de pasări
In scopul dezvoltării creşterii păsă
CULTURALE PE I A SATE rilor în gospodăriile agricole colective
şi pentru ridicarea nivelului de cunoş
tinţe al crescătorilor de păsări, s-a
deschis la Geoagiu-băi, din iniţiativa
Comitetului executiv al Sfatului popular
Seara, pe uliţele salului Ac}îunî cu cartea regional, un curs de instruire.
agrozootehnică La cursul care va dura patru zile, parti
cipă aproape 80 de colectiviste şi
^NA/S N^N/N/S/S organizat o seară de între La biblioteca din Teiuş, în lu lectivişti. Pentru a cunoaşte şi prawe
bări şi. răspunsuri pe tema na ianuarie a acestui an s-au felul cum trebuie îngrijite şi hrătide
L Seara, pe uliţele satului, înscris 434 cititori, care au citit păsările, participanţii la curs vor vi
$ poţi vedea grupuri, grupuri zita în aceste zile crescătoria do p i
de colectivişti, îndreptîndu-se „Căile sporirii producţiei de 1.681 cărţi, dintre care peste 300 sări de la G.A.S. din Mintia.
lapte la vaci“ etc.
spre biblioteca comunală. sint pe teme agrozootehnice. Pe Noi autobuze
S-au obişnuit cu toţii să vină In cadrul „Lunii cărţii la baza cărţilor agrozootehnice,
la bibliotecă. Mai ales că bi sate“ biblioteca a organizat aici s-au organizat unele acţiuni ln vederea realizării unui
bliotecara Maria Băcilă pre o expoziţie de cărţi agrozo bogate in conţinut, menite să transport in comun la timp şi
găteşte întotdeauna pentru otehnice. Cu această ocazie vină în sprijinul colectiviştilor. confortabil, întreprinderea de
colectivişti programe variate, au fost organizate şi in ca Intre acestea, de un real succes gospodărie orăşenească Hune
s.au bucurat seara de calcul cu
atractive, cu un conţinut bo drul cercurilor de citit din tema „Avantajele creşterii pă doara a fost înzestrată cu încă
gat, menite să contribuie la comună acţiuni interesante. sărilor in G.A.C.“, şi seara de 4 autobuze „ T .V N o ile auto
ridicarea nivelului de cunoş Şezătorile literare, prezentă întrebări şi răspunsuri „Despre buze au şi fost puse in circu
tinţe al ţăranilor colectivişti. rile de căiţi, recenziile roma gunoi şi pregătirea lui“. laţie.
In acest scop, nu de mult, nelor „Setea“ de Titus Po- ¦A- Un nou autobuz „T.V.“ a pri
tov. Maria Băcilă din comu povici, „Asaltul timpului“ de Şi in comuna Ighiu au avut mit şi l.G.O. Colan.
na Vinţul de Jos; raionul Alecu Ivan Ghilia etc., orga loc acţiuni de popularizare a „Fără cusur“. Acesta e cali Alegeri ale c o m ite te lo r ş i c o m isiilo r
Alba, a organizat mai multe nizate la cercurile de citit, au cărţii agrozootehnice. Astfel, la ficativul servietelor produse
acţiuni legate de sarcinile de fost audiate de un mare nu cercul de citit condus de tov. la fabrică „Simion Bărnuţiu“ de fem ei
dezvoltare a unor noi ramuri măr de colectivişti. Dad Ana s-a prezentat cartea din Sebeş.
de producţie în G.A.C. Pen „Cum trebuie să îngrijim ani In comunele raionului Brad se etc. In ceea ce priveşte desfăşu al femeilor au fost organizate
tru a arăta importanţa sec Ca urmare a muncii depu malele în timpul iernii“, iar la E X P O Z IŢ IE
torului zootehnic, de exem să de bibliotecară, numărul cel condus de tov. Cîmpeanu
plu, in cadrul bibliotecii cititorilor creşte tot mai mult, Din iniţiativa cooperativei
iar pe fişele colectiviştilor se meşteşugăreşti „Moţul“ din
s-a organizat o seară de înscriu noi cărţi de zooteh Maria s-au citit fragmente din Brad, zilele trecute s-a deschis desfăşoară in aceste zile adu rarea muncii patriotice s-au evi numeroase cercuri de citit. La
volumul „Din experienţa unei in localitate o expoziţie care nări de dare de seamă şi alegeri cercurile de citit din Vaţa de
calcul cu tema „Creşterea nie, agrotehnice, beletristice. crescătoare de păsări“. cuprinde o serie de produse exe ale comitetelor şi comisiilor de denţiat femeile din satul Prăvă- Jos, Vaţa de Sus, Tirnava de
cutate de către cooperatori. La femei. leni care au efectuat în cursul Criş, Ociu, Căzăneşti, Birtin,
tineretului porcin, izvor de MIMA DAN PEŢAN VIORICA expoziţia din Brad se găsesc Tătarăşti etc., se desfăşoară o
corespondentă costume pentru bărbaţi şi fe Zilele trecute o asemenea adu anului trecut peste 2.800 ore la rodnică activitate.
venituri în gospodărie“. S-a V. Sî-RBU CISTF-IANU mei, pantofi, lenjerie şi alte nare a avut loc în comuna Vaţa
produse executate de coopera de Jos. La adunare au participat construirea magazinului sătesc. Pentru ridicarea nivelului po
W» peste 250 femei. Darea de sea De asemenea, femeile din satul litic şi cultural al femeilor in
mă a fost prezentată de tov. Oiungani au făcut peste 2.000 anul 1960-1961 au fost organi
Brigăzi ştiinţifice Lecţii bine pregătite şi atractive
ore de muncă patriotică la plan
tarea puieţilor de stejar. In sa
tori. Sirena Costina. Cu acest prilej tul Ociu, femeile şi.au adus o zate cursuri de îndrumare poli
pe teren la cercul agrozootehnic Chiar din primele zile expo s-a scos în evidenţă că comite mare contribuţie la reconstruc tică a femeilor, in toate echipe
Zilele trecute, cele două bri ziţia s-a bucurat de un frumos tul comunal al femeilor din Vaţa ţia localului de şcoală. In ca le artistice din cadrul acestor
găzi ştiinţifice ale casei raiona rumbul boabe şi obţinerea de de Jos, condus şi îndrumat de drul adunării de dare de seamă sate activează numeroase femei.
le (le cultură din Haţeg s-au de La Pui, comună mare şi fru 5.000 kg. la hectar“, „Cultura succes fiind vizitată de nume către comitetul comunal de şi alegeri a fost apreciată de
plasat în satele Clopotiva şi Rîu moasă din raionul Haţeg, tna griului“ etc. Lectorul cercului, roşi oameni ai muncii din Brad. partid, a organizat largi acţiuni La desfăşurarea activităţii cul
joritatea ţăranilor muncitori tovarăşul Artenie Corneliu, stu asemenea activitatea desfăşu tural-educative o contribuţie de
de Mori, pentru a răspunde unor s-au unit spre sfîrşitul anului diază bine înainte de a preda H. POPA de muncă patriotică pentru în rată de colectivistele din satele seamă au adus tovarăşele Lazăr
întrebări puse de ţăranii mun 1961, într-o gospodărie agricolă Vaţa de Jos, Tătarăşti şi Birtin. Persida şi Mates Tereza din sa
citori. fiecare lecţie, îşi face planul ex 1. PIR VA frumuseţarea comunei, în dome Prin grija comitetului comunal tul Ciungani, Groza Rusalina,
colectivă. • corespondenţi
niul muncii cultural-educative
Brigada ştiinţifică, care a dat Fiecare colectivist din Pui, este punerii, caută ca de fiecare da SPORT Dura Cristina, I-Iolearta Cristi
lămuriri ţăranilor muncitori din dornic de a-şi ridica nivelul de
cunoştinţe, pentru ca în marea tă să aducă ceva nou. na din satul Căzăneşti şi altele.-
Rîu de Mori, a fost forma familie colectivistă să muncească Colectiviştii şi-au îndrăgit Femeile din Vaţa de Jos au or
tă din 6 membri (un me ganizat simpozioane, seri litera
mal bine, iar rezultatele muncii mult lectorul, metoda sa liberă re, audiţii colective la radio etc.
dic, un profesor, un ingi
să fie din cele mai bune. Un de predare, pe înţelesul lor. In discuţiile purtate numeroa
ner agronom, un doctor vete se femei au făcut propuneri
Nu există lecţie nouă la care
rinar, un jurist şi un activist sprijin însemnat în această di s,elevii“ (mulţi dintre ei cu pă pentru îmbunătăţirea muncii de
cultural). Aceştia au răspuns ia recţie îl constituie învăţămîntul rul cărunt, care au învăţat să viitor.
peste 30 de întrebări, în faţa a agrozootehnic de masă. scrie şi să citească abia în anii Spartachiada Cine nor fi campionii ? Ca preşedintă a comitetului
234 participanţi. Cercul agrozootehnic din Pui puterii populare), să nu o ascul comunal de femei din Vaţa de
te cu multă atenţie. Printre cei de iarnă a finereiului La şcoala profesională de git tenisul de masă şi şahul. Jos a fost aleasă tov. Maria
Cu mult interes au fost ascul are o evoluţie interesantă. La mai sîrguincioşi cursanţi se a- ucenici din Călan, acolo unde La tenis de masă se cunosc Furdui.
tate răspunsurile date colecti prima lecţie predată numărul îlă şi colectiviştii Bircu Ionel, întrecerile sportive din cadrul se pregătesc viitorii munci pină acum 5 campioni de
viştilor privind felul cum se pot cursanţilor înscrişi era de 20. La Costea Maxim, Pan Ion şi alţii. spartachiadei de iarnă a tinere tori ai uzinei „Victoria“ din clase. Iată-i: Dumitru Chim, O asemenea adunare a mai
a doua lecţie s-au mai înscris tului atrag pe zi ce trece tot mai localitate, e animaţie mare in din clasa Il-a A, Ştefan Go- avut loc şi în comuna Luncoiul
obţine 5.000 kg. porumb boabe încă 30 ţărani muncitori, iar în Pentru activităţile practice ce mulţi participanţi. Pină în pre aceste zile. Majoritatea ele gan din clasa Il-a Bt Nico- de Jos. Şi aici discuţiile purtate
la hectar pe teren neirigat, a- prezent cercul agrozootehnic din se vor desfăşura în cadrul cer zent, în oraşul regional Petro vilor participă la întrecerile lae Suciu din clasa IlI-a C, au scos in evidenţă o serie de
Pui numără peste 100 cursanţi. cului agrozootehnic, sînt repar şani, au fost înregistraţi ca sportive organizate in cadrul Dan Papa din clasa III-a C succese obţinute de către femei
vantajelc mecanizării lucrărilor Pină în prezent,Mn cadrul ^ace tizate două hectare. Colectiviştii participanţi la diferite întreceri, spartachiadei de iarnă a ti şi Florea Gabroveanu din în munca de înfrumuseţare a
agricole, felul cum se face re stui cerc s-au predat 11 lecţii. au luat măsuri de pe acum pen peste 11.000 de tineri şi tinere. neretului. O dispută dirză se satelor, în acţiunile cultural->
Printre lecţiile predate se află : tru îngrijirea acestui teren. Printre asociaţiile sportive frun dă la tenis de masă. Cine va clasa Ill-a A. educative etc. S-a evidenţiat mai'
partiţia produselor la bătrîni în „Cultura porumbului siloz“, „Po taşe în mobilizarea tinerilor la fi campionul şcolii la acea Cele mai mari şanse pentru ales activitatea femeilor din sa
G. A. C. etc. ION ZOROCLIU spartachiada de iarnă se numă- stă probă ? Deocamdată nu tele Luncoiul de Sus, Dudeşti şi
:sassr- 3 aă Parîngul Lonea, care pină in a deveni campion al şcolii le Podele.
ANA GLIGOR are viitorul turnător Florea
prezent a antrenat peste 700 de In prezent adunările de dare
corespondentă tineri, cea mai mare mobilizare de seamă şi alegere a comitete
fiind la schi, şah şi săniuţe. Aso lor şi comisiilor de femei cît şi
M a ş i n i unelte, la nivelul tehnicii ciaţia sportivă Minerul Lupeni
a delegatelor pe circumscripţii,
se ştie. in anul care a trecut Gabroveanu. In afară ăe fap
cel mai bun la tenis de masă tul că este talentat, tinărul continuă.
celei mai înalte de asemenea a mobilizat un ma VERONICA CÎNDEA
re număr de tineri. Numai la
preşedinta comitetului raional al
(Urmări 'din pag. l-a) cretă, un ajutor consistent şi sistema schi au participat peste 300 de a fost tinărul Teodor Sixoi, Gabroveanu vrea să fie pri femeilor B r a d
tic. In adunările de partid e bine să re să conducă la îmbunătăţirea substan tineri şi tinere. care era şi cel mai bun la mul in sport aşa cum este şi
In faţa colectivului acestor uzine se fie analizată activitatea politică din fie învăţătură şi la instruirea la învăţătură.. El a fost ales ^yfţ^tj'fvwuiŞ vlfe
pune sarcina asimilării şi producerii de care compartiment şi să se propună ţială a calităţii pieselor turnate, atît I Rezultate bune au obţinut şi practică. Acum însă Teodor in comitetul U.T.M. pe şcoa
maşini care să lucreze cu program. De totodată măsuri concrete care, aplica din punct de vedere al compoziţiei asociaţiile sportive Ştiinţa Pe Sixoi este lăcătuş mecanic la lă unde îndeplineşte funcţia \W )))î
aceea, este necesar ca în compartimen te, să se soldeze cu rezultate în ce pri chimice cît şi al rezistenţei mecanice. troşani, Minerul Petrila, Rete uzina „Victoria“ din Călan. de responsabil sportiv. Dar...
In ce priveşte aprobarea proiectelor zatul Uricani şi altele. Sint însă
tehnice şi omologarea noilor prototi şi asociaţii sportive care pină în
tul de concepţie să se efectueze un co veşte calitaiea, atît din punct de vede puri, uzinele întâmpină greutăţi. Minis prezent nu au făcut aproape ni La întrecerile elevilor nu mai depinde şi de ceilalţi concu
lectiv de specialişti care să studieze re al concepţiei cit şi al execuţiei. De terul Metalurgiei şi Construcţiilor de mic în această direcţie. Printre 7 FEBRUARIE 1962
poate participa. Sînt insă renţi.
probleme de automatică şi cibernetică, asemenea, pe aceste grupe se pot orga Maşini poate şi trebuie să dea un aju acestea amintim asociaţiile Mi
să elaboreze schemele de mecanizare niza conferinţe telinico-ştiinţifice şi in tor mai substanţial accsior uzine. Pro nerul Aninoasa, Minerul Vulcan, alţii care se întrec. In şcoală — După cîteva zile — spu PROGRAMUL I : 6,30 Emisiu
formări periodice asupra a tot ceea ce totipul maşinii de cusut „Rodica“, stă Voinţa Petroşani, Voinţa Lupeni sint 470 de elevi. Toţi sint nea tov. Gheorghe Durlescu nea pentru sate : Pregătirea se
şi automatizare complexă a tuturor o- este nou în literatura şi tehnica mon pentru omologare de mai bine de o ju şi altele. — directorul şcolii, vom şti
peraţiunilor la noile maşini unelte ce dială. Se mai pot organiza trimestrial mătate de an. De asemenea, proiectele membri ai U.C.F.s. şi toţi fac precis cine anume ne va re minţelor în vederea insăminţări
sesiuni tehnico-ştiinţifice ale cadrelor tehnice ale unor maşini unelte sînt a- S. BALOIU sport. Majoritatea au indră- prezenta la tenis de masă,
urmează a fi însuşite şi puse în fabri telinico-inginereşti. probate cu mare întârziere. Aceasta este lor de prim ăvară; 7,15 Muzici
caţie. o situaţie anormală, care îngreunează corespondent de estradă ; 7,30 Sfatul medicu
Munca de concepţie, de elaborare a activitatea uzinei în realizarea preve lui : Transpiraţia excesivă ; 8,0(
Îmbunătăţirea continuă a calităţii documentaţiei tehnice, de proiectare a derilor planului tehnic. Este de datoria şah şi la alte discipline sporti Din presa de astăzi : 8.30 Con
proiectelor maşinilor, reducerea greută noilor maşini şi a sculelor, dispoziti ministerului de a lua măsurile cuveni cert de valsuri din opere şi ope
ţilor şi îmbunătăţirea tehnologiei de velor şi verificatoarelor, este de fapt te pentru a se pune capăt unor astfel POPICE ve. La noi spartachiada este rete ; 10,08 Teatru la microior
iabricaţie, trebuie să stea permanent în prima treaptă îh marea bătălie ce se de tărăgănări şi amînări. in plină desfăşurare. Un lucru
atenţia organizaţiilor de partid. Lie desfăşoară pentru îmbunătăţirea cali „Passacaglia“ scenariu radioio
trebuie să ajute efectiv conducerile uzi tăţii produselor. De aceea, trebuie să Organizaţiile de partid şi conduce Pe arena „Viscoza“ din Lupeni, final 2.003 ia 1.942 popice dobo-, îl ştim sigur: ne vor reprezen nic de Titus Popovici ; 12,00 Mu
nelor în luarea a o serie de măsuri efi se acorde o mai mare atenţie execu rile fehnico-administrative ale uzinelor zilele trecute s-au întîlnit într- rîte. zică populară romînească ; 14,3(
ciente pentru ca activitatea de proiec ţiei, procesului de fabricaţie. Or, în constructoare de maşini, mililîno pen un meci amical, formaţiile de ta fruntaşi la învăţătură căci Din cîntecele şi dansurile po
tare să se desfăşoare în cele mai bune procesul de producţie se manifestă încă tru traducerea în viaţă a obiectivelor popicari masculine şi feminine A doua zi s-au desfăşurat în-* la noi participă la întrecerile poarelor ; 15,40 Solişti şi forma
condiţiuni. Cadrele din acest comparti unele, deficienţe care afectează calitatea prevăzute de Directivele G.G. al P.M.R. ale asociaţiilor sportive Viscoza trecerile între echipele femini spartachiadei elevi fruntaşi. ţii de muzică uşoară; 16,15 Vor
ment trebuie mobilizate să desfăşoare şi provoacă rămîneri în urmă. Aceste cu privire la criteriile întrecerii socialis Lupeni şi Metalurgistul Cugir. beşte Moscova ; 17,30 In sluji«
o activitate creatoare, o muncă de per deficienţe pot fi uşor înlăturate. Pentru te, a sarcinilor trasate de Conferinţa re Intîlnirea dintre echipele mascu ne. Şi victoria în această întîl-! V. ALBU patriei „Mereu la datorie r 19,01
manentă cercetare, să manifeste pasi aceasta trebuie luate măsuri eficiente gională de partid, sînt chemate să ia mă Jurnalul satelor; 20,20 Noapt<
une înflăcărată faţă de tot ceea ce este şi întărit simţul de răspundere al lucră suri ca în acest an şi în anii următori line disputată la proba 100 nire a revenit tot echipei gazdă bună, copil : „Patinele" de M
nou, să studieze literatura de speciali torilor de la (ii.T.G. Datorită superfi să se asimileze şi să se pună în fa Pavlik ; 21,15 La microfon: Sa
tate din ţară .şi de peste hotare atunci cialităţii acestora, în luna trecută s-a bricaţie maşini unelte care să rivalizeze la o diferenţă de 184 popice do- tira şi umorul (reluare) : 22,3(
cind se pune problema asimilării unui iiitimplat să fie uzinate un însemnat cu orice alte maşini de pe piaţa mon borîte. Cu cîntecu) şi jocul pe intinsu
produs nou. Proiectanţii şi tehnologii nu număr de mese, console şi suporţi pen dială. Sub îndrumarea organizaţiilor do patriei.
trebuie să lucreze singuri, ci să se con partid, muncitorii, inginerii şi tehnicie bile mixte, a dat Ioc ia o între S-au evidenţiat în aceste între 7 FEBRUARIE 1962
sulte cu inovatorii, cu muncitorii frun tru maşinile de frezat verticale şi uni cere echilibrată. Victoria a re ceri A. Vlădiceanu şi Constanţa PROGRAMUL II : 12,55 Or
taşi în producţie, în procesul venit gazdelor care au realizat Moldovan de la Lupeni şi Elena chestre de muzică uşoară dir
un plus de 61 popice. Rezultat Arieşan de la Cugir. ţâri socialiste; 13,15 ’ Colocvii
DEVA: Sonate: HUNEDOA
RA: Umbre albe; PETROŞANI:
T E N I S DE M A S Ă Circul fără cupolă; Porto Fran
de elaborare a documentaţiei teh versale şi care să nu corespundă din nii, urmirid exemplul însuflcţitor al co De eurind, in sala olubului Voinţa Petroşani şi Metalurgi co; SIMERIA : Circul; ORAŞ- despre calitate; 16,30 Interpret
nice, să asculte părerea lor şi punct de vedere al durităţii. Dacă se muniştilor, îşi vor mobiliza forţele, toa muncitorilor cooperaţiei meşte stul Cugir. După întreceri viu TIE : Spectatori în ofsaid ; Don de muzică uşoară din R.P. Po
să ţină seama de propunerile şi su lua duritatea înainte de a începe uzi- tă energia !or creatoare, pentru a în şugăreşti din Petroşani s-a des disputate, victoria a revenit e- Juan; ALBA IULIA : Abuz de
gestiile lor. narca, se putea evita situaţia creată. deplini cu cinste sarcinile încredinţate chipei gazdă cu scorul de 5 3. încredere ; Soseşte circul; lonă ; 17,20 Răspundem ascultă
De asemenea, trebuie luate măsuri ca făşurat o interesantă intîlnire SEBEŞ : Vals pentru un milion; lorilor ; 18,50 Emisiune literară
Ajutor proiectanţilor trebuie dat nu de partid industriei constructoare do de tenis de masă intre echipele BRAD : De la Apenini la Auzi; 19,30 Foileton; 20,30 Tribuni
după ce proiectul a fost executat, ci în maşini. HAŢEG: Libelula; LONEA : radio: 21,00 Actualitatea radio
procesul elaborării documentaţiei teh Ei Hakim; TEIUŞ: Insula fără 21,50 Din carnetul nctivistulu
nice. In acest scop este bine să se or ¦ää: FOTBAL nume; ZLATNA: Strada preri cultural.
ganizeze o comisie care să examineze, ilor ; IL IA : Cerasella; APOL-
în afară de consiliul tehnic, fiecare Pe scurt de la corespondenţii voluntari Meci de antrenam -O -
schiţă şi fiecare reper executat, pentru
• In luna ianuarie, la biblio care in lunile de iarnă a fost
ca eventualele îndreptări şi corecturi să
fie. făcute o singură dată, in procesul teca clubului muncitoresc al sin neglijată. In hotărlrea care a In cadrul pregătirilor în ve la alta, ambele echipe avind o- DUL DE SUS: Legea e lege.
dicatelor din Petroşani, dotată fost adoptată de conferinţă s-au derea începerii campionatului cazii de a înscrie. Astfel, in min.
de proiectare. cu peste 15.000 volume, s-au în prevăzut o serie de acţiuni con de fotbal, echipa Victoria Călan 31, gazdele măresc scorul prin » s te o ro lo ţgir,
registrat peste 250 cititori, care crete, menite să ducă la îmbu a susţinut duminică un meci de Tealera : 3-1. In ultimul minut
In uzină au fost create grupe spe au împrumutat 1.200 cărţi. Bi nătăţirea activităţii din acest antrenament cu echipa Sebeşul al reprizei a doua, Huzum reia PENTRU 24 ORE
cializate de studii şi cercetări care au blioteca a fost îmbogăţită de cu- domeniu. Dintre acestea, unele Sebeş. Partida s-a desfăşurat pe plasat şi modifică scorul : 3-2.
obligaţia de a se ocupa de modernizarea rind cu 1.268 cărţi noi, în va măsuri privind reorganizarea o zăpadă destul de groasă. Me Vreme schimbătoare cu cerul mai
continuă a produselor, îmbunătăţire,i loare de 30.000 lei. Pină in pre formaţiilor artistice, au şl înce ciul s-a disputat in trei reprize, In cea ds-a treia repriză, jo mult noros. Vor mai cădea precipitaţii
caracteristicilor telinico-economice ale zent, la biblioteca clubului au put să se pună ln aplicare. două a cîte 30 de minute şi ul cul devine mai dinamic. Ambele sub formă de ninsoare. Temperatura va
maşinilor, pentru a fi aduse la nivelul avut loc 6 recenzii şi 3 dimineţi (ECOBESCU GH.). tima a 45 minute. echipe dovedesc mai multă efica riabilă : ziua intre -2 şi -5 grade, i^r
tehnicii mondiale, crearea de noi ti de basme. (C. lOAN) citate. In nin, 75 Călin trimite noaptea intre -4 şi -10 grade. Vini potri
puri de maşini, tipizarea elementelor • La Şcoala profesională de De la început jocul aparţine vit cu intensificări din vest şi nord-vest
pentru scule, matriţe etc. Dar numai • Cu prilejul conferinţei sin ucenici din Lupeni, începînd cu gazdelor, dar cei care înscriu la Gyiur care înscrie: 4-2. In
simpla organizare a acestor grupe nu dicale de dare de seamă şl ale acest trimestru, funcţionează un sint oaspeţii prin Urcan (min. min. 88 la o învălmăşeală in fa PENTRU URMĂTOARELE
rezolvă .sarcinile mari ce stau în faţa geri, care a avut loc de eurind chioşc alimentar cu autoservire, 9). După un minut Călin de la ţa porţii echipei gazdă, oaspeţii TREI ZILE
uzinelor în ce priveşte îmbunătăţirea la Preparaţia de cărbuni din Pe- modifică scorul : 4-3. In min.
continuă a muncii în compartimentul trila, s-a discutat pe larg pro la caro elevii pot să-şi procure gazde trage puternic dar porta Vreme nestabilă, favorabilă precipita
de concepţii, ridicarea calităţii maşb rul reţine. In min. 15 Turcu ega 101 Gyiur stabileşte scorul fi. ţiilor locale şi temperatura staţionară.
¦iilor proiectate sau reproieclate. Ele blema muncii cultural-educative, diferite produse alimentare. nai : 5-3.
trebuie să primească din partea orga (FURCA ARON). lează. După cîteva minute, Lăs-
nizaţiilor de partid o îndrumare con- cău trimite la Niblc, care În Jocul a plăcut, fiind presărat
scrie: 2-i. In repriza a doua, cu faze spectaculoase.
fazele se succed de la o poartă
ALEX. TUZ'A
corespondent