Page 19 - 1962-02

Nr. 2213
PBP«.cjwgq*
LUMEA SUINTE
¦*L>¦<&>¦<$><L><$><&’¦&*<&' '•> *<><3> *«• ^ O» qjp* •<*.
Turnul de televiziune de 350
metri de la Vinniţa, R. S. S.
Ucraineană, care va da posibi­
litate în acest an cetăţenilor din
această regiune să urmărească
programele posturilor de televi­
ziune din Kiev, Moscova şi alte
oraşe.
p ir :*: M M M
\ sss • • y . ; V
s * ' ' X "^ * supra nivelului mării, pe povîr-
!!!É !f M l É ' - i- o' ' " V
:P ÍÍÍÍÍ|1 1 1 1 I!
>»* c ^ ^ s f c f
iÄsSSÖSiSSSii?;
N outăţi ®Noutăţi
r f t ft»» f » r f lv » •<
Videomagnetofonnl
Institutul de înregistrare a sunetu­
lui din U.R.S.S. a pus la punct un
aparat care se aseamănă mult cu
magnetofonul, dar a cărui bandă Este pentru prima oară cînd in­
magnetică poate înregistra şi ima­ dustria sovietică proiectează astfel
gini. Acestea sînt reproduse apoi pe de agregate. Intr-o scrie de cazuri,
ecranul aparatului de televiziune grosimea benzii de oţel nu va dc-
fără a reclama un tratament supli­
mentar.
In cîţiva ani, oamenii sovietici vor
putea înregistra pe videomagnetofon cît un fir de păr omenesc.
cele mai bune piese şi iilme noi,
concerte de varietăţi, meciuri mai
i importante de fotbal etc.
Bandă de oţel
de 20 microni
Secţia de proiectare a uzinei con­ aceea poate fi folosit cu succes ca
structoare de maşini „Ordjonikidze“, barcă. Ataşul-barcă se separă în
din Staro-Kramatorsk, împreună cu cîteva minute de ramă. El este la
Institutul de cercetări ştiinţifice pen­ fel de rezistent ca şi unul din o ţel:
tru maşini destinate Industriei me­ nu este atacat de coroziune, este re­
talurgice, a terminat proiectarea a zistent la foc, drumuri rele, şi asi­
trei laminoare cu 20 de valţuri pen­ gură o exploatare îndelungată. Ori­
tru laminarea la rece a benzilor de ce crăpătură poate fi reparată rapid
oţel extrem de subţiri. La unul din cu clei poliesteric.
laminoare se va lamina bandă lată
pînă la un metru şi cu grosimea
ajungîud Ia 0,1 nun. ; la al doilea
laminor —- bandă lată de 600 şi Noua combină autopropulsată de
groasă de 0,02 mm., la al treilea cereale „SI<-4“, construită în Uniu­ luarea de probe de pe fundul mării.
Nimeni nu a văzut încă un obiect
neînsufleţit care să asculte de o voce
omenească.
Vizitînd însă laboratoarele Institutului
de electronică, automatică şi teleme-
c.anică ale Academiei de Ştiinţe a
R.S.S. Gruzine, această afirmaţie pare
prea categorică, ea întrucitva nu mai
corespunde realităţii.
In paginile ziarului „Les Nouvelles
de Moscou", L. Agaian, redactor-şel
al revistei „Ştiinţa şi tehnica“, îşi
împărtăşeşte impresiile prilejuite de
* vizita pe care a făcut-o împreună cu
un confrate al său la laboratorul lui
A. Eliaşvili, directorul Institutului de
electronică, automatică şi telemecanică
din Tbilisi.
•A"
— .Mergeam printr-un coridor lung
al Institutului — relatează Agaian —
discutînd cu directorul, cînd dintr-o-
dată ani fost opriţi de o voce impe­
rativă : „Înapoi !*'. Totul s-a petrecut
aşa de brusc înc.ît am tresărit. Am
auzit apoi o altă comandă : „înainte!".
De astă dată însă am răsuflat uşu­
raţi — ne-am dat seama că aceste
ordine nu ne erau adresate nouă, că
vocea se aude de după o uşă.
— Un dresor — l-am întrebat pe
Eliaşvili, regretîiid însă pe loc între­
barea noastră deplasată. Despre ce
animale ar putea fi vorba la uu In­
stitut de electron:că ?
— De ce nu ? Numiţi-1 cum vreţi,
a răspuns surîzînd omul de ştiinţă.
Este şeful serviciului de automatică
generală, Aleksandr Kahaurldze\ . El
este pe cale de a dresa „o maşină".
Eliaşvili a deschis apoi o uşă şi în
mijlocul unei încăperi mari se putea
vedea un om ţinînd în mînă un mi­
crofon- El dădea ordine unui (el de
cărucior metalic care se deplasa pe
podeaua laboratorului. „La stinga !".
comandă el şi căruciorul porni spre.
stingă. „.Mai repede!“, şi căruciorul
îşi acceleră cursa. Katiaurîdze ordonă
• fl«I
rtrH b
— bandă lată de 300 şi groasă de
0,03 mm.
Laminoarele se execută chiar Ia
uzina din Staro-Kramatorsk.
depăşi 20-30 de microni — de 3-4
ori mai subţire decît o lamă de ras
şi de tot atîtea ori mai groasă de­
Ataş de motocicletă
din material plastic
'• La motocicleta „K-750“, fabricată
ia Kiev, ataşul este confecţionat în
întregime din material plastic şi de
Combină
de construcţie nouă
maşinii să se oprească şi aceasta se
supuse docil.
Robotul recunoaşte vocea
stăpînuluî său
— Fireşte, dacă nu sînteţi specialist, microfon şi abia atunci ziaristul a
spuse Eliaşvili deschizînd un dulap
metalic fixat în perete, toate aceste
înlănţuiri complicate de cabluri, în­
treagă această combinaţie de lămpi,
O N O U A MiiI N I JN E
A S E C « 1 IJ IL (L' li©o@
semiconductor!, condensatori nu vă vor
permite să faceţi o deosebire între
acest aparat şi numeroase alte dis­
pozitive similare. Este „creierul elec­
tronic" al sistemului nostru. El ascul­
tă de ordinele dictate într-un micro­
fon, analizează sunetele şi combina­
ţiile care formează diferitele cuvinte,
iar dacă spectrele acustice ale ordi­
nelor coincid cu cele pe care maşina
le cunoaşte deja, el transmite sem­
nale mecanismelor de execuţie.
— Căruciorului ?
— In acest caz dă. Dar se poate
realiza perfect acest lucru şi la la­
minorul unei uzine, la tractoare care
lucrează pe cîmp, la oricare altă ma­
şină.
Vizitatorii laboratorului şi-au expri­ spectrul acustic al vocii unei anumite
mat dorinţa de a „vorbi“ şi ei cu
maşina. Unul dintre ei a rostit prin
microfon: „înainte“. Căruciorul l-a
ascultat. „La stîn g a!" — şi de data
aceasta „animalul metalic" s-a supus
docil, virind spre stingă. El a făcut
un tur, al doilea, dar după aceea ca­
blul său electric a început să încolă­
cească picioarele ziaristului. Speriat,
acesta a început să strige: „Opreşte-
Studierea particulelor
cosmice
Fizicienii armeni au trecut la
studierea particulelor cosmice
de mare energie (pînă la 1.000
de miliarde eVI) la noua staţiu­
ne cosmică a Academiei de Şti­
inţe. Staţiunea este situată la o
înălţime de 2.000 de metri dea­
nişul muntelui Aragaţ (Trans-
caucazia).
Cercetările se efectuează cu o
instalaţie puternică cu electro­
magnet, prevăzută cu un teles­
cop cu scinteie. Instalaţia dis­
pune de asemenea de un calori.
metiu cu ionizare după sistemul
fizicianului sovietic Grigorov. O
astfel de combinare de aparate
în practica cercetării particule­ 1rs lo c d e t r a v e r s e —plăcâ d e b e t o n a r m a t
lor cosmice se efectuează pen­
tru prima oară. Ea permite să
se măsoare cu mai multă pre­
cizie energia acestor particule.
La o altă staţiune situată la
mare altitudine (in aceeaşi re­
giune, la o înălţime de 3.250 me­
tri) un colectiv de savanţi ar­
meni sub conducerea lui Artemi
Alihanian, membru-corespon-
dent al Academiei de Ştiinţe a
U.R.S.S., cercetează interacţiu-
nea particulelor de mare ener­
gie şi diferitele substanţe.
(TASS).
Săpun din petrol
Chimiştii de la filiala de pe
lingă combinatul din Volgodon
a Institutului pentru industria
• substanţelor detergente, ceea ce
nea Sovietică, treieră 4 kg. de cerea­
le pe secundă. Productivitatea sa
este cu 25 la sută mai mare decît a
combinei anterioare, model „SK-3“.
întreprinderile (Consiliului econo­
miei naţionale din Rostov au fabri­
cat primele 100 de maşini „SK-4".
Anul viitor se prevede sporirea pro­
ducţiei la peste 60.000.
Maşinile agricole fabricate de aces­
te întreprinderi, lucrează pe ogoarele
unui număr mare de ţări străine.
Batiscaf polonez
P. Gzeszewskî, colaborator ştiinţific
la laboratorul de cercetări submarine
al Institutului de piscicultură marină
din Gdynia, a elaborat proiectul unui
batiscaf comandat do la distanţă.
Aparatul este prevăzut cu un mo­
tor şi poate coborî la o adîncimc
pînă la 600 m. El urmăreşte în mod
automat fundul marin şi transmite
informaţii pe puntea vasului de pe
care a fost coborît. Greutatea batis-
cafului — 500 de kg., diametrul —
1 m. In camera de oţel a batisca-
fului sînt instalate un aparat de
filmat şi o cameră de luat vederi)
în partea din afară el are un re­
flector şi „o mină automată“ pentru
te 1“, „Opreşte-te 1". Nu acestea erau
însă cuvintele care trebuiau rostite
şi atunci din încurcătură l-a scos A.
Kahauridze.
„ î n a p o i p r o n u n ţ ă el distinct în
putut să-şi elibereze picioarele de ca­
blurile care il înlănţuiseră.
— Maşina nu execută decît ordinele
pe care le înţelege, explică omul do
ştiinţă. Pînă acum încă nu cunoaşte
cuvintele „Opreşte-te" şi de aceea ea
nu a ascultat.
— Deci pentru a manevra cărucio­
rul este suficient să i se dea ordi­
nele pe care le cunoaşte ?
— Nu întotdeauna! Kahauridze se
apropie de pupitrul de comandă şi,
după ce a manevrat ceva acolo, în­
tinse microfonul interlocutorului său.
Acesta pronunţă distinct cuvintele, Re­
petă fiecare ordin pe care îl cunoştea
maşina, folosind cînd un ton impera­
tiv, cînd unul rugător, cînd unul as­
pru, cînd unul tandru. Totul a fost
însă zadarnic — maşina a rămas imo­
bilă. Gînd însă Kahauridze a luat
microfonul, maşina a executat impe­
cabil toate comenzile. Aceasta din cau­
ză că maşina poate fi reglată după
persoane şi prin urmare ea nu va
asculta decit de stăpînul său.
O stenodactilografă
automată
— Maşina noastră poate de pe acum
să distingă cîteva duzini de cuvinte
şi reacţionează în felul ei la fiecare
DRUMUL’ SOCIALISMULUI
rje m — — »’ma»iBS5aro3agggggtiMB«g
TEHNICII Maşina
D escoperirea unui crista!
giggaratic
La Gorhin. situat la 60 km.
est de Ulan-Bator, exploratorii
au găsit trei bucăţi mari de cris­
tal. Lungimea celui mai mare
dintre acestea este de 240 cm.,
lăţimea de 100-130 cm., iar greu­
tatea de aproape 7.500 kilogra­
me. Dacă acest cristal enorm ar
fi aşezat în poziţie verticală, ar
fi cu mult mai înalt decît un
om de statură mijlocie. Gigan­
ticul cristal are 18 muchii sime­
trice cu suprafeţe strălucitoa­ riul 1951 un alt cristal în greu­
re ca .oglinda, semănînd pe alo­ tate de 13 tone.
=SSV
Ing. I. K. Ianciuk, de la In ­
stitutul „Promtransproect“, a
consacrat mulţi ani creării unei
căi ferate pe plăci prefabricate,
asamblate din beton armat.
O primă cale de acest fel a
fost construită la uzina metalur­
gică din Cerepoveţ. In cei trei
ani de exploatare a ei au fost
transportate milioane de tone
de minereu şi alte încărcături.
Exploatarea a scos în evidenţă
marile ei avantaje în comparaţie
chimică tlin U.R.S.S. au soluţio­
nat problema găsirii unor înlo­
cuitori pentru fabricarea săpu­
nului şi a sporirii eficacităţii
duce la economisirea a sute de
mii de tone de grăsimi alimen­
tare. La combinatul din Volgo­
don. se folosesc ca materii pri­
me rezidurile de petrol, ceea cc
se soldează Cu mari economii de
grăsimi naturale. Este pentru
prima oară cînd s-a reuşit ob­
ţinerea unor produse valoroase,
a acizilor graşi sintetici, din re-
ziduri de petrol.
...uraniul a început să fie folosit
la călirea oţelului? Un adaus de 433
grame de uraniu la o tonă de oţel
este suficienţ^periţru ca oţelul să de­
vină mai tare şi mai rezistent la co­
roziuni şi solicitări termice înalte.
...dacă Pămîntul s-ar învirti de 17
ori mai repede, obiectele ce se alia la
ecuator n-ar mai avea greutate ?
...cel mai înalt continent al globu­
lui pămîntesc este Antarctida ? înăl­
ţimea lui medie este de 2.200 m., adi­
că de 2,5 ori mai tnare decît înăl­
ţimea medie a Asiei.
...peştii consumă, îu decurs de 24
orc, o cantitate de apă echivalentă
cu propria lor greutate ? Pentru ace­
eaşi perioadă omul se mulţumeşte cu
2,5 litri apă, ceea ce corespunde cu
aproximativ 3 ia sută din greutatea
corpului său.
din ele, — spune Eliaşvili. Apoi el
arată un dispozitiv, semănînd cu un
aparat telegrafic, care imprimă di­
rect după dictare.
„Zero“, „Unu", „Trei“, „Virgulă",
„Patru“, dicta omul de ştiinţă în mi­
crofon şi, sub ochii uimiţi ai vizita­
torilor, nişte pîrghii începură să se
deplaseze docil, imprlmînd pe o foaie
de hîrfie cifrele şi semnele dictate. De Ceaţă provenită din fumapropiindu-se de un dulap metalic,
acum înainte de acest aparat se vor
putea servi matematicienii pentru a
introduce datele în dispozitivul de
calculat, dictîndu-le direct la micro­
fon. Dacă deocamdată maşina impri­
mă cifre şi semne, în curînd va im­
prima şi cuvinte. Oamenii de ştiinţă
de la Institut lucrează la îmbogăţirea
vocabularului ei şi atunci maşina va
putea perfect de bine să înlocuiască
o stenodactilografă. După aceea nu
va mai fi decît un pas de făcut pen­
tru a o transforma intr-o maşină de
tradus.
— Atunci tot ceea ce citim la mi­
crofon într-o limbă va fi scris în altă
limbă ?
— Nu numai scris, — răspunse mis­
terios Kahauridze. Apoi el prezentă
vizitatorilor lui pe una dintre tinerele a declarat Eliaşvili. Este de aşteptat
sale colaboratoare.
„Mama11
Inginerul Ludmila Belozerova puse
vizitatorilor o întrebare oarecum
stranie.
— Spuneli-mi, care este primul cu-
vînt pe care îl rostesc copiii cînd în­
cep să vorbească ?
— In general „mama".
— La ce vîrstă ?
O <8*<&¦O <t* O
curi cu un cristal artificial după
o minuţioasă şlefuire.
Trebuie menţionat că în isto
ria geologiei asemenea descope
riri sînt foarte rare. Uel mai ma
re cristal, descoperit pe ferite
riul Uniunii Sovietice, în munţi!
Kazalistanului de est cîntărea
70 de tone şi avea muchii de 170
cm. Un alt cristal, în greutate
de 41 de tone a fost găsit în
1942 în Brazilia. Tot pe teritoriul
U.R.S.S. a fost descoperit în a-
cu căile ferate pe traverse. Chel­
tuielile pentru întreţinerea căii
s au redus de 20 de ori.
Tot mai multe întreprinderi
din U.R.S.S. manifestă un viu
interes pentru construirea unor
căi de acces din plăci asambla­
te din beton armat, sigure şi ief­
tine.
Captor pentru uz casnic
Carnea fierbe, se frige sau se soarbe parţial aceste unde şi e-
prăjeşte destul de încet pentru
că intii se încing straturile su­
perioare şi temperatura se difu­
zează treptat in interior. De a-
ceea, uneori straturile interioa­
re rămîn crude, în timp ce cele
din afară se ard.
La institutul de cercetări ştiin­
ţifice în domeniul curenţilor de
inaltă frecvenţă din Leningrad,
s-a construit un cuptor pentru
uz casnic care funcţionează cu
curenţi de înaltă frecvenţă.
Generatorii magnetici cu ca­
re este echipat acest cuptor um­
plu camera cu energie electro­
magnetică de inaltă frecvenţă.
Apa conţinută in produse ab­
— Credem că la un an.
— Este, bineînţeles, o coincidenţă,
dar şl copilul nostru se supune aproa­
pe aceloraşi legi biologice în dezvol­
tarea sa, spuse rizînd Belozerova şi,
prevăzut cu cîteva butoane de reglaj,
întoarse unul din ele. Prin difuzor
se auzi distinct cuvîntul „mama".
— Este maşina noastră vorbitoare
experimentală, care face sinteza graiu­
lui omenesc. Ea formează aceleaşi fo­
neme şi, urmînd riguros legile fone­
ticii, alcătuieşte cuvinte. Aş adăuga
că ea poate vorbi cu timbre diferite
de voci.1
Belozerova manevră iar nişte bu­
toane şi în difuzor se auziră cîteva
propoziţiuni rostite în limba gruzină,
apoi în limba rusă. Aceste propozi-
ţiuni ajută pe oamenii de ştiinţă să
studieze ce influenţă au timbrul vocii,
tonalitatea şi alţi factori asupra pu­
rităţii limbii.
?
Ar fi greu de prevăzut toate dome­
niile de aplicare a acestei maşini —
ca, cu ajutorul maşinilor „care vor­
besc şi înţeleg“ să se poată organiza
un larg serviciu de documentare. Va
fi suficient să se pună prin telefon o
întrebare maşinii, pentru ca aceasta
să găsească imediat informaţia cerută
şi să răspundă la o întrebare din do­
meniul ştiinţei, culturii, vieţii coti­
diene.
Aceste maşini vor putea fi utilizate
şi în uzinele automate. Operatorul de
serviciu va pune întrebările oral şi
maşinile vor calcula datele unui pro­
ces oarecare, îi vor da sfaturi, îl vor
pune la curent cu starea instalaţiilor.
Toate acestea, bineînţeles, cu glas
tare.
In încheiere, Eliaşvili a declarat că Milano. După moartea lui Giuseppe Porţi, norocoşii birjari, pe
aceste maşini vor cunoaşte, cu slgu- j
jranţă şi alte domenii de aplicare,
poate cu totul neaşteptate.
pag. 3
imită evolfiinţelo
*<V W W SA A / celor mai simple ,/\/-V\/W\/WS
Folosind muşina de calcu­ haotic, se mişcau şi primele
lat Kiev, savanţii ucraineni fiinţe vii.
au imitat evoluţia primelor
fiinţe vii de pe pămint. După ce atingeau o anu­
mită „vîrstă“ şi o suficientă
Fireşte, după cum remarcă „saturaţie“, „locuitorii“, ase­
menea bacteriilor, se divizau
specialiştii, această ,,viaţă“ In două — se înmulţeau. Cu
se deosebeşte substanţial de acest prilej se petreceau.mo­
cea veritabilă, care a luat dificări întimplătoare, dar
naştere cu miliarde de ani in inevitabile, în regulile de
urmă. „Comportarea“ fiinţe­ comportare şi „urmaşii“ nu
lor artificiale a fost stabilită erau copii fidele ale „strămo­
cu ajutorul unui tabel spe­ şilor“ lor.
cial in care nu s-au prevăzut
decît 64 diverse reguli. Deşi Chiar de la începutul expe­
comportarea chiar şi a orga­ rienţei, au dispărut „locuito­
nismelor celor mai simplă rii“ care se deplasau în urma
este cu mult mai complicată, „alimentului“. Ei „nu au
ajuns din urmă“ ,,alimentul“
şi „au pierit de foame“. Au
supravieţuit şt s-au înmulţit
mimai cei ce se „deplasau“
in întîmpinarea „alimentu­
lui“. Cu ajutorul maşinii elec­
tronice s-a urmărit „succe­
maşina a imitat legile fun­ darea eîtorva generaţii“.
damentale ale vieţii: alimen­
tarea, mişcarea, reproducerea. Astfel, cu ajutorul maşinii
electronice de calculat a fost
confirmată legea lui Darwin
In această experienţă, in­
tr-un cerc închis, se deplasa potrivit căreia In lupta pen­
tru viaţă, supravieţuieşte spe­
„alimentul“ mai intii intr-o cia cea mai bine adaptată.
parte, apoi in cealaltă, exe-
cutind vibraţii ritmice. Tot Aparat care resiabi eşre
aici se aflau „locuitorii“, care
acţionau conform regulilor faculfafca vorbirii
Specialiştii sovietici au con­
struit un aparat cu ajutorul că­
lor accidentale de compor­ ruia persoanele lipsite de facul­
tare. La fel de accidental, tatea vorbirii îşi pot recăpăta vo­
cea. Acesta constă dintr-un tub
W W 'T W W de mase plastice în care este
montat un vibrator miniatural.
Vibratorul este legat de un ge­
nerator minuscul cu semicon-
ductori, alimentat de o baterie
de buzunar. Aparatul înlocuieşte
coardele vocale bolnave şi pus în
contact cu organele normale ale
vorbirii — limba, buze — produ­
ce o vorbire clară şi destul de
nergia lor se separă sub formă puternică. In acelaşi tinip el
de căldură. restabileşte fii !brîil iniţial al
vocii persoanei respective.
In noul cuptor pot fi găjite
tot felul de mincăruri, in afară
de cele cu o mare concentrare
de grăsimi ca de pildă, slănina.
In acest cuptor carnea se fier­
be sau se frige in 2,5 minute,
peştele în 2 minute.
Carnea gătită astfel îşi păs
trează in mare măsură vitami­
nele.
Ca înfăţişare exterioară noul
cuptor seamănă cu frigiderul
„Saratov“.
Institutul pregăteşte un model
mai mic al cuptorului pentru
uz casnic, care nu va costa mai
scump decit un frigider.
t In U.R.S.S. s-a realizat o instalaţie autopropulsată experi-j
!mentală care serveşte la încercarea noilor anvelope fără cameră j
j cu presiune foarte joasă. Aceste anvelope de tip nou vor fi fo- ]
I losite la vehiculele pentru ori ce teren. t
in foto : Vedere de ansamb lu a maşinii experimentale,
In cursul lunii iulie 1959, lo­ tea nu depăşea 200 m. Această
cuitorii unor vaste regiuni din ceaţă uscată se întindea progre­
Siberia au fost martorii unui fe­ siv şi, timp do trei zile, la 18-19-
nomen atmosferic, în aparentă 20 iulie, ea a acoperit în între,
foarte straniu. Revista sovie. gime regiunile Omsk. Tuman,
t,jcă „Priroda“ a descris într- Kurgan, Kazâhstanul de nord,
unul din numerele sale re. Kokcetav şi Pavlodarsk. După
cente acest fenomen. Intr-o cum s-a stabilit mai tîrziu, cea­
zi însorită, şi cu cerul corn - ţa s a datorat unor imense in­
plet senin, siberienli s-au văzut, cendii a unor uriaşe masive fo­
pe neaşteptate, înconjuraţi de o restiere, care au izbucnit în lu­
ceaţă uscată, grea şi tulbure. na iulie 1959 în regiunea
Soarele a devenit ca un disc de
Krasnoiarsk, fumul fiind dus
cupru roşu-gălbul şi a putut fi
spre Apus de viaturile ca'de din
observat fără greutate cu ochiul
est, cu o uşoară direcţie spre
liber ; în unele locuri vizibilita- nord.
¦t ----- -T 1' ' —’—
C IU R 1 O 718 Ţ \ Ţ Si
Cinci secunde în stare de imponderabilitate
Un interesant „fenomen al naturii“ a fost observat pe ae­
roportul Lisabonei, în timpul co borîrţi pasagerilor dintr-un avion
ce abia aterizase. O pasageră, după ce a ieşit din avion, s-a
înălţat fulgerător in aer, unde a atîrnat cîteva secunde, apoi a
revenit din nou la pămint.
Această întimplare, din pun ct de vedere tehnic se explică
foarte simplu : alături ateriza se încă un avion turbopropulsor,
iar curentul de aer care s-a form at datorită forţei de absorbţie
a turbinelor, a ridicat în aer femeia care la o asemenea forţă
părea un obiect minuscul.
Un duşman al autovehiculelor
Giuseppe Porţi era renumit tn tot Milanul ca un om ciudat.
Timp de 50 de ani el a dus o luptă îndirjitâ împotriva au­
tovehiculelor. După părerea lui, trăsura ar constitui cel mai
ideal mijloc de transport. Alcătuindu-şl testamentul, Giuseppe
Porţi a hotărit, ca in semn de răzbunare faţă de auiovehicuie,
să lase o mare parte din averea sa, ultimilor trei birjari din
banii primiţi ca moştenire şi-au cumpărat fiecare... cite un ’au­
tomobil.