Page 20 - 1962-02
P. 20
pägf. 3 DRU MU U SÜCIÂL ÍS MUL Uî Nr. 2213
v/r&aagsgsgSK&Ng
mxMKJsjmrfOBBssau — ~ t-r* x i'': m r - r . - ^ e ffi^ v r t '« g j !g g g ^ j c R B O A B a m ^ ^ >. ^ c » xa^ aEa» to s » * i
ULTIMELE ŞTIR I ULTIMELE ŞT IR I ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞT IR I Minerii din Decazeville
* ___ ____________________ _____ — ............... ¦.¦¦!!¦ ¦.......... I i i- in n II n i- T i-r r irr - - ¦¦¦- « ¦ ..« ¦ ¦. ¦ i i i i — l a m i i i i a M i i n i continuă Supta
PARIS 5 Corespondentul Ager- In faţa acestei situaţii, mi
nerii din Decazeville au hotărît
pres transmite :
După 45 de zile, greva mine nu numai să continue greva în
rilor din Decazeville continuă. fundul minei, ci de luni după-
Aşa-zisele măsuri propuse de gu amiază să înceapă greva foa
vern, care nu urmăreau decît să mei.
arunce praf în ochii minerilor, Din cei 250 (lc mineri volun
au fost respinse din cauza ca tari pentru această acţiune, co/
mitetul intersindical a precedat
racterului lor nesatisfăcător.
Ia o tragere Ia sorţi pentru a
O G R A NDIO A SA M A N IF E S T A R E A F O R Ţ E I R E V O L U Ţ IE I C U B A N E Succesele economiei Discursul de duminică, 4 fe desemna prima echipă a celor
bruarie, al primului ministru, 20 de mineri care vor începe gre
 doua Adunare Naţională Generală R. P. Ungare Debré, ţinut la Toulouse, a con va foamei în după-amiaza zi
firmat refuzul guvernului de a lei Re luni 5 februarie.
a poporului Cubei în anul 1961 examina serios revendicările mi
nerilor şi în general problema Duminică, in timpul discursu
HAVANA 5 (Agerpres). — lungite. Apoi toţi participanţii la profundă satisfacţie secretaru nă exprimarea voinţei poporu BUDAPESTA 5 (Agerpres). — bazinului carbonifer din Avey lui rostit de primul ministru
La 4 februarie Ia ora 15,45 adunare au intonat imnul de lui de stat american că guver lui, în acest caz orînduirea cea Recent, la Budapesta a fost ron, sortit dispariţiei, ca urma Debré, o delegaţie a minerilor din
(ora locală) s-a deschis la Ha stat al Cubei. mai democratică din America dat publicităţii comunicatul Di Decazeville în costumele de lu
vana cea de-a doua Adunare na nului său nu-i rămîne altă cale este orînduirea care poate con recţiei Centrale de Statistică a re a hotăririi CECA, (Comuni cru a parcurs străzile oraşului
ţională generală a poporului La adunarea poporului cub an voca poporul într-un număr atît R.P.U. privind rezultatele înde Toulouse, strîngînd de Ia popu
au rostit cuvîntări preşedintele decît să se resemneze cu exis de mare îneît să ocupe o piaţă plinirii planului pe anul 1961, tatea Europeană a Cărbunelui şi laţia acestui oraş suma de 3 mi
Cubei. Uriaşa piaţă ,,3ose Mar Osvaldo Borticos şi primul mi tenţa Cubei socialiste, situată la atît de uriaşă ca aceasta. primul an al celui de-al doilea lioane franci vechi pentru ajuto
ti“ şi toate bulevardele şi străzi nistru Fidel Castro. 90 mile de ţărmurile S.U.A. Cuba plan cincinal. Oţelului) de a se închide toate
le din jur erau pline de oameni. Imperialiştii vor să sugrume In 1961, industria socialistă a rarea minerilor grevişti şi a fa
In prima parte a cuvîntării este şi va fi o ţară socialistă. ţării a depăşit cu 12 la sută ni minele „nerentabile“ din ţările miliilor acestora.
Poporul cuban şi-a ales soarta,
participante la această comuni
tate economică vest-europeană“.
Istoria Cubei n-a cunoscut încă sale preşedintele Borticos, care a el este ferm şi neclintit în hotă- acest popor, să-l supună din velul anului precedent şi cu 3,5 Stikker cere transformarea N.A.T.O.
niciodată o demonstraţie atît Le rîrile sale. nou dominaţiei lor. Dar nicio la sută prevederile de plan. Rit într-o forţă nucleară independentă
grandioasă. Peste un milion şi condus delegaţia cubană la con dată imperialiştii nu vor reuşi mul cel mai rapid de dezvolta
jumătate de cubani s-au adunat Borticos a avertizat că deşi să sugrume revoluţia cubană. re a fost atins de industriile
ferinţa de la Punta del .Este, a S.U.A. nu au reuşit să-şi atingă
aici pentru a răspunde la noul toate obiectivele propuse la Piui Le vom opune rezistenţă pe constructoare de maşini şi chi
vorbit pe scurt despre manevre
le delegaţiei americane Iu aceas
complot imperialist pus la cale tă conferinţă. Pregătind confe ta del Este, totuşi poporul Cubei toate fronturile, vom continua mică. WASHINGTON 5 (Agerpres). cialităţi americane, printre ca
de cercurile guvernante din rinţa de la Punta del Este, a trebuie să fie vigilent, deoarece să întărim forţele noastre ar Secretarul general al N.A.T.O., re de secretarul de stat al S.U.A.;
S.U.A. şi de marionetele lor la spus Borticos, imperialismul a- imperialiştii vor încerca să fo mate, capacitatea de apărare a In 1961, s-au extras 28,2 mili Stikker se află în Statele Uni
conferinţa 'de la Punta del Este merican îşi propunea drept ţel ţării. Dacă imperialiştii vor ata oane tone de cărbune, s-au pro te. El va avea întrevederi cu di Dean Rusk. Totuşi această ches-i
împotriva libertăţii şi indepen losească hotărîrile adoptate a- ca din nou ţara noastră, vom dus 8,4 miliarde kWh. de ener verşi membri ai guvernului
denţei Cubei. izolarea totală şi multilaterală a colo pentru a dezlănţui acţiuni lupta împotriva lor chiar dacă gie electrică, 2,1 milioane tone S.U.A., printre care cu secreta tiune nu s-a rezolvat pînă acum,
Cubei de restul ţărilor Americii şi mai agresive împotriva Cubei, vom rămîne cu o singură puşcă, de oţel, 51,1 mii tone de alumi rul de stat Dean Rusk, iar din cauza opoziţiei întîmpinată
Locuitorii din capitala Cubei Latine. Spiritul luptător al po împotriva revoluţiei ei şi împo chiar dacă va rămîne în viaţă niu, s-au extras 1,4 milioane to marţi va fi primit de preşedin
porului cuban şi m ăreaţa miş numai un singur om. Dar noi nu ne de bauxită. tele Kennedy. chiar din partea unor membri
precum şi din provinciile Hava. triva mişcărilor de eliberare ale vom fi singuri în această luptă. ai N.A.T.O. precum şi a critici
care de solidaritate cu Cuba a popoarelor Americii. Alături de noi se vor afla fraţii In comunicat se spune că la După cum precizează agenţia
na, Matanzas, Las Villas, Pinar popoarelor latino-americane au noştri latino-americani. De p ar sfîrşitul anului 1961, 95,6 la sută Associated Press, scopul vizitei lor formulate de cele mai largi
del Rio au venit în piaţa Revo zădărnicit însă aceste planuri Dorticos a cerut poporului cu tea noastră va fi solidaritatea din toată suprafaţa arabilă a lui Stikker în Statele Unite este cercuri politice occidentale care
luţiei purtînd steaguri, drapele, ale S.U.A. ban să fie gata a da ripostă ori tuturor popoarelor eliberate din de a obţine din partea guvernu
panouri pentru a vota în una căror acte agresive ale imperia lume. ţării aparţinea sectorului socia. lui american asentimentul pen au avertizat împotriva acestei
nimitate cea de-a doua decla Hotărîrile, adoptate la Punta liştilor, să fie hotărît la orice tru „transform area N.A.T.O. în- măsuri echivalentă cu institui
raţie de la Havana. del Este, a subliniat preşedinte. sacrificii care vor fi cerute de Participanţii la Adunarea Na Iist.
Ie Cubei, înseamnă transform a împrejurări şi care vor fi nece rea controlului militariştiior
Cînd la tribuna situată lingă rea impertinentă şi cinică a Ca urmare a daunelor prici vest-germani asupra armei nu
monumentul lui Jose Marti au sare patriei. cleare.
nuite de secetă, producţia globa
urcat preşedintele Republicii O.S.A. într-un bloc politic şi mi Acest apel al preşedintelui ţională Generală a poporului lă a agriculturii nu a atins nive tr-o forţă nucleară independen CAIRO. — Duminică după-
Cuba, Osvaldo Borticos, primul litar în slujba intereselor impe Dorticos a fost întîmpinat prin lul planificat, rămînînd la nive tă“. Amintind că „Stikker este amiază, în localul expoziţiei per
ovaţii de participanţii la aduna Cubei au întrerupt în repetate cunoscut ca un partizan înfo manente a Uniunii asociaţiilor
ministru Fidel Castro, membri ai rialiste. rînduri prin aplauze furtunoa lul anului 1960. cat“ al acestei politici, Associa sovietice de prietenie şi relaţii
re. se pe Fidel Castro în timp ce In comerţul exterior al Unga ted Press arată că el va exercita culturale cu ţările străine, cos
guvernului, conducători ai orga Poporul nostru, a declarat în După cuvîntarca Iui Dorticos dădea citire celei de-a doua de presiuni pentru a convinge gu monautul sovietic l. A. Gagavin
nizaţiilor revoluţionare unite şi continuare Borticos, se bucură claraţii de la Havana. Ultimele riei, importul a crescut cu 5 la vernul S.U.A. să ia o hotărîre s-a întîlnit cu reprezentanţii or
oaspeţii Cubei — reprezentanţi de dreptul suveran deplin de a s-a dat citire mesajului adresat sută, iar exportul cu 18 la sută. ganizaţiilor de masă şi intelec
ai popoarelor din ţările latino- de N. S. Hruşciov, preşedintele cuvinte din această declaraţie au în această privinţă încă în tualităţii (lin Cairo.
alege calea socialismului spre Consiliului de Miniştri al fost întîmpinate cu ovaţii puter In 1961 prin mijloacele statu
amerjeane, în piaţă au izbucnit U.R.S.S., participanţilor la Adu nice. lui au fost construite cu 28 la cursul anului 1962. RIO DE JANEIRO. — In sea
ovaţii furtunoase îndelung pre un viitor luminos şi fericit. La nare. Mesajul a fost întîmpinat sută mai multe locuinţe decît în ra zilei de 4 februarie au sosit
Punta del Este am declarat cu cu ovaţii prelungite, furtunoa Supun votului poporului a- 1960 şi cu 13 la sută mai multe Din relatarea agenţiei citate la Rio de Janeiro, A. I. Adjubei,
se. întreaga piaţă a scandat ccastă declaraţie şi cer ca toţi decît prevedea planul. redactor şef al ziarului „Izves-
Oamenii sovietici sînt alături timp îndelungat : „Fidel, Hruş cei ce o aprobă să ridice mina. reiese că poziţia lui Stikker es. tia“ .şi D. F. Kraminov, redactor,
de trap lor din Cuba ciov, sîntem alături de voi !“. Drept răspuns Ia aceste cuvinte şef ai revistei „Za Rubejom“.
a primului ministru al Cubei te susţinută de o serie de ofi
— Mesajul lui N. S. Hruşciov Apoi a luat cuvîntul Fidel Cas participanţii la grandioasa adu
adresat Adunării de la Havana —¦ tro. Adunarea noastră, a spus CONGO : Autorităţile O, N. U. acţionează
el, s-a întrunit pentru a doua nare populară au adoptat cu împotriva forţelor patriotice
oară, ca organ suveran, care ex mare avînt cea de.a doua de
primă voinţa poporului cuban, claraţie de Ia Havana. In decla
pentru a răspunde manevrelor raţie sînt expuse însemnătatea
şi ţelurile revoluţiei cubane, es
MOSCOVA 5 (Agerpres). — continuare că mişcarea comba şi complotului duşmanilor noş te condamnată politica imperia LEOPOLDVILLE 5 (Agerpres). blicitate declaraţiilor lui Chom LONDR/4. — Agenţia United
TASS transmite tivă de solidaritate cu Cuba care tri la Punta del Este. Astăzi, pri listă a S.U.A. faţă de Cuba şi de Autorităţile O.N.U. au confir- be că ar fi dispus, chipurile, să Press International anunţă că ia
creşte in ţările Americii Latine, virile întregii lumi sînt aţintite celelalte ţări ale Americii Lati se lipsească de ajutorul merce 5 februarie au declarat grevă
in mesajul adresat 'Adunării pe întregul glob pămintesc, va spre noi, popoarele tuturor con ne şi este exprimată liotărîrea î mat în mod oficial transferarea narilor, deşi nu există deloc generală în sprijinul revendică
Naţionale Generale a poporului ajuta poporului cuban să zădăr Iui Antoine Gizenga din lagă vreo -indicaţie că se întreprinde rilor lor 3.500.000 de muncitori
Cubei, N. S. Hruşciov şi-a ex nicească planurile odioase ale tinentelor aşteaptă acest răs de nestrămutat a poporului cu rul militar Binza în localitatea ceva în vederea acestui lucru. din industria navală şi construc
primat convingerea că această imperialiştilor americani şi aco puns din partea patriei noastre. Ghornbe a remis autorităţilor toare de maşini din Angjia. 4.5.0.0
Adunare va constitui „o nouă lo liţilor lor. • Demascînd aşa-zisa ,-,democra ban de a apăra şi promova cau Moanda de pe coasta Atlanticu O.N.U., la cererea acestora o de întreprinderi şi şaiîtiere na
vitură dată de poporul liber ţie reprezentativă“ a imperialis- listă a mercenarilor care, pre vale şi-au încetat activitatea. A-
planurilor agresive ale imperia „Aşa cum nu poate fi întoarsă za revoluţiei........ ...... K •- tinde el, s-ar afla în prezent in genţia Reuter relatează că greva
lismului şi celor care se tîrăsc ziua de ieri, tot aşa nu poate Adunarea Naţională Generală lui. Autorităţile O.N.U. caută să Katanga. La o examinare mai a pricinuit industriei pierderi
orbeşte la coada lui în dauna fi oprită năzuinţa popoarelor atentă, autorităţile O.N.U. au în valoare (Ie 25 de milioane lire
intereselor propriilor ţări“. spre independenţă şi eliberare mului american, Fidel Castro a a poporului Cubei s-a încheiat scape de răspunderea ce le re constatat că această listă conţi sterline.
de sub jugul şi robia imperia spus : dacă democraţia înseam prin intonarea „Internaţionalei“. vine afirmînd că Gizenga ar fi ne extrem de multe inexactităţi
Arătînd că prin sprijinirea fer listă, năzuinţă a cărei exemplu şi falsuri. Ea include nume ale BONN. — Anul trecut in R. F.
mă a principiilor coexistenţei grăitor este revoluţia cubană“. cerut el însuşi transferarea sa unor indivizi despre care se ştie Germană au crescut preţurile
paşnice şi prin acţiunile intense precis că s-au reîntors de mult Ia principalele produse alimen
în apărarea securităţii tuturor C anada nu va în c e ta comea0 din lagărul motautist de la Binza. în Europa sau că au fost ucişi tare. Pîinea s-a scumpit cu 7,8
popoarelor, Cuba aduce o mare Dar, după cum relatează agen in cursul luptelor încă anul la sută, cartofii cu 31,1 la sută,
contribuţie la cauza întăririi pă trecut. Este evident că Chombe
cii generale, N. S. Hruşciov scrie c a C a laa ţia France Presse, citind cercuri fructele cu 23,6 Ia sută, legume
în mesajul său : „Reacţiunea politice congoleze, Gizenga a doreşte să poată ulterior pre
internaţională şi în primul rînd WASHINGTON 5 (Agerpres). Cuba, în ciuda embargoului im cerut să i se permită să se re le cu 19,9 la sută, uleiul cu 9 la
cercurile imperialiste din S.U.A. După cum transmite agenţia pus de Statele Unite acestei tragă la Kvvilu, localitatea sa tinde că un mare număr de mer sută.
nu vor însă să se împace cu cenari ar fi părăsit Katanga.
existenţa statului liber indepen Salutind cu căldură pe parti Associsted Press, guvernul Ca ţări“. natală din sud-vestul provinciei SANTO DOMINGO. — Doche
dent al poporului cuban şi ur
zesc din nou comploturi împo cipanţii la cea de-a doua Adu nadei „a înlăturat orice speran Declaraţia ambasadei cana Leopoldville. Comisia pentru afa rii din toate porturile Republicii
triva Cubei. 'Acest lucru l-a ară nare Naţională Generală a po ţe ale Statelor Unite de a urma diene care a îost dată publici ceri generale a parlamentului
ta t cit se poate de clar întregii porului Cubei, N. S. Hruşciov exemplul S.U.A. şi a înceta să tăţii imediat după ce preşedin congolez a aprobat cererea lui Dominicane au declarat greva,
lunii conferinţa de la Punta del declară în mesajul său că toţi facă comerţ cu Cuba“. Potrivit tele Kennedy a anunţat înceta Gizenga, dar guvernul a respin
Este“.' oamenii sovietici exprimă po agenţiei, acest lucru a fost fă rea întregului comerţ al S.U.A. s-o, pretextînd că ar fi necesară cerînd mărirea salariilor.
porului cuban sentimente de cut cunoscut la 4 februarie de cu Cuba, menţionează o decla „evitarea oricărei agitaţii“, ,
Opinia democratică mondială profundă solidaritate, prietenie ambasada Canadei din Washing raţie în acest sens făcută în Ca Paralel cu acţiunile împotriva
a condamnat cu hotărîre acţiu şi admiraţie. „Oamenii sovietici ton, care a indicat că „Canada mera Comunelor de primul mi patrioţilor congolezi, trupele
nile imperialismului yankeu. se bucură sincer de faptul că va continua- să facă comerţ cu nistru canadian Diefenbacker. O.N.U. îşi intensifică operaţiu
Popoarele Americii Latine şi-au eroicul popor al Cubei strîns M anifestaţie anti-am ericană
nile împotriva unităţilor arma
ridicat glasul în apărarea şi în unit în jurul guvernului său re
voluţionar, condus de dirzui In urma eşecului de la Punta del Este tei naţionale congoleze din nor la D ja k a rta
sprijinul cauzei juste a revolu dul Katangăi care continuă
luptător revoluţionar Fidel Cas
ţiei c'ubane, scrie N. S. Hruşciov. tro, a obţinut succese remarca S.U.A. pun în a p lic a re lupta împotriva clicii lui Chom- DJAKARTA' 5 (Agerpres). — urma demonstraţiei, un func
be. După ocuparea unor loca Ştirea că S.U.A. au acordat ţionar al ambasadei americane
„Cuba nu este singură“, ara bile în domeniul reorganizării avioanelor olandeze care trans s-a referit la posibilitatea anu
tă N. S. Hruşciovy subliniind în politice, economice şi sociale a represas e c o n o m ic e lităţi, forţele O.N.U. înaintează portau un batalion pentru întă lării vizitei de şase zile pe care
in interiorul regiunii ocupate de rirea garnizoanei din Irianul de ministrul de Justiţie al S.U.A.,
ţării“. Popoarele Uniunii Sovie CIUDAD DE MEXICO 5 Este şi cercurile conducătoare unităţile sus-menţionate, punînd Robert Kennedy, urma să o în
tice sînt mereu alături de voi, (Agerpres). — din S.U.A. au şi trecut la pune în aplicare planul elaborat de
autorităţile O.N.U. de a-şi asi
dragi fraţi din Cuba ! — se spu Nici nu s-a uscat bine cer rea în aplicare a ameninţărilor gura controlul asupra provin vest dreptul de a folosi ca punc treprindă în Indonezia la înce
neala de pe documentele sem cu „represiuni economice“ îm ciei Kasai şi nordul Katangăi.
ne în mesaj.
N. S. Hruşciov a urat 'Adună nate la conferinţa miniştrilor potriva ţărilor care s-au opus Pe de altă parte, O.N.U. con te de escală bazele americane putul săptămînii viitoare.
tinuă să manifeste îngăduinţă
rii mari succese in rezolvarea Afacerilor Externe ai statelor dictatului american faţă de situate în Oceanul Pacific, a Ministrul Afacerilor Externe al
problemelor politice importante membre ale Organizaţiei State Cuba. După cum transmite co faţă de încercările clicii lui
stîrnit indignarea legitimă a po Indoneziei, Subandrio şi-a ex
ce-i stau în faţă. lor Americane de la Punta del respondentul din Ciudad de Me-
porului indonezian. Agenţiile de primat regretul faţă de cele în-
xico al agenţiei Prensa Latina,
presă transmit că un grup de tîmpiate, dar a subliniat că „în
în Mexic au stîrnit nemulţumire Chombe de a se eschiva ca şi
locuitori ai capitalei Indone ţelege foarte hine mînia şi in
U ineltirî ale reacţiunii în Argentina ştirile despre intenţiile S.U.A. pină acum de la îndeplinirea
de a reduce preţul plumbului hotărîrilor Consiliului de Secu ziei au organizat la 5 februa dignarea poporului indonezian“
importat din această ţară şi de ritate privitoare ia evacuarea rie o manifestaţie de protest în pricinuite de gestul S.U.A.
mercenarilor din Katanga. Au
NEW YORK 5 (Agerpres). — ţat organizaţiile sindicale şi studenţeşti, 4 fabruarie o corespondenţă a a institui taxe mărite pentru torităţile O.N.U. fac o mare pu- faţa ambasadei americane. Ma In acelaşi timp ziarele indo
După cum s-a mai anunţat, situa precum şi cunoscuţi oameni politici şi trimisului său special la Buenos importul acestui metal.
ţia politică internă din Argentina s-a de stat din Argentina. Aires în care acesta arată că nifestanţii au scandat lozinci, au •( neziene condamnă în unanimi
agravat simţitor după recenta confe presiunile exercitate de coman smuls steagul american şi au tate acţiunea Statelor Unite.
rinţa de la Punta del Este. Secretarii După cum anunţă corespondentul din
Buenos Aires al agenţiei United Press aruncat cu pietre în clădirea ‘Această acţiune, scrie ziarul
de stat pentru armată, flotă şi avia International, preşedintele Argentinei danţii militari argentinieni asu ambasadei. Cea mai mare parte „Merdeka“, înseamnă că „gu
ţie, nemulţumiţi de faptul că delega luiiid cuvîntul la 3 februarie în oraşul pra preşedintelui Frondizi pen a geamurilor clădirii au fost vernul S.U.A. ajută în mod ofi
ţia argentineană s-a abţinut cînd a fosl Paraua, a condamnat pe „politicienii“ tru a rupe relaţiile diplomatice
pusă la vot rezoluţia cu privire la ex care se străduiesc să răstoarne guvernul
cluderea Gubei din organele O.S.A., au său sub pretextul luptei împotriva co cu Cuba sînt inspirate de şefii sparte. De asemenea, un număr cial Olanda să-şi întărească for
adresat preşedintelui Frondizi un ulti munismului. Referindu-sc la presiunile militari ai Pentagonului şi Agen de automobile parcate in faţa ţele militare din Irianul de
matum in care au ceTut ruperea rela exercitate de militari asupra guvernu-' ţia Centrală de Investigaţii a ambasadei au fost avariate. In vest“.
ţiilor diplomatice cu Guba şi demisia lui său, Frondizi a declarat printre ai- S.U.A. (C.I.A.). Potrivit ziarului,
iui Miguel Angel Garcano, ministrul A- teie : „Pentru ei orice pretext este bun „Pentagonul şi C.I.A., sub pre 1.jÇk«
faceriior Externe. dacă poate fi invocat pentru a răstur textul cazului Cubei, vor să în
Aceste cereri ale militarilor au ştir- nă un guvern constituţional. Ei pozează toarcă înapoi ceasul istoriei“, LA INCHiQEREA EOiŢiEl
nit protestele opiniei publice argenti- în apostoli ai democraţiei, dar nu ur
nene. măresc decît să dea o lovitură de moarte întrueît ei consideră că revolu Comitetul Politic al O.N.U. a început
ţia cubană reprezintă un peri discutarea plîngerii Gubei în legătură
„Gabildo de la Democracia", organi democraţiei. Atunci cînd vorbesc despre col pentru „democraţiile repre
„capitularea guvernului în faţa comu zentative“ din 'America.
zaţie democratică formată din mai multe nismului“, ei urmăresc în secret scopul
partide a dat publicităţii o declaraţie
semnată de partidele care fac parte din de a instaura o dictatură în ţară". Referindu-se la discursul ros cu acţiunile agresive ale S.U.A.
ea, — partidele comunist, socialist şi Preşedintele Frondizi şi-a Itiat depli tit de preşedintele Frondizi in
peronist, prin care condamnă poziţia na răspundere a poziţiei adoptate la oraşul Parana, in care acesta NEW YORK 5 (Agerpres). —
anticonstituţională adoptată de repre Punta del Este de delegaţia argenti a condamnat acţiunile coman Comitetul Politic a început la 5 februarie examinarea
zentanţii forţelor armate, şi protes danţilor militari, ziarul arată că uneia din cele mai stringente probleme de pe ordinea sa de zi:
tează împotriva „presiunilor exercitate neană care s-a abţinut de Ia votul pri „conducători sindicali, peronişti plîngerea Cubei privind ameninţările pentru pacea şi securita
de yankeii care urmăresc ruperea de vind excluderea Gubei din organele şi neperonişti, ca şi adversarii tea internaţională, rezultînd clin noile planuri de agresiune şî
către Argentina a relaţiilor diplomati O.S.A.
ce cu Guba“. Declaraţia cheamă poporul RIO DE JANEIRO 5 ,(Ager- politici ai lui Frondizi, şi-au Demonstraţie de protest împotriva scumpirii tarifului trans acte de intervenţie din partea guvernului S.U.A. împotriva
să sc unească şi să ia apărarea con pres). — manifestat hotărârea de a-1 spri portului în comun clin Roma in cartierul Centocelle, care apoi Guvernului Revoluţionar al Cubei.
stituţiei. Ziarul conseryator brazilian s-a extins rapid şi în alte cartiere ale capitalei italiene.
jini cu hotărîre pe preşedinte In şedinţa din 5 februarie a Comitetului Politic a luat cu
împotriva amestec,uliji clicii militarîss î,Jornai do Brasil“ a publicat la cu acest prilej“. (După - ziarul italian „L’UInUTA“) ‘ vîntul reprezentantul Cubei, Ga reia Inchaustegui.
te în treburile gifvernului s-au pronun-
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 0 Martie nr. 9. Telefon: 188, 189, 75, 674. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale F.T.T.R. nr. 263.328 din G noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Foii grafică „1 Alai" — Deva.