Page 21 - 1962-02

PROLETARI IMN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI.VA ! Slderurgîşiiî iiunedoreni răspund
Anul XIV. Nr. 2214
Să dezY©lfăm permanent
creşterea animalelor!
Una din cele mai importante pîr-
ghii în dezvoltarea multilaterală a
gospodăriilor colective este sectorul
creşterii animalelor.
Referindu-se Ia necesitatea dezvoltă­
rii acestui sector, Raportul la cel de-al încă scăzută şi ca urmare a faptului
IlI-lea Congres al partidului preci­
zează c ă : „Piuă la sfîrşitul anului
1965 numărul bovinelor trebuie să
ajungă la 5.800.000, din care vaci de
lapte 2.900.000, reatizîndu-se o pro­
ducţie anuală de peste 50 milioane
hectolitri de lapte". Se precizează de
asemenea că „Pentru acoperirea com­
pleţi a nevoilor de lină ale industriei,
numărul oilor va spori de la 11.200.000
în 1959 la 13 milioane în 1965, iar pro­
ducţia de lină va ajunge la 37.000
tone, din care 27.000 de tone lină
fină şi semifmă.
Numărul porcinelor va creşte pini
în anul 1965 de la 4.300.000 la circa
7.500.000 dîndu-se o atenţie deosebită
dezvoltării raselor precoce de carne”.
Conferinţa regională de partid apre­
ciază că, avînd drept călăuză Direc­
tivele Congresului al IlI-lea al parti­
dului, organele şi organizaţiile de
partid din regiunea noastră şi-au
orientat întreaga lor activitate înspre
dezvoltarea continuă , a sectorului so­
cialist al agriculturii, înspre întărirea
economico-organizatorică a gospodări­
ilor colective, prin crearea şi dezvol­
tarea celor mal rentabile ramuri de
producţie, un loc de frunte ocupîn-
du-1 în această privinţă creşterea ani­
malelor. Prin folosirea unui volum
mare de credite acordate de stat pe
termen lung şi fără dobîndă, a fon­
durilor proprii precum şi prin reţine­
rea pentru prăsită a întregului tine­
ret apt pentru reproducţie, numărul
de bovine proprietate obştească a
crescut în anul 1961 de la 14.700
capete Ia peste 28.000 capete, depă-
şindu-se sarcina planificată, iar nu­
mărul vacilor a crescut de la 6.960
la peste 11.300 capete. Spre deosebire
de anii trecuţi, în acest an toate gos­
podăriile colective, cu excepţia celor
nou constituite, şi-au creat ferme de
porci. Acest lucru a dat posibilitatea
ca pentru anul 1962 gospodăriile co­
lective să contracteze cu statul 3.600
porci peste plan — cu 8.400 capete
mai mulţi decît în anul 1961.
In majoritatea unităţilor , agricole
socialiste, preocuparea pentru dezvpl-
tarea sectorului zootehnic a fost înso­
ţită do o muncă sistematică pentru
ridicarea productivităţii animalelor. Ca
rezultat al aplicării unei îngrijiri şi
furajări raţionale a vacilor, în gos­
podăriile agricole de stat din regiu­
nea noastră producţia medic de lapte
pe cap de vacă furajată a crescut la
3.200 litri, depăşindu-se sarcina de
plan. Rezultate ddmne de subliniat au
obţinut în această privinţă şi gospo­
dăriile agricole colective din satele
Cîlnic, Apoldul de Sus, Pctreşti Re­
citi, Pricaz, Spini, Turdaş ctc., unde
producţia medie de lapte realizată pe
cap de vacă furajată a ajuns la
2.200-3.000 litri.
O atenţie deosebită s-a acordat în
aceste unităţi şi în multe altele, asi­
gurării unei baze furajere corespun­
zătoare, necesară în tot timpul anului,
alcătuită din siloz, fînuri, concentra­
te, masă verde etc.
In creşterea şeptclului şi sporirea
productivităţii animalelor un rol în­
semnat l-a avut şi asigurarea adă­
posturilor. Numai în ultimii doi ani
s-au dat în folosinţă 263 grajduri cu
o capacitate de 18.641 capele, 120
maternităţi şi îngrăşătorii pentru
6.100 porci şi 73 saivane pentru
27.350 oi. Faţă de anul care a tre­
cut, a existat o preocupare mai marc
pentru reducerea costului construcţii­
lor, ceea ce a făcut să se reducă în
medic costul unui grajd de' 50 ca­
pele de la 86.000 Ici în 1959, la circa
55.000 lei în 1961. O bună experienţă
în realizarea de construcţii trainice şi
ieftine au dobîndit, mai cu seamă,
gospodăriile agricole colective de pe
cuprinsul raioanelor Haţeg şi Ilia,
unde prin folosirea pe scară largă a
materialelor de construcţii procurate
din resurse locale, costul mediu al
unui grajd de 50 capete se ridică la
nutnai 45.000 lei.
In cuvântarea sa Ia Conferinţa re­
gională de partid, tovarăşul Ghivu
Stoica, membru al 'Biroului Politic al
G.0. al P.M.R., secretar al 0.0. al
P.M.R., a apreciat că rezultatele ob­
ţinute în dezvoltarea creşterii anima­
lelor în regiunea noastră puteau fi
mult mai bune. încărcătura de ani­
male Ia suta de hectare teren agricol,
faţă de posibilităţi, este încă mică. Ra­
ionul Haţeg, mai ales, cu o veche tra­
Miercuri 7 februarie 1962
diţie în creşterea animalelor, este
acum rămas în urmă, atît în ceea ce
priveşte încărcătura la suta de hec­
tare cît şi în ceea ce priveşte pro­
ductivitatea animalelor. Producţia dc
lapte pe cap de vacă furajată este
că unele unităţi agricole socialiste nu
acordă o atenţie corespunzătoare asi­
gurării bazei furajere, îndeosebi ridi­
cării productivităţii păşunilor şi fîne-
ţelor naturale care ocupă peste 50 la
sută din suprafaţa regiunii, şi a că­
ror randament nu depăşeşte 7.000—
8.000 kg. masă verde la hectar.
Ţinînd scama de sarcinile reieşite
din lucrările Consfătuirii pe ţară a
colectiviştilor, organele de partid, de
stat şi conducerile unităţilor agricole
socialiste au datoria să manifeste mai
multă preocupare pentru continua spo­
rire a«- numărului de animale şi în­
deosebi a vacilor şi pentru ridicarea
permanentă a productivităţii lor.
Succesele înregistrate în unele gos­
podării agricole colective ca acele din
Pricaz, care a realizat o încărcătură
de 51 taurine din care 19 vaci la
suta de ha. teren, Berthelot cu 46
taurine din care 16 vaci la suta de
hectare, Benic, Simeria Veche etc., do­
vedesc că în gospodăriile colective se
pot crea condiţii pentru creşterea în-
tr-un ritm susţinut a efectivului de
taurine, astfel ca prevederile Con­
gresului al IlI-lea al P.M.R. să fie rea­
lizate într-un termen mai scurt decît
cel prevăzut.
In scopul sporirii efectivului de
taurine şi în special al vacilor dc
lapte, gospodăriile agricole colective
vor trebui să reţină şi să crească
pentru prăsilă întregul efectiv dc vi­
ţele din producţie proprie. O altă
sursă de sporire a numărului de vaci
este cumpărarea şi creşterea pentru
prăsilă a viţelelor ce se oferă spre
vînzare de către ţăranii Colectivişti
sau întovărăşiţi.
Este bine ca de creşterea tinere­
tului taurin să se ocupe colectivişti
cu dragoste faţă de animale, oameni
cu experienţă care să asigure îngri­
jirea şi furajarea corespunzătoare a
acestuia. Pe timpul verii, creşterea
tineretului taurin să se facă în aer
liber, pe păşuni de calitate, unde să
fie construite şoproane simple şi ief­
tine, iar pentru iarnă să se asigure
adăposturi şi hrană de cea mai bună
calitate.
Pentru sporirea producţiei de lapte
pe cap de vacă furajată, este nece­
sar ca munca în fermele de vaci să
se facă după un program bine sta­
bilit. întreţinerea şi mulsul vacilor să
se facă de către îngrijitori-mulgători
bine pregătiţi, permanentizaţi în aceas­
tă muncă şi retribuiţi după produc­
ţia obţinută de la vacile din loturile
pe care le au în îngrijire. Este indicat
ca în această privinţă organizaţiile
dc partid şi sfaturile populare să
popularizeze larg şi prin toate mijloa­
cele experienţa bună dobîndită de în-
grijitorii-mulgători de la fermele G.A.S.
din Apoldnl dc Sus, G.A.C. din Cîlnic,
Apoldul de Sus, Gîrliova, Miercurea,
Pctreşti ctc., să facă din această ex­
perienţă un bun al tuturor îngrijito-
rilor-mulgători.
Pe baza experienţei unor gospodării
Colective ca acelea din satele Lăpuş-
nic, Pricaz, Orăştie, Bobîlna ş.a., care
(Continuare in pag. 2-a)
Sudorul Parei Budean
este unul din fruntaşii în­
trecerii socialiste de la
Atelierele R.M.R. Simeria.
Pe lingă faptul că îşi de­
păşeşte în fiecare lună
norma, el execută lucrări
de cea mai bună calitate.
cU i n s p rijin u l
r o ţe ia rilo r
Ccc Colectivul de ceferişti al
l reviziei de vagoane din
t Simeria Triaj, continuă
(. acţiunea dc colectare a
L fierului vechi. După ce in
[
cursul anului 1961 a colec­
t
e tat şi. expediat peste 1 m i­
\ lion de kilograme, în luna
f
ianuarie 1962 ceferiştii, au
t colectat . şi. expediat oţe-
i Petrila s-au cheltuit
i hiriilor din Hunedoara încă
t 36.350 kg. fier vechi.
L această sumă s-au pro­
t In fruntea acţiunii
l colectare s-au situat
t rele conduse de Gheorghe
C ştefanovici, Alexandru Pă­
l durarii, Vasile Gavriliu etc.
f. F.. CRFŢU
L corespondent
t Colectiviştii din Miercurea, raionul Sebeş, se
[ În tîin ire plăcută,
C primăvară. Cu ajutorul carelor, căruţelor şi au­
L educativă
Í altele.
Í Duminică, 4 februarie
t a.c., la Grupul şcolar din
«.
t Hunedoara a avut loc o
L intîlnire intre elevii gru­
l pului şi. comunistul Rusan
Í Ieronim.
rli* In cadrul întilnirii, iov.
inginer Rusan Ieronim a
L vorbit elevilor despre con­
l
cC diţiile minunate de studiu
in U.R.S.S., unde a învăţat,
t despre grija partidului, şi
L Invitaţie la biblioteca personalămuncitori în număr cît mai ma­
t guvernului nostru faţă de
tineretul studios din patria
tL noastră.
t nal şi întreprinderea regională
t cinematografică, au organizat
După intîlnire a avut loc
l concursul celor trei brigăzi
C artistice de agitaţie din
cC cadrul grupului şcolar.
t Concursul a fost cîştigat
de brigada artistică de a-
V o
l gitaţie a şcolii tehnice de
L electricieni în colaborare
l cu elevii laboranţi.
l că nu mă înşel. Dumneata
L DOINA MĂRGINEAN!)
l profesoară
J U-J i—J \^J , t « f » ! » / L
•AM >vŞsi. < v\' -; ' • :
UA S AN I U Ş
cu însufleţire chemării partidului
4 pagini 20 bani Colectivul marelui Combinat prilej, muncitorii, tehnicienii şi corespunzătoare de cocs şi aglo­
siderurgic din Hunedoara, des- inginerii, au scos în evidenţă noi merat necesare depăşirii*’ anga-.
făşurîd în anul trecut întrecerea şi noi rezerve interne de îmbu­ jamentului la fontă ;
socialistă pe baza Directivelor nătăţire a calităţii produselor,
C.C. al P.M.R. cu privire la cri­ de creştere a producţiei, produc­ — se va mări producţia de o-
teriile principale ale întrecerii tivităţii muncii şi de reducere a ţeluri de rulmenţi cu 50 la sută
socialiste în cinstea celei de-a preţului de cost. peste prevederile planului.
40-a aniversări a partidului, a
obţinut succese mari in Îmbu­ Ieri, intr-o entuziastă adu­ Productivitatea muncii va spo­
nătăţirea calităţii produselor, nare, siderurgiştii din Hunedoa­ ri peste sarcina planificată cu
creşterea producţiei, sporirea ra, avînd Ia bază discuţiile pur­ 1 Ia sută.
productivităţii muncii şi reduce­ tate, propunerile concrete fă­
rea preţului de cost. cute, au adoptat angajamentele La preţul de cost se vor rea­
Astfel, au fost reduse mult re­ luate In Întrecerea pentru în­ liza economii de 10.000.000 lei.
buturile interne şi de Ia bene­ deplinirea' şi depăşirea planului
ficiari in comparaţie cu reali­ de stat pe 1962. In acest an, Se vor reduce consumurile
zările anului 1960, au fost asi­ colectivul Combinatului siderur­ specifice planificate :
milate noi mărci de oţeluri şi gic din Hunedoara se anga­
profile de laminate. Pe baza jează : — la cocs metalurgic pentru
sporirii indicilor de utilizare a furnale cu 4 kg. pe tonă :
agregatelor, în 3961 s-a produs Să îmbunătăţească calitatea
peste plan 3.512 tone cocs, producţiei, să asimileze noi pro­ — la metal în şarjă la oţelării
53.244 tone aglomerat, 27.906 duse, să perfecţioneze procesele cu 3 kg. pe tonă :
tone fontă, 15.414 tone oţel Mar­ tehnologice, a stfel:
tin şi electric, 62.110 tone la­ — consumul de metal pentru
minate. Totodată, productivita­ — se vor reduce declasatele la laminate cu 3,5 kg. pe tonă.
tea muncii a crescut faţă de fontă cu 10 la sută şi rebuturile
plan cu 1,13 la sută, iar Ia pre­ în oţelării cu 10 la sută faţă de Pentru realizarea angajamen­
ţul de cost s-au realizat econo­ cifrele adm ise; telor luate în întrecere se vor lua
mii suplimentare de aproape numeroase măsuri tehnico orga--
33.000.000 lei. — se va reduce rebutul la la­ nizatorice, printre care :
minare cu 6 la sută faţă de nor­
Directivele C.C. al P.M.R. cu — îmbunătăţirea granulaţiei
privire la criteriile principale ale mele admise, la toate liniile de aglomeratului livrat furnalelor,
întrecerii socialiste, publicate prin darea în funcţiune a nou-:
de eurînd. au fost primite de si- laminare ; lui flux de măcinare şi a insta­
derurgiştii hunedoreni cu mult laţiei de sortare ;
entuziasm. Din iniţiativa orga­ — se va produce cocs cu re­
nizaţiilor de partid ele au fost zistenţă mecanică 'de minim —:1îmbunătăţirea tehnologiilor
viu dezbătute în secţiile şi sec­ de elaborare şi laminare a oţe­
toarele combinatului. Cu acest 300 kg. ; lurilor, prin adaptarea proce­
deelor tehnologice moderne şi
> S9 — va fi asimilată tehnologia îmbunătăţirea param etrilor a-i
de elaborare a oţelului semical- gregatelor principale ;
Le»,
şm m at; — Înlocuirea sistemelor vechi
de curăţare a laminatelor, prin
— vor fi asimilate 4 noi mărci introducerea decapării şi poliză-t
rii, pentru asigurarea unei cali­
de oţeluri în vederea înlocuirii tăţi superioare şi îm bunătăţirea
condiţiilor de prelucrare în in­
Pi•mllise dui'imfe tot mai hune oţelurilor cu nichel ; ! ¦ dustria constructoare de ma­
şini :
Colectivul turnătoriei de lingotiere din Călan a obţinut — se va asimila laminarea a
un frumos rezultat în luna ianuarie în lupta pentru îmbunătă­ —- extinderea folosirii izotopi­
ţirea calităţii producţiei. Eespectîndu-se procesul tehnolo­ două profile grele noi şi a cinci lor •radioactivi, pentru determi­
gie de formare, turnare şi uscare, rebutul a fost redus la 3,07 narea cauzelor incluziunilor ne;.
la sută faţă de 3,25 la sută cît este admis. profile la laminorul de sîrmă. metalice şi pentru îm bunătăţi­
Prin sporirea continuă a indici­
S-au evidenţiat în mod deosebit echipele conduse de Iuliu rea calităţii lingourilor de oţel;
Ivişner, Micolae Sînziana, Ludovic Matei de la formare, Augus- lor de utilizare a agregatelor,
tin Lăcătuş de Ia turnare şi prim topitorul Aurel Dascălii de la planul fizic de producţie va fi — automatizarea reglării ae­
cubilou. depăşit la sfîrşitul anului cu :
rului suflat în' furnalele nr. li
V. TATARUŞ — 10.000 tone fontă./ 20 000 to­
ne otel Martin şi electric, 26.000 şi 2 pentru creşterea producti­
corespondent tone laminate finite ;
vităţii şi asigurarea unei calităţi1
— se vor produce cantităţile
constante a fontei ;
' — ridicarea gradului de cali­
ficare a muncitorilor, prin şc.iv
larizarea în cursuri de diferite
grade, a 3.000 muncitori.
Grijă faţă de om Conferinţe
In anul 1961, la pre- ment de protecţie, an- pe teme Deşi tinără. in
paraţia cărbunelui din tidoturi, alifii protec­ meseria de cres­
toare, săpun etc. ştiinţifice cătoare de pă­
pentru protecţia mun­ sări, utemista
cii 260.000 lei. Din Pentru anul curent, La cârriiriixl Maria Vlad de
în acelaşi scop, s-a c u l t u r a 1 din la G.A.S. din
de curat şi dat secţiilor Săsciori, raionul
tu­ alocat preparaţiei su­ Sebeş, se acor­ Mintia îngrijeş­
cutii sanitare cu un dă atenţie deo­ te şi hrăneşte
variat sortiment de ma de 280.000 lei. sebită şi propa­
medicamente, echipa- gandei ştiinţifi­ cu multă aten­
C. BĂDUŢA ce. in acest ţie păsările ce-1
an, de pildă, silit încredin­
corespondent s-au b u c u r a t
de un succes ţate.
deosebit confe­
Pregătiri pentru primăvară rinţele : ,,Pă-
mintul şi siste­
mul s o l a r “,
pregătesc intens pentru campania agricolă de „Somnul şi vi­
sele“, „Citeva
tocamionului, ci au transportat de curind la cunoştinţe des­
cîmp 500 tone gunoi de grajd. pre univers“ şi
O activitate intensă se desfăşoară şi la pre­
gătirea aracilor necesari viţei de vie. Pină acum
au fost confecţionaţi 2.700 bucăţi araci.
OII. LOMNĂŞAN
corespondent
Concurs pe marginea
filmului „Puferea pîinii"
Pentru mobilizarea ţăranilor
re Ia vizionarea filmului docu­ ooooooooc-ooooooc
mentar „Puterea pîinii“, inspi­ ¦»OOOOOOOOOOOOOOO
rat din viaţa nouă a satelor din oooooooooo
regiunea Hunedoara, secţia agri­ o
colă a Sfatului popular regio­
2, Cu opt luni în urmă, în bu- volum nou-nouţ, uitat pe masă. — Bine... M-am obişnuit. îmi
Tinărul se fistici. place Hunedoara, oamenii ei...
un concurs, avînd ca temă popu­ g zunar cu o diplomă de absol-
larizarea metodelor de muncă — Ba da, e a mea ! Am cum­ — Ce faci in timpul liber?
ale G.A.C. fruntaşe din regiune. g vire a Şcolii profesionale de părat-o de la un stand din — O preocupare mi-o cu­
La acest concurs au fost chema­ gara Simeria... noaşteţi. Citesc ! Apoi, vedeţi,
o construcţii din Tg. Mureş, Rusu la club, la spectacole...
te să participe 90 unităţi cine­ Cartea purta titlul „Asaltul
o Simion, fiul unui ţăran din timpului“, un titlu semnifica­
matografice săteşti, care vor O tiv, simbolic pentru acest ti­
o Băiţa Reghinului, păşea cu năr care abia păşea în viaţă...
antrena cu sprijinul căminelor Aceasta a fost prima carte
sfiiciune pe străzile Hunedoa­ cumpărată de el. In lunile care — Ai o fişă bogată de cărţi g
culturale, circa 25.000 pârtiei o au trecut, apoi, la fiecare sa­
o rei. Tot ce vedea in jur era citite aici, la bibliotecă. Intim- o
pan ţi. 10 nou pentru el, ii umplea ochii Din carnetul
plător am dat peste ea. Cred o
o de ineîntare. Nu ştia spre ce DE REPORTER
o
o să privească mai intîi. Peste tot eşti Rusu Simion, nu ?! Am g
văzut că in acest an ai citit g
o construcţii, construcţii şi iar de la club vreo 10 volum e: o
o construcţii...
o
o — Aici este de lucru, nu glu­ „Aventurile lui Oliver Tioist“ o
$
o mă... de Dikens, „Omul care ride“ g
o La birourile I.C.S.H. l-a pri­ de Ung o. „Toate pinzele sus“ g
o
o mit un inginer tinăr. Cină i-a de Radu Tudoran... o
aflat meseria, s-a bucurat.
oo — Mă interesează literatura <>
— Avem mare nevoie de lariu, putea fi văzut trecînd romînă, sovietică, clasicii lite- %
dulgheri. De cind vrei să în­ pe la librărie, ihteresîndu-se raturii universale... Cărţile noi g
cepi munca ? de ultimele noutăţi tipărite de ce nu le aflu la club, le cum- g
— Chiar de a zi! — i-a răs­ edituri. Intr-o zi, inginerul I-a păr de la librărie. Deja mi-am o
puns tinărul, căutîndu-şi din intîlnit in holul clubului, în făcut o mică bibliotecă perso­
ochi. cufărul lăsat Ungă uşă — faţa bibliotecii. Tinărul îl sa­ nală. Dacă doriţi, poftiţi, vă
in care îşi avea frumos împă­ lută. Răspunzindu-i, inginerul invit să mi-o cercetaţi intr-o
turite albiturile, un costum de îi zîmbi. zi, cină aveţi drum pe la că­
haine, cărţile de şcoală, caiete — Ei, băiete, ai terminat minul nostru...
de însemnări, citeva scule... „Asaltul timpului“ ? Am să vin neapărat...
— Azi stai să te odihneşti / La început tinărul dulgher Poate ai să-mi împrumuţi vreo g
Aranjează-ţi cazarea la că­ a fost surprins de întrebare, carte pe care eu n-o am. Uite, g
min... Fă cunoştinţă cu ora­ apoi îşi aminti de intîmplarea de exemplu, m-ar interesa poe- o
şul, cu viitorii tovarăşi de din prima zi a venirii sale pe siile lui Eminescu, volumele S
muncă... Ai fost repartizat pe şantier, de cartea uitată pe „Nopţi înfrigurate“ de A. Mi- L
şantierul nr. 4, la lotul III, în birou. Faptul că inginerul şi-a hale, „Bariera“ de T. Mazilu... g
echipa lui Stanca... E un om adus aminte de el, l-a bucu- Nu le-am găsit la club. 'Ai g
exigent şi drept. Ai multe de rat. I-a răspuns fără sfiiciunea vreuna din ele?
învăţat de la el. o
de altădată... — Din Intimplare, pe toatei S
— Asta şi vreau, tovarăşe in­ — L-am citit de mult... De Vi le pot da orieînd.
giner ! — spuse tinărul Rusu, atunci mi-am cumpărat şi al­ — Acum nu pot veni după g
dină să plece.
tele... ele. Dar, voi veni neapărat să o
— Stai, un moment... Cartea — Cum merge treaba pe şan­ mi le împrumuţi. N-am să uit o
asta nu-i a ăumneaiale ?
tier ?. Cum te împaci cu to­ invitaţia... o
Inginerul ţinea în mină un varăşii ?,
IRIAIIF STRAUT $
eOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOObOOOOOOOOOOOOO? o o o o o o o o c o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o oo