Page 22 - 1962-02

pagr. $
IM Z IL E L E © E I Â R N Â - L A U N IT Ă Ţ IL E
CMtjn^»e-a^/iy»^mTyjartKg>.‘!Muiiw»itcg!JSMHt^umMa»BCMKuiaroim»a««»wnieB«»a«aMattWBWWpaBi)iiii»iiiiiriB«riw jtn.irwi'i»p.-mm n m w bbwwih ¦iwn—anjr—MBeawe— tmimwwwMMtcwtaaawiaauaefcm a r z s & n
C U L T U R A L E PE LA S A T E
îndrum are metodică competentă,
căminelor culturale!
In desfăşurarea unei activi­ rii pe hartă, seri de experienţe neralizează experienţa pozitivă
tăţi cultural-educative susţinute ştiinţifice etc.
la căminul cultural, un rol im­ Dacă unele case raionale şi o- muncă din diferite sectoare de
portant revine caselor raionale răşeneşti de cultură desfăşoară activitate. In acest sens au fost
şi orăşeneşti de cultură.
Printr-o îndrumare meto­
dică permanentă, concretă
şi eficace, prin organizarea
unor acţiuni model, prin
popularizarea experienţei bu­
ne, prin activităţile pe care le
desfăşoară la centrul de raion,
ele trebuie să ajute căminul
cultural la o activitate vie, cu
un bogat conţinut şi în forme
atractive, mobilizatoare.
Unele case de cultură din re­
giunea noastră, cum sînt cele
din Brad, Alba Iulia şi Haţeg,
datorită unei munci mai orga­
nizate, au reuşit să se achite in
bună1măsură de sarcinile ce le
revin. Astfel, casa raională de
cultură din Alba Iulia a susţinut
şi extins experienţa căminului
cultural din Stremţ — „In fie­
care zi, manifestări de masă la
căminul cultural“ — a efectuat
schimburi de experienţă cu for­
maţiile proprii în satele : Galda
de Jos, Mihalţ, Vinţul de Jos etc.
Casa de cultură din Brad s-a
preocupat de instruirea activu­
lui cultural de la sate, organi­
z e d in cadrul seminariilor raio­
nale diferite aplicaţii practice
m odel: jurnale vorbite, călăto-
A r ii sini
Sala căminului cultural din
Pui, raionul Haţeg, a găzduit
zilele acestea formaţiile de
teatru ale căminelor cultura­
le din Pui şi Fiseşti care s-au
întîlnit în faza intercomuna-
lă din cadrul celui de-al III-
lea Festival bienal de tea­
tru ,,1. L. Caragiale“. La. acest
festival au ţinut să fie pre­
zenţi toţi ţăranii muncitori
din Pui. Ţinuse să fie pre­
zent şi colectivistul Drăgă-
nescu ştefan. Beşi are peste
60 de ani, frecventează des
căminul cultural. Piesa „Ri-
sul pămîntului“ de Gh. Ten-
ţulescu, o mai văzuse el şi
la repetiţiile pregătitoare fes-
tivalului, pe care le făcea
aproape silnic formaţia de
teatru a căminului cultural
din Pui. Bar el vroia să vadă
şi cum au pregătit cei de la
Fizeşti piesa „Fata tatii cea
frumoasă“.
Pentru alţi spectatori, cu­ s/A/ '
riozitatea era alta. Vroiau să
vadă piesa pregătită de for­
maţia de teatru a căminului
cultural din Pui, şi mai ales
să urmărească din nou pe tî-
năra Biţa Alexandra. una din
dezvoltarea sectorului viti-pomicolcele mai bune artiste ama­
toare.
— Au Indrăgit-o toţi oa­
menii din comună —- ne spu­
se tovarăşa Lenchiş Luizeta,
bibliotecara comunei. Beşi \extinderea suprafeţelor plantate
venită de prin părţile Olte­ teu vii şi livezi, in vederea obţi-
niei, Biţa Alexandra a îndră­ Vnerii unor cantităţi sporite de
git mult oamenii şi comuna struguri şi fructe. Pentru a cu.
) în care îşi desfăşoară activi-
Pentru orientarea
profesională
a elevilor
La sîîrşitul lunii trecute, la
Şcoala medie „Decebal“ din
Deva a avut loc o consfătuire
a părinţilor şi cadrelor didacti­
ce cu elevii claselor a Xl-a, sec­
ţia ştiinţifică, pentru orienta­
rea lor profesională, după ab­
solvirea şcolii medii. Cu acest
prilej, un grup de ingineri din
cadrul Exploatării miniere Deva,
T.R.C.H. şi de la Direcţia re­
gională a economiei forestiere,
au vorbit elevilor despre fru­
museţea muncii minerilor, con­
structorilor şi silvicultorilor. Tot­ falvi, care au aplicat cu stricte­
odată, elevilor li s-au arătat
avantajele ce le au urmînd di­
ferite şcoli tehnice, profesionale
sau institute politehnice, unde
sint create condiţii optime de
învăţătură tuturor tinerilor care
vor să-şi completeze studiile.
In aceiaşi scop, zilele trecute,
la ora de dirigenţie a clasei a
XI-a C a Şcolii medii (,Decebal“,
s-a dezbătut tema „Ce doresc
să devin în viaţă“. In planul de
activităţi extraşcolare sînt in­
cluse şi alte acţiuni menite să
vină în sprijinul orientării pro­
fesionale a absolvenţilor clase­
lor a Xl-a, printre care un sim­
pozion intitulat „Alegerea mese­
riei“ şi mai multe vizite in în­
treprinderile şi pe şantierele
din Deva, Simeria, Hunedoara.
ProL A. AR1MESCU
Şcoala medie „Decebal" Deva
o activitate fructuoasă la centru neglijate complet scrisorile me­
sau organizează diferite aplica­
ţii practice cu ocazia seminarii­
lor lunare, în ceea ce priveşte
îndrumarea metodică a cămine­
lor culturale se manifestă în ge­
neral neajunsuri serioase. Unii
activişti ai caselor de cultură
s-au transformat în organe de
control, uitînd de latura îndru­
mării practice. Aceştia trec în
fugă pe la căminul cultural, se
limitează la verificarea planului
de muncă şi a jurnalului de ac­
tivitate, dînd doar indicaţii vagi
asupra felului cum trebuie să se
desfăşoare munca în viitor.
Activiştii caselor de cultură în
special din Hunedoara şi Orăş-
tie, se deplasează pe teren la
intimplare, nu pe baza unui stu­
diu temeinic a realităţilor sa­
tului, în funcţie de cerinţe şi ne­ caselor de cultură. Intre altele,
cesităţi. Necunoscind temeinic
problemele specifice satului în
care se deplasează, activistul
casei de cultură nu reuşeşte să
îndrume concret activitatea la
căminul cultural.
O deficienţă a caselor de cul­
tură în ce priveşte îndrumarea
metodică a căminelor culturale
o constituie şi faptul că aces­
tea nu popularizează şi nu ge-
tatea. Cind a venit în aceas­
tă comună în după-amiezile
libere, a început să frecven­
teze căminul cultural, să par­
ticipe alături de ceilalţi ute-
mişti din comună la acţiuni­
le ce se organizau. La înce­
put făcea parte numai din-
tr-o singură formaţie a cămi­
nului cultural. Cu timpul ea
a îndrăgit şi activitatea ce­
lorlalte formaţii. Pentru ea
devenise un lucru minunat
ca să fii artist amator. Şi a
cerut să fie primită în for­
maţia de dansuri, pe urmă
în brigada artistică de agita­
ţie. iar azi interpretează cu
multă măiestrie roiurile ce i
se încredinţează din partea (
instructorului de teatru. Aşa
a ajuns Biţa să fie preţuită
şi stimată de colegii ei de
muncă şi de oamenii din co­
mună.
I. ZOROCLIU
v/A/*'1
O problemă importantă
Directivele celui de-al Hl-lea
Congres al P. M. R. trasează sar­
cini importante oamenilor mun­
cii din agricultură cu privire la
snoaste în ce măsură se înfăptu-
l ieste această sarcină la G.A.S.
s Apoldul de Sus, raionul Sebeş,
ne-am adresat tovarăşului Con­
stantin Olaru, inginer şef al gos­
podăriei.
ÎNTREBARE : Ce rezultate
s-au obţinut în anul 1961 Ia
G. A. S. Apoldul de Sus în sec­
torul viti-pomicol?
RĂSPUNS : Cu toate că anul
care a trecut nu a fost îndea­
juns de favorabil culturii viţei
de vie şi pomieulturii, noi am
reuşit totuşi să obţinem în me­
die aproape 4.500 kg. struguri
la ha. O contribuţie importantă
în această direcţie au adus bri­
găzile de la trupul Gîrbova, de
la secţia Miercurea şi de la tru ­
pul Apold, conduse de Ioan An­
gliei, Wurner Toma şi Ioan Bic-
ţe întregul complex de măsuri
agrotehnice.
In sectorul pomicol am obţi­
nut in total cantitatea de 425
tone fructe, realizîndu-se o pro­
ducţie medie de 20 kg. fructe pe
pom, deşi majoritatea acestora
au fost în primul an de produc­
ţie. Cele mai frumoase rezulta
te in sectorul pomicol le-au ob­
ţinut brigăzile nr. 2 şi 3 de la
trupul Apold şi brigada nr. il
de la trupul Girbova.
ÎNTREBARE : Ce sarcini revin
gospodăriei pentru acest an în
sectorul viticol, şi care sînt mă­
surile luate în vederea realiză­
rii producţiei planificate ?
RĂSPUNS : Obţinerea unei re­
colte de 6.000 kg. struguri in
medie la hectar de pe întreaga
suprafaţă, este unul din obiecti­
vele principale pe acest an. In
această direcţie s-au luat încă
din toamnă măsuri din cele mai
eficiente. S-au executat arături
(sapa mare) pe întreaga supra­
faţă plantată cu viţă de vie şi a
fost administrată în sol o canti­
tate de 2.500 tone îngrăşăminte
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2214
urnas
8--------- FEBRUARIE 1062 pentru fruntaşii in producţie din
PROGRAMUL I: 6,30 Emisiu­ industrie şi agricultură; 19,00
ne pentru sate ; 7,30 Sfatul me­ Jurnalul satelor: 19,25 Muzică
dicului : Miopia la copii ; 8,00 uşoară.
Din presa de astăzi; 9,00 Vreau PROGRAMUL.-II : 13,15 Ti­
să ştiu; 9.30 Din folclorul ţări­ neri poeţi la microfon ; 14.03 ';
lor socialiste; 10,35 Scene dis­ Melodii de dragoste de compo­
tractive din operete: 12,00 in ­ zitori romini; 15,30 Din clntece-
acumulată de unele colective de terpreţi şi formaţii de muzică le şi dansurile popoarelor; 16,30
uşoară: 14,30 Program de rap­ Almanah ştiinţific (reluare) ;
sodii: 15,10 Muzică din filme; 18,25 Solişti şi formaţii artisti­
todice, deşi elaborarea acestor 16,15 Vorbeşte Moscova; 16,45 ce de amatori; 19,30 Tinereţea
scrisori, prin care să se extindă
ceea e-~ este înaintat în activi­ Interpreţi de frunte ai muzicii ne e dragă; 19,50 Muzică de
tatea culturală, este o sarcină
directă a caselor de cultură. • populare romineşti: naistul Fâ- dans ; 20,30 Concert de muzică
Deficienţele semnalate în acti­ nică Luca ; 17,30 Jurnal de în­ populară romineaseă ; 21,00 Ac­
vitatea caselor de cultură în ce
priveşte îndrumarea metodică se trecere; 17.45 Program muzical tualitatea radio; 21,45 Părinţi
datoresc în primul rind slabu­
lui control pe care il efectuea­ --------------------- ------8 şi copii: „Cartea un bun prie­
ză asupra acestora secţiile de
învăţămînt şi cultură. ten al elevului“ ; 22,00 Valsuri
La mai toate casele de cul­ Aşa se începe cind vrei să cunoşti matematică ! din operete.
tură funcţionează defectuos con­
siliile de conducere. birourile Să dezvoltăm permanent 8 FEBRUARIE 1962
metodice şi colectivele de mun­ BEVA : Poveste despre o
că. Această situaţie persistă de creşterea animalelor! fată; IIUNEBOARA : Umbre al­ I1 C
mai multă vreme, dar secţiile de be; PETROŞANI: Circul fără
învăţămînt şi cultură n.au luat (Urmare din pag. l-a) în cantităţi îndestulătoare pentru fie­ cupolă; Porto Franco ; SIME­ PENTRU 24 ORE
nici o măsură în acest sens. Sec­ care animal. RIA : Circul; ORAŞTIE: Omul
ţiile de învăţămînt şi cultură, au obţinut venituri importante prin nu se predă; Leon Garos îşi Vreme schimbătoare cu cerul varia­
care conduc practic activitatea creşterea şi livrarea pe bază de con­ Pentru asigurarea animalelor cu caută prietenul; ALBA IULIA : bil mai mult noros. Temporar vor că­
acestor unităţi, trebuie să ia tract către stat a porcinelor, gospo­ raţii furajere echilibrate, formate din Normandie Niemen; Genevieve; dea precipitaţii sub formă dc lapo-
măsuri eficiente, menite să du­ dăriile agricole colective din regiu­ nutreţuri cu valoare nutritivă ridicată viţă şi ninsoare. Temperatura in
că la îmbunătăţirea stilului de nea noastră să dezvolte şi mai mult şi completă, gospodăriile colective vor SEBEŞ : Cind primăvara e fier­ uşoară creştere, va fi cuprinsă ziua
muncă şi a întregii activităţi a creşterea porcilor. trebui să acorde o atenţie sporită cul­ binte; BRAB: Romeo, Julieta şt între 0 şi 6 grade, iar noaptea între
tivării unor suprafeţe din ce în ce întunericul; HAŢEG: Brumul —2 şi —6 grade. Vîntu! va sufla mo­
organizarea unui activ voluntar O atenţie deosebită trebuie acordată mai mari cu leguminoase furajere şi spre înalta societate; LONEA: derat din sectorul vest şi nord-vest.
al caselor de cultură, care să şi sporirii producţiei de lină. Pentru în special cu lucerna, trifoi, mazăre Acţiunea Cobra; TEIUŞ: insula
lucreze în permanenţă şi cu răs­ aceasta este necesar ca unităţile agri­ etc. fără nume; ZLATNA: Strada PENTRU URMĂTOARELE
pundere pentru îndeplinirea o- cole, să-şi sporească an de an elec­ preriilor; 1LIA: Cerasella; TREI ZILE
biectivelor propuse, va duce la In viitor, gospodăriile coleciive au APOLDUL BE SUS: Legea e
lege. Vreme nestabilă cu cerul variabil şi
îmbunătăţirea substanţială a cu temperatura staţionară.
muncii acestora. tivele de ovine din rasele cu lină fină datoria să dea atenţie mai marc ex­
Unităţile culturale de la sa­ şi semifină. tinderii culturilor intercalate şi duble, , i . . i -¦ ' r<~>•r—' .i—>-«<—»ir “'»-•/““'-i «/—-¦•/—«' r•--*«r*'/—¦i--i—•i¦/—' wi —¦>; r-•*r —r»*i r~1*t—•I—r-1*r * • ¦ri—»—' fr •
te au sarcini deosebit de însem­ Rezultatele bune obţinute de nume­ culturilor în mirişte, contribuind în
nate în această perioadă. Case­ acest fel Ia asigurarea unei baze fura­ i UZINA DE FIBRE ŞI FIRE SINTETICE ]
roase gospodării agricole colective
le de cultură trebuie să-şi adu­ fruntaşe în creşterea animalelor tre­ jere bogată în cantităţi mari de masă 1
că mai concret aportul la înde­ buie să mobilizeze şi să stimuleze verde, porumb siloz şi alte furaje.
plinirea cu succes a acestora. De pe toţi colectiviştii în sporirea efec­ S A V I NEŞTI — P IA T R Ă NEa MŢ 1
aceea se impune o îmbunătăţi­ tivelor de animale şi a producţiei Imensa suprafaţă de păşuni natu­ 1
acestora, astfel ca sarcinile de livrări rale din regiunea noastră constituie
re a activităţii lor. de carn'e, lapte şi lînă să fie an de o rezervă nesecată pentru producerea - REG IUNEA B A C Ă U - 1
C. CONSTANTIN an depăşite. Gospodăriile colective pot unor cantităţi mari şi ieftine de fu­ 1
şi trebuie să devină mari furnizoare raje. Iată de ce este în interesul tu­
Festivalul filmului de produse alimentare pentru aprovi­ turor gospodăriilor colective să antre­ ANGAJEAZĂ:
zionarea populaţiei şi a industriei cu neze pe toţi colectiviştii la aplicarea
la sa!e materiile prime necesare. măsurilor de curăţire, drenare, îngră- — Ingineri m ecan ici 1
şare etc., a suprafeţelor de păşuni pe — Ingineri chim işti
Festivalul filmului la sate se Este bine cunoscută importanţa pe qirc Ic folosesc, astfel ca începînd încă 1
bucură de o largă participare care o are baza furajeră în dezvol­ din acest an ele să producă cel pu­ — Ingineri energetîcieni 1
din partea ţăranilor muncitori tarea zootehniei şi în creşterea pro­ ţin 10.000 kg. masă verde pe fiecare — Ingineri textilişti 1
din comuna Iscroni, oraşul re­ ductivităţii animalelor. Furajul de bază ha. In zonele de şes, unde, prin efec­ — Maiştri m ecan ici •)Js
gional Petroşani. în creşterea animalelor, în special a tuarea lucrărilor agrotehnice obişnuite, — M aiştri energ etîcien i
taurinelor şi ovinelor, trebuie să-l con­ păşunile nu pot da producţii mulţumi­ — Maiştri chim işti
Datorită bunei organizări şi a stituie nutreţurile verzi şi însilozale. toare, este indicat să se treacă la re­ — Maiştri textilişti
popularizării acţiunilor cu fil­ Mujte gospodării.-agricole colective ca facerea lor prin cultivarea cu plgţijc
mul, în cea de-a doua etapă a acelea din satele Bobîlna, Spini, Pia­ de nutreţ de nune productivitate, după
festivalplui, la cinematograful nul de Jos, Aurel Vlaicu, Mihalţ etc., sistemul convcierniui verde, pentru
sătesc din Iscroni, filmele au au obţinut rezultate bune prin furaja­ asigurarea unui păşmiat continuu, în­
fost vizionate de 3.600 de per­ rea animalelor cu nutreţ însiloznt de cepînd din primăvară şi pină toamna
soane. porumb, amestecat cu leguminoase. tîrziu.
Este necesar ca în toate gospodăriile
De apreciere deosebită s-au Una din problemele importante în
bucurat filmele „Cer senin“ , colective, aceste furaje să se producă dezvoltarea creşterii animalelor o con-
„Fata din Kiev“, „Nu vreau să
mă însor“ şi altele.
IR IM IE TITUS
corespondent
Specificăm că posturile de maiştri se vor ocupa
prin concurs.
Tovarăşii ingineri şi maişfri care solicită anga- 1
[ jarea în uzina noastră, vor trimite prin poştă ur- }
L mătoarele acte la serviciul personal:^
[ — CERERE\
stifuie asigurarea adăposturilor. Folo­ ţ - AUTOBIOGRAFIEi
sind din plin ajutorul acordat de stat l - FOTOCOPIE SAU COPIE LEGALIZATA DUPA^
şi posibilităţile locale, este necesar DIPLOMA. i
ca gospodăriile colective să treacă la
executarea de construcţii cit mai ief­ C O ferim locuinţă în oraşul
Piatra N eam ţ
tine, trainice şi igienice. In acest scop, T
încă de pe acum să se ia măsuri pen­
tru procurarea materialelor, transpor­ J u i U u ¦»
tul nisipului, pielrci de. construcţie
naturale, 190 tone superîosfat şl în faţa gospodăriei de stat din etc., ştiut fiind că in această peri­
]5 tone sare potasică. Urmează Apoldul de Sus privind dezvol­ oadă atelajele de care dispun gospo­
ca în primăvară să mai aplicăm tarea sectorului pomicol şi ce dăriile sînt mai puţin solicitate la ’. L . P R O D U S E I N D U S T R I A L E i
viţei de vie îngrăşăminte azo- măsuri aţi preconizat pentru în­ munca cîmpuluî.
toase şi tescovină compostată. deplinirea lor ? 1 PETROŞANI
Tot în vederea realizării pro­ Sarcinile mari de producţie ce . tre­
ducţiei planificate, planul de RĂSPUNS : Avem sarcina să buie realizate an de an în sectorul zoo­ anunţă cumpărătorii că între I februarie şi
extindem suprafaţa de livadă cu tehnie de către unităţile agricole so­ 1 martie 1962, organizează:
Interviu cu tovarăşul încă 71 hectare. Pentru aceas­ cialiste cer lucrătorilor din G.A.S. şi
CONSTANTIN OLARU, ta, materialul săditor a şi fost colectiviştilor să-şi ridice necontenit LUNA ALBITURILOR
asigurat de la pepinierele din
inginer şef al G.A.S. localităţile Şura Mică, Aiud şi calificarea, să aplice cu lot simţul
din Apoldul de Sus2* Orăştie. Au fost de asemenea de­
frişate mărăcinişurile, iar gro­ răspunderii în îngrijirea şi hrănirea
pile pentru plantaţie au fost e-
xecutate. animalelor, întregul complex de mă­
Cu această ocazie, magazinele de ţesături au \
fo st aprovizionate din abundenţă cu:
producţie al G. Â. S. a fost de­ In plantaţiile existente s-au suri indicalc dc ştiinţa zootehnică. 9 PINZA ALBITĂ 80 — 140 cm.
falcat pe brigăzi, secţii şi tru ­ făcut arături pe întreaga supra­ Sub îndrumarea organelor şi orga­
puri. faţă, au fost transportate şi îm­ 9 PÎNZĂ NEALBITA 80 — 140 cm. ,
prăştiate 1.000 tone îngrăşă- nizaţiilor de pailid, inginerii şi teh­
Extinderea suprafeţelor plan­ minte naturale, urmînd să se ad­ nicienii zootehrjişti, sînt chemaţi să * PINZA PENTRU CEARCEAFURI.
ministreze în continuare şi în­ sprijine cu-mai multă competenţă efor­
tate cu vii, constituie de aseme­ grăşăminte chimice. turile oamenilor muncii din agricul­ 9 ŞIFON 80 — 220 cm. !
nea o problemă importantă pen­ tură, să lupte cu hotărîre şi pricepere
tru noi. In acest scop, am pla­ Sub îndrumarea permanentă a pentru realizarea şi depăşirea sarci­ 9 OLANDINA 80 — 220 cm. j
nificat să plantăm cu viţă de organizaţiei de partid, mobili- nilor trasate dc Congresul al • III-Jea
vie pină în anul 1965 încă 134 zînd pe toţi lucrătorii gospodă­ at partidului privind dezvoltarea creş­ 9 INLET ALB Şl COLORAT. ,
ha. urmărindu-se totodată îm­ riei la îndeplinirea sarcinilor, terii animalelor şi sporirii producti­
bunătăţirea continuă a calităţii sîntem convinşi că vom reuşi să vităţii acestora. 9 DAMASC ALB ŞI COLORAT. !
strugurilor, producerii unor can­
tităţi din ce în ce mai mari de realizăm în întregime şi înainte 9 GRADEL 80 cm. Şl ALTELE. <
struguri pentru masă. încă din
toamna anului 1960, s-a trecut de termen obiectivele stabilite. Vizitaţi magazinele noastre de ţesături şi cumpăraţi cele ne-'
la defrişarea suprafeţelor de vii
bătrîne şi neproductive, urmînd MIHA1 RUGINESCU cesare gospodăriei dvs. <
ca în acest an să se pregătească
pentru plantare o suprafaţă de 'V^/'
circa 50-60 hectare, astfel ca în
primăvara anului 1963 să se Orchestra „Doina Crişului“ CONSUMATORI O?
treacă la plantarea acestei su­
prafeţe. O atenţie deosebită se La căminul cul­ 21 instrumentişti şi Andrăcău Gheor- 1 Consumaţi produsele
va da şi reorganizării planta tural din Valea solişti vocali. Toţi I. C . I. L . S I M E R I A
ţiilor vechi, punerii in valoare a sînt ţărani colec­ glie, Lazăr Pavel,
golurilor existente în vii. Asigu­ Bradului, raionul tivişti. La specta­ Culda Zachei, Bul- 1 fabricate din lapte pasteurizat:
rarea cu material săditor viti­ colul din Valea zesc Nichifor şi al­ 1
col se face pe seama majorării l Brad, a avut loc Bradului s-au bu­ ţii. î — Lapte pasteurizat îmbuteliat
suprafeţei de pepinieră cu încă curat de succes 1 — Iaurt
2 hectare, avînd astfel asigurată t zilele acestea con­ soliştii vocali Ma­ Orchestra de m u­ I
obţinerea unei producţii anuale cin Aurel, Budu- zică populară.,Boi­ 1 — Brînză grasă de vaci
de 280.300 bucăţi viţe altoi­ t certul orchestrei gan Anuţa şi Lu­ na Crişului“ a l — Brînză prima
te de calitatea I-a. Obţine­ t pei Viorel. Sub prezentat mai mul­ — Frişca
rea acestor rezultate ni le C de muzică popu­ conducerea instruc­ te asemenea con­ )
garantează producţia obţinu­ torului Coif Aurel, certe la Vaţa de Smîntînă extra şi superioară
tă anul trecut cind s au rea­ t lară „Boina Crişu­ i - Cremă „Caraim an'* şi cremă,, Moldova'
lizat 93.000 bucăţi viţe altoite l lui“ din Vaţa de Jos, la Brad, — Sana — produs răcoritor
calitatea La la hectar. La obţi­ rt Jos. Artiştii ama­
nerea unor asemenea rezultate V. tori au interpretat Unt preambalat de toate soriimanfele
o contribuţie însemnată a adus
brigada IV-a (brigadier Petru t Sint hrănitoare şi folositoare organismului si se g:
c cîntece populare sesc la toate magazinele alimentare, cooperativele te consm
Vineş) şi responsabilul de pe­ şi I.A.P.L.-uri.
pinieră Scheh Andrei. t din folclorul nou,
t Luncoiui de Jos şi
ÎNTREBARE : Ce sarcini stau t fiind răsplătiţi de alături de soliştii Virfurile (regiunea
publicul spectator vocali s-au remar­
c
t cu vii aplauze. cat şi soliştii in­ Crişaua).
t înfiinţată la 1 strumentişti Pe- Bobar Ioan,
i.
februarie 1961, or­ trean Sabin, Rus N!colac Tuclor,
[
t chestra cuprinde iosif, Lazăr Aurel, corespondenţi
u v—l -J - \mml UJ \mJ L y*J UJ U_/ V—/ V /U i.J v J lJ u f iJ U iJ v J U u J u ./.J ,