Page 23 - 1962-02

paf. * ÜR'ÜMÜß SÜCIÂLTSMULUI Nr. 2214
sanBggfflBMBBaEnoMMaiHiiiiMs
BPWtt»*»«^»TOGIVJV.rr«*»v uvi XAgMftWUCMi

R ăspunsul v e lé
Ia t e l e g r a m a I BBB M
ULTIMELE ŞTIR I ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE Ş T IR I ULTIMELE ŞT IR I

MOSCOVA 0 (Agerpres). — sentimente faţă de poporul Ru­

IASS transmite : siei.

La Moscova a fost dată pu­ Relaţiile dintre Statele Unite

blicităţii telegrama de răspuns şi Uniunea Sovietică prezintă

adresată de Eleanor Roosevelt, cea mai mare importanţă pen­

şefului guvernului sovietic, Ni- tru pacea in întreaga lume. Ne­

kita Hruşciov. cesitatea găsirii căilor -la­

Acord o înaltă preţuire tele­ borare este astăzi mai irrLlC; ca

 doua Declaraţie de Ia Havana Gagariiî gramei dumneavoastră pe care oricând, deoarece cele două ţări
în Ghana am primit-o în ziua celei de-a ale noastre îşi dau bine seama
80-a aniversări a naşterii soţu­ cit de mare este forţa distruc­
tivă de care dispun.
lui meu, scrie Eleanor Roose­

Un înflăcărat apel adresat popoarelor şi întregii lumi *r-—<"w velt. Sînt profund recunoscă­ Sint convinsă că lumea ar fi
e* toare pentru bunele cuvinte des­ fericită dacă relaţiile dintre
HAVANA 6 (Agerpres). — declaraţie se subliniază, printre va mişcării de eliberare a po­ revoluţia este posibilă, că po­ V 'ACCRA 6 (Agerpres). — pre soţul meu şi sînt convinsă S.U.A. şi U.R.S.S. ar deveni mai
că el a nutrit cele mai bune
In seara de 4 februarie, pri­ altele, că pactele militare sem­ poarelor latino-americane. poarele pot înfăptui revoluţia, TASS transmite : realiste şi ar fi pătrunse de un
spirit mai marc de colaborare.
mul ministru al guvernului re­ nate de guvernul S.U.A. cu gu­ In declaraţia de la Havana se că în lumea contemporană nu Zeci de mii de ghanezi

voluţionar al Cubei, Fidel Cas- vernele latino-americane urmă­ înfăţişează tabloul condiţiilor de există forţe capabile să împie­ l-au întîmpinat cu căldură ¦A :

tro a dat citire in faţa a un resc un singur scop — să pre- trai, extrem cie grele, ale popoa­ dice mişcarea de eliberare a po­ şi entuziasm pe primul

milion şi jumătate de cubani, întîmpine lupta maselor popu­ relor din America Latină, con­ poarelor. cosmonaut I. A. GagaJ/rl ibnl l',y X Economia Poloniei în plin avait
întruniţi în Piaţa Revoluţiei din lare. care a tăcut o escalăÍ îflj
secinţă a politicii colonialiste de In declaraţie se relevă că da­
Havana, textului celei de-a doua Politica de înăbuşire treptată jaf a S.U.A. Şi totuşi în fiecare torită condiţiilor deosebite, în
Declaraţii de la Havana. a suveranităţii ţărilor latino-a­ zi spre S.U.A. se scurg 5 milioa­ ţările Americii Latine ţărănimea Acera in drum spre LAibe-­ \ — Bilanţul realizărilor pe anul 1961 —
ria.

A doua Declaraţie de la Ha­ mericane, politica mîinilor libe­ ne de dolari din ţările Americii săracă reprezintă o gigantică In numele guvernului VARŞOVIA 6 (Agerpres). — de 102,7 la sută. Toate ramurile
vana este un apel al poporului re pentru amestec în treburile Latine. forţă revoluţionară potenţială. ghanez, locţiitorul minis­ După cum transmite PAP, Di­ industriale şi-au depăşit planul.
cuban adresat popoarelor Ame­ interne ale acestor ţări, promo­ Dar ţărănimea este o clasă care trului de Externe, Puplam- recţia Centrală de Statistică a
ricii şi întregii lumi în care este vată de imperialismul american, Guvernul S.U.A., se sublinia­ are nevoie de conducerea revo­ pu, a rostit o cuvîntare de R. P. Polone a dat publicităţii Astfel, producţia de energie e-
precizată poziţia sa faţă de noul se spune în continuare in de­ ză în continuare în declaraţie, luţionară şi politică a cla­ salut. I. A. Gagarin a fost Ia 5 februarie, comunicatul cu lectrică a crescut cu 9,9 Ia sută,
complot al imperialismului ame­ claraţie, a atins punctul său a pregătit la Punta del Este o sei muncitoare şi a intelec­ salutat de asemenea de privire Ia rezultatele îndeplinirii
rican împotriva revoluţiei cuba- culminant la recenta conferin­ bază nu numai pentru agresiu­ tualităţii revoluţionare. Rolul ambasadorul sovietic, M. D. planului de dezvoltare a econo­ volumul producţiei industriei
ne şi tuturor popoarelor latino- ţă de la Punta del Este a mi­ nea împotriva Cubei, ci şi pen­ clasei muncitoare şi al intelec­ Sitenko. miei naţionale a Poloniei pe a- constructoare de maşini şi al in­
americane, complot organizat de niştrilor Afacerilor Externe ai tru amestecul în treburile orică­ tualităţii revoluţionare din Ame­ nrl 1SG1. In comunicat se arată dustriei metalurgice — cu 11 la
cercurile guvernante ale S.U.A. ţărilor membre ale Organizaţiei rei ţări americane, pentru a rica Latină constă în a se si­ Presa şi radioul ghanez că valoarea producţiei industria­ sută etc.
şi acoliţilor lor la Punta del statelor americane. Acolo impe­ lupta împotriva mişcărilor de tua cu fermitate în avangarda acordă o mare atenţie so­ le globale a crescut în anul 19G1
Este. rialismul american a adunat pe eliberare a popoarelor. luptei împotriva imperialismu­ sirii cosmonautului sovie­ Succese deosebit de importan­
miniştrii Afacerilor Externe lui. tic in Ghana. Ziarele pu­ în preţuri comparabile cu 10,5 te au fost obţinute în agricultu­
In prima parte a declaraţiei pentru ca, cu ajutorul presiu­ In declaraţie se arată : Ia în­ blică la loc de frunte bio­
se arată, printre altele, că sis­ nilor politice şi al şantajului vinuirile că Cuba ar intenţiona In încheierea celei de-a doua grafia lui I. A. Gagarin şi la sută faţă de anul 1960. ră. Producţia agricolă globală a
temul de producţie capitalist economic fără precedent să ob­ să-şi exporte revoluţia, noi răs­ Declaraţii de la Havana, se ara­
epuizîndu-şi posibilităţile, s-a ţină de la ei renunţarea la su­ pundem : revoluţiile nu se ex­ materiale despre primul Sarcinile trasate de planul c- sporit cu 10 la sută, depăşind cu
transformat într-o frînă în ca­ portă, ele sînt înfăptuite de po­ tă că lupta de eliberare Înce­ şase Ia sută prevederile de plan.
zbor cosmic al omului. La conomic al Poloniei pe anul 1961
Potrivit calculelor preliminare,
au fost îndeplinite în proporţie
venitul naţional a crescut cu
circa 8 la sută faţă de 5 la sută
cit prevedea planul.

lea progresului omenirii. In de­ veranitatea naţională a popoa­ poare. Ceea ce poate da Cuba pută de popoarele Americii La­ 5 februarie radioul ghanez

claraţie se subliniază că de cînd relor şi consfinţirea drepturilor popoarelor, ea a şi d a t: exem­ tine nu va fi oprită de nimic, a consacrat o emisiune jos mîinile de pe Gizenga!
a început criza generală a ca­ S.U.A. la amestecul In treburile plul său. Ce învăţăminte dă re­ că aceste popoare îşi vor cuceri
pitalismului, cînd a apărut pri­ interne ale ţărilor continentului voluţia cubană ? Ea învaţă că o adevărată Independenţă. specială lui I. A. Gagarin. RABAT 6 (Agerpres). — re complotiştilor şi asasinilor t1
mul stat socialist din lume, are american. ''Vv/'v-

loc un proces tot mai intens de In declaraţie se relevă că Sta­ „După ce l-au asasinat pe Jos miinile de pe Gizenga ! Gi­
descompunere a imperialismului. tele Unite au strecurat hotări- eroul naţional al Republicii zenga trebuie să fie eliberat!“,
rile la Punta del Este cu ajuto­ Congo, Patrice Lumumba, impe­
Problemele Cubei şi ale între­ rul unui mănunchi de reprezen­ rialiştii americani şi complicii a-
gii Americi Latine, se spune în tanţi ai oligarhiei unor ţări cu tor pun la cale asasinarea lui DJAKARTA 6 Agerpres). —
declaraţie, sint o parte a pro­ o populaţie care reprezintă abia Antoine Gizenga“ — scrie săp- Comitetul indonezian de soli­
blemelor generate de criza ge­ o treime din populaţia conti­ daritate cu ţările Asiei şi Afri­
nerală a capitalismului şi de nentului. tăminalul marocan „Al Muka- cii a adresat o .telegramă pre­
lupta popoarelor oprimate — de fih“. mierului congolez Cyrille Adoula
ciocnirea între lumea in ascen­ La Punta del Este s-a dat o In care protestează cu hotărîre
siune şi lumea care şl-a trăit bătălie ideologică intre revolu­ „Această nouă manevră a co­ împotriva persecutării ilegale a
traiul. Campania furibundă dez­ ţia cubană şi Imperialismul lui Antoine Gizenga şi cere eli­
lănţuită de Imperialişti împo­ american, se spune ln declara­ lonialiştilor, scrie săptăminalul, berarea neîntirziată a acestuia.
triva Cubei este o expresie a ţie. Cuba a reprezentat popoa­
eforturilor lor disperate, dar rele, S.U.A. au reprezentat mo­ impune drept o necesitate im­ In telegramă se subliniază că
zadarnice, care urmăresc să îm­ nopolurile ; Cuba a vorbit In perativă ca toate popoarele şi persecutarea lui Gizenga „nu
piedice eliberarea popoarelor. numele maselor exploatate din guvernele africane să colaboreze poate fi separată de existenţa
Imperialismul american şl oli­ America, S.U.A. — în numele unui complot imperialist pregă­
garhia de pe întregul continent, oligarhiei, al exploatatorilor, al cu ţările socialiste şi cu cele­ tit de multă vreme, care urmă­
se subliniază In declaraţie, sint imperialiştilor; Cuba s-a pro­ reşte instaurarea dominaţiei
înspăimîntaţi nu atît de revo­ nunţat pentru suveranitate, lalte ţări iubitoare de pace pen­ néocolonialiste în Congo“.
tru a zădărnici planurile agre­
-ft-
sorilor şi a da criminalilor pe­

deapsa cuvenită“.

luţia cubană, cit de revoluţia S.U.A, — pentru intervenţie; Colonialiştii şi lacheii lor vor BAMAKO 6 (Agerpres). —

latino-americană. El cred că Cuba s-a pronunţat ipentru să sugrume spiritul de rezisten­ „Adevăratul duşman al Con-
înăbuşind revoluţia cubană vor
scăpa de acest coşmar, vor face naţionalizarea Întreprinderilor ţă din Congo, scrie autorul a r­ goului este coaliţia monopolu­
să dispară spectrul revoluţiei străine, pentru cultură, pentru i ticolului. Complotul lor este în­ rilor internaţionale care stau în
care-i ameninţă şl vor Înăbuşi reforma agrară, pentru indus­ dreptat nu numai împotriva po­ spatele scizioniştilor katan-
trializarea ţărilor din America,
spiritul revoluţionar al popoare­ pentru muncă creatoare, S.U.A. porului congelez ci şi împotri­ ghezi“ — se spune într-o emi­

lor. ignorind legile obiective ale — pentru noi investiţii de capi­ va poporului algerian şi a al­ siune a postului de radio al Re­
dezvoltării societăţii omeneşti,
ei#cred în imuabilitatea regimu­ tal în străinătate, pentru obscu­ tor popoare africane... „Masele publicii Mali în care se cere
rilor lor semifeudale, capita­ rantism, pentru latifundii, pen­ populare, se spune în încheie­ eliberarea lui Antoine Gizenga
liste şi monopoliste. Nu se poate tru slaba dezvoltare, pentru sa­ rea articolului, trebuie să decla­ din miinile Iui Mobutu.
însă opri dezvoltarea istoriei. botaj şi pentru teroarea contra­
Forţele care pun In mişcare po­ revoluţionară dezlănţuită de r Tinere cubane, foste servitoare, devenite după revoluţia j ym -
agenţii americani, pentru dis­ [din Cuba, şoferi de taxiuri. i
Prima facultate
poarele — adevăraţii creatori al
istoriei — sînt mal puternice trugerea plantaţiilor şi fabricilor m u n cito rească în S.U.A. „prea mulţi oameni Discursul radiotelevizat
declt voinţa şi teroarea oligar­ du zahăr, pentru bombardarea
hiei dominante. ia Havana sînt analfabeţ*i sau necalificati“ al iui de Gaulle
de către avioanele piratereşti a f
In numeroase ţări ale Ameri­ populaţiei paşnice. Cuba a apă­ HAVANA 6 (Agerpres). — PARIS 6 (Agerpres). — a declarat că împotriva’ lor vor
cii L’atine încă de pe acum re­ rat pîinea, egalitatea, adevărul, Zilele acestea s-a deschis la
voluţia este Inevitabilă. Acest libertatea, viitorul luminos al Universitatea Santa Clara din K en n edy recunoaşte,., La 5 februarie preşedintele îi luate măsuri. Preşedintele nu
omenirii, S.U.A. — foamea, pri­ Franţei, de Gaulle, a rostit un a precizat ce anume măsuri vor

fapt nu este determinat de vilegiile şi discriminările, min­ Havana prima facultate munci­ WASHINGTON 6 (Agerpres). lificarea cerută de exercitarea discurs la posturile de radio şi fi luate pentru curmarea provo­
voinţa vreunei persoane, ci de ciuna, asuprirea, viitorul lipsit torească. In viitorul an şcolar, In mesajul adresat marţi profesiunii lor. televiziune franceze. El a decla­ cărilor teroriste. De altfel, cu
Congresului, cu privire la învă- rat din nou (pentru a nu se ştie
exploatarea monstruoasă a po­ de speranţă. Cuba a apărat pe vor începe aici şi cursuri prin ţămîntul din Statele Unite, pre­ Referindu-se la taxele şcolare cita oară) că sarcina Franţei es­ două ore înainte ca preşedintele
poarelor continentului american, eroii căzuţi la Playa Giron, pen­ corespondenţă. şedintele Kennedy recunoaşte foarte mari percepute în şcoli­ te „de a restabili pacea în te r­ de Gaulle să-şi fi ţinut discursul,
de dezvoltarea conştiinţei re­ tru salvarea patriei de sub do­ că în S.U.A. „prea mulţi oarbeni menul cel mai scurt şi de a aju­ un grup de asalt al ultracolo-
voluţionare a maselor, de criza minaţia străină, S.U.A. —- pe Consiliul universitar din Ha­ sînt analfabeţi sau necalificaţi, le americane, Kennedy a citat nialiştilor a răpit pe directorul
generală a imperialismului, de mercenari şi pe trădători. Cuba vana a anunţat că anul şcolar căzînd victimă şomajului total cazul a peste 400.000 de elevi ta Algeria să-şi ia soarta în pro. postului de radio Oran şi pe co­
lupta popoarelor oprimate din a luptat pentru pace între po­ sau parţial. Prea mulţi, se spu­ de liceu care nu au putut urma priile sale mîini“ şi că guvernul laboratorii lui cei mai apropiaţi.
întreaga1 lume. poare, S.U.A. — pentru agre­ va fi deschis in mod festiv la 0 ne in acest mesaj, primesc o in­ cursurile, în cea mai mare p ar­ francez este gata să recunoas­
februarie. Această dată va marca că statul algerian „suveran şi Postul de radio a fost scos din
te din cauza „lipsei de mijloa­
ce“. funcţiune şi în locul discursului

In faţa inevitabilităţii istorice siune şi război. Cuba — pentru un eveniment însemnat in în­ strucţiune de o calitate proastă In mesajul său Kennedy scoa­ independent“. Preşedintele nu a prezidenţial a fost transmisă o
a revoluţiei latino-americane, făptuirea reformei învăţăminlu- in mii de districte care nu pot te de asemenea in evidenţă de­ spus insă ce se face concret în emisiune a ultracolonialiştilor.
imperialismul S.U.A. este gata socialism, S.U.A. — pentru ca­ lui in Cuba. Studenţilor li se asigura sau pur şi simplu nu a. ficienţele învăţămîntului supe­ această direcţie şi cînd vor îi
să ducă războaie coloniale îm­ pitalism. acordă burse. Numai in cursul sigură condiţii moderne şi cores­ rior şi de specialitate din S.U.A., reluate tratativele cu guvernul In capitolul de politică exter­
punzătoare de învăţătură, pro­ şi propune măsuri în vederea provizoriu al Republicii Algeria. nă, preşedintele a încercat să
O.S.A. a fost demascată ca un justifice eschivarea Franţei de la
fesori bine plătiţi şi calificaţi, îmbunătăţirii nivelului acestuia
potriva popoarelor Americii La­ minister al coloniilor al S.U.A., acestui an şcolar, 40.000 de şi a calificării cadrelor didacti­ Preşedintele a repetat „condi­ tratativele privitoare la regle­
tine, să.le treacă prin foc şi sa­ ca o alianţă militară, ca un in­ elevi şi studenţi au primit burse sau măcar durata normală a ce. ţiile“ pe care guvernul francez mentarea problemelor interna­
anului şcolar...“ ţionale importante, în special a
ie pune în schimbul acordării
bie. In legătură cu aceasta, in strument de represiuni Impotri- de studii. Deficienţele sistemului de în. RelUînd o cifră citată şi în me­ independenţei Algeriei: recu­ problemei germane prin referiri
văţămînt în vigoare in Statele sajul la starea Uniunii, preşe­ noaşterea „intereselor vitale ale Ia pretinse „ameninţări“ din
dintele S.U.A. a arătat că în Franţei în Sahara“, pretenţiile
Unite sînt, după părerea preşe­ S.U.A. există opt milioane de exagerate în ceea ce priveşte partea Uniunii Sovietice. Tot
Cuba na se va pleca ! persoane In vîrstă de peste 25 de printr-o pretinsă „ameninţare
dintelui Kennedy, factori care ani care practic sînt analfabete. „garanţiile“ pentru europenii ca­
re locuiesc în Algeria şi asigu­ directă a Franţei“, de Gaulle a
generează delicvenţa în rînduri- In bugetul S.U.A. pe anul vii­ încercat să motiveze intensifica­
Ie tineretului şi şomajul, avînd tor (1962-1963) cheltuielile cu rarea integrităţii proprietăţii rea cursei înarmărilor, crearea
— declară reprezentantul Cubei la O. N. U. implicaţii grave asupra poten­ destinaţie militară însumează lor. „forţei de şoc“ atomice în F ran­
ţa. Preşedintele a militat pentru
NEW YORK G (Agerpres). — iolosesc tot felul de mijloace : zboruri Reicvînd că nimeni nu poate nega ţialului economic al ţării şi 72,8 miliarde dolari (79 la sută Preşedintele a recunoscut că crearea In Europa occidentală a
l a şedinţa din 5 februarie a Gomi- banditeşti ale avioanelor, trimiterea şi ¦faptele care dovedesc pregătirea de că­ unei grupări militaro-politice
fetului Politic al Adunării Generale a aprovizionarea grupurilor de diversio­ tre Statele Unite a unei noi agresiuni chiar asupra situaţiei interna­ din totalul cheltuielilor buge­ situaţia politică internă in
O.N.U. care a trecut la examinarea pro- nisţi, campania deşăn]ată de calomnii, împotriva Cubei, reprezentantul Cubei a ţionale. a S.U.A. Preşedintele tare), în timp ce alocaţiile pen­ ,cea mai influentă şi cea mai
testului Cubei împotriva pericolului ce blocada economică, presiunile exercita­ chemat Organizaţia Naţiunilor Unite să consideră că sistemul de învâţă- tru învăţămint, înregistrând un Franţa este încordată datorită
ameninţă pacea şi securitatea interna­ te asupra ţărilor Americii Latine pen­ ia măsuri pentru a preîntîmpina acest mînt a rămas în urmă şi nu s-a puternică din lume“ la care să
adaptat cerinţelor actuale. „De spor minim, se ridică Ia... 1,47 i acţiunilor criminale ale grupă­ participe Germania occidentală.
la mesajul meu asupra învăţă- rilor fasciste şi colonialiste. El
mîntului de anul trecut, a spus miliarde dolari.5*

ţională, rezultînd din noile planuri şi tru a rupe relaţiile cu Cuba, lucru. El a subliniat ca guvernul re­ Kennedy, deficienţele noastre au

acte agresive ale S.U.A. împotriva gu­ O mare parte a cuvîntării delegalu- voluţionar cuban este gata să regie devenit şi mai grave“. P I SCMJRT ® P E S C U R T 9 PIE S C U R T ® P E S C U R T
vernului revoluţionar al Cubei, primul lui cuban a fost consacrată conferinţei medieze problemele litigioase dintre
a luat cuvîntul Garcia Inchaustegui, de la Punta del Este, în cursul căreia S.U.A. şi Cuba pe cale paşnică, şi de Lipsa de localuri de şcoală SEUL. — Potrivit corespondentului mai mari obiective ce se vor construi iu locul lui Mario Echandi. Francisco
reprezentantul Cubei. S.U.A. au încercat sa „mobilizeze“ ţă­ sigur, neprejudiciind suveranitatea Cu corespunzătoare fac ca peste
500.000 de elevi să nu poată asis­
ta In prezent decit la cursuri in­ agenţiei United Press International, la în Irak cu ajutorul Uniunii Sovietice. Orlich este marc latifundiar şi adept al
Ipcă din primele zile ale revolutei rile latino-americane Ia luptă împotri­ bei.
Dacă totuşi agresiunea va fi dezlăn­ complete. Aproximativ un milion 5 februarie în Coreea de sud au înce­ HAVANA. — „Ecuadorul nu şi-a vln- programului Kennedy „Alianţa pentru
cubane, a spus el, guvernul S.U.A. în- va Cubei. progres“.

cearcă necontenit să o înăbuşe. Aceas­ Unchiul Sain, a spus vorbitorul, a ţuită, ea va primi din nou o lovitură de tineri care sînt în prezent şo­ put mari manevre militare la care par­ dut demnitatea, întrucît suveranitatea BERLIN. — La 5 februarie a sosit
tă politică agresivă şi-a găsit expre­ sosit la Punta del Este cu sacul cu bani zdrobitoare. Cuba nu se va pleca, a meri nu şi-au terminat studiile. ticipă peste 75.000 soldaji. La manevre sa nu se vinde la mezat“, a declarat in Berlinul Occidental Schroder. minis­
sie în intervenţia directă din aprilie ,într-o tnînă şi cu pumnalul plin de spus Garcia Inchaustegui. Patria sau Ritmul de construcţii prevăzut iau parte unităţi sud-coreene, america­ preşedintele Carlos Julio Arosemena în trul Afacerilor Externe al R. F. Germa­
J9G! împotriva Cubei. După eşecul ruşi­ stiige în cealaltă. Scopul său a fost moartea pentru următorii zece ani, a ne, turceşti şi tailandeze sub conduce­ legătură cu recenta conferinţă care a ne. La sosirea sa pe aeroportul Tegel
nos al acestei intervenţii, guvernul .să lovească în inima Cubei. spus Kennedy, nu va rezolva rea generală a comandamentului cor­ avut loc la Punta del Este a mims- din Berlinul occidental Schroder a făcut
S.U.A, a început să pregătească d nouă Reprezentantul S.U.A., Stevenson, ca­ problemele puse de lipsa de loca­ pului de armată nr. 1 al S.U.A. irilor Afacerilor Externe ai ţărilor mem­ o declaraţie ostilă la adresa R. D.
intervenţie. Bande de mercenari sînt liotărîrile adoptale Ia conferinţa re a luat apoi cuvîntul, a negat în luri şcolare şi „consecinţele cla­ bre ate O.S.A. După cum anunţă agen­ Germane.
instruite pe cheltuiala Americii şi sub O.S.A. de la Purita del Este sînt in mod cinic faptele îndeobşte cunoscute selor supraaglomerate şi nepo­ ROMA. — Se anunţă oficial că în ţia Prensa Latina. Arosemena a făcut
conducerea militariştilor americani atît contradicţie flagrantă atit cu Carta Or­ potrivit cărora S.U.A. au săvîrşit şi trivite“. Referindu-se la situaţia cursul anului 1961 costul vieţii în Ita­ această declaraţie in cursul discursu­ BERLIN. — După cum transmite a-
pe teritoriile bazelor acestora, cit şi rn ganizaţiei Naţiunilor Unite cit şi cu pregătesc o nouă agresiune împotriva cadrelor didactice, Kennedy a lia a crescut cu 3,8 la sută. Preţurile lui său ţinut în oraşul Daule. genjia ADN, consulatul general olandez
Statele Unite, în special în Florida, statutul Organizaţiei Statelor America­ Cubei. El s-a dedat ta atacuri groso­ atras atenţia asupra proastei cu amănuntul s-au majorat în această
precum şi în unele ţări ale Americii lane împotriva guvernului cuban şi, de lor salarizări şi a reamintit că perioadă în medie cu 2,8 la sută. SAN JOSE. — ln alegerile prezi­ din Berlinul occidental a refuzat să-i
Latine, ca Republica Dominicană, Por­ ne. Ele oglindesc năzuinţa S.U.A. de fapt, a lăsat să se înţeleagă fără echi­ peste o cincime din profesorii denţiale din Costa Rica. care au avut
voc că Statele Unite nu intenţionează care funcţionează în şcolile ele­ MOSCOVA. — Specialiştii sovietici loc la 4 februarie, Francisco Orlich, acorde viză de intrare în Olanda pro­
to Rico, Nicaragua^ Guatemala şi Pa­ a înăbuşi Cuba eu ajutorul blocadei să renunţe la încercările de a schimba au terminat proiectarea unei uzine me­ candidat din partea Partidului de eli­
orînduîrea socială din Cuta. mentare şi secundare nu au ca- talurgice care va îi construită la Bag­ berare naţională, a fost ales preşedinte fesorului Olto Nagel, preşedintele Aca­
nama. Împotriva Cubei revoluţionare se economice, de a-şl tnenjîne domina­ dad. Această uzină va fi unul din cele demiei de Arte din Berlin.

ţia în America Latină.

Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: lă», 189> 75, 674. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale P. T.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. Tiparul : întreprinderea Poli grafică „t Mai“ — Deva.