Page 24 - 1962-02

PROLETARI DIN TOATE ŢAR ILE, UNIŢI.VA ! Călătorii

c il B itter*7*,Arstet. confortabile
t 0 Muncitori cu o înaltă pre­ e Republica Sud-Africană
L gătire teoretică şi practică. — statul apartheidului.
C Desigur, o călătorie este /
(pag. 2-a) (pag. 3-a) cu atit mai plăcută cu cit
Í • Veşti de la sate 0 Milnnie'V Academiei de are loc in condiţii mai
ştiinţe a U.R.S.S. confortabile: o garnitură
L (pag. 2-a)
l (pag. 4-a)
• Adunările săteşti ale 0 Interviul acordat ziaru­
t lui „Sovetskaia Rossia“ de
t membrilor cooperativelor de de tren curată şi. bine în­
către Albert Onavelo — Lu­ călzită, o sală de aşteptare
C consum (pag. 2 -a)
L
® Muncă perseverentă — cit mai bine amenajată.
Măsurile luate în ultimul
L rezultate bune (pag. 3-a) mumba, in legătură cu ares­
l
(r. ® Scrisoare din uzină’ tarea lui Antoine Gizenga. timp la staţia C.F.R. Pe­
(pag. 3-a) (pag. 4-a):
Anul XIV. Nr. 2215 Joi 8 februarie 1962 4 pagini 20 bani troşani sint îndreptate
tocmai înspre satisfacerea

acestor cerinţe. Aşa de pil­

Adă, de curind, sala de aş­

teptare clasa I-a a fost do
lată cu mobilier nou. Me­
sele nou introduse, cele
peste 20 scaune tapiţate

= ÎWDICI! PREVĂZUT! PENTRU ANUL 1965= şi tablourile de pe pereţi,
fac ca publicul călător să

Şi colectivul nostru îm brăţişează se simtă cit se poate de
bine. ^

iniţiativa furnaîiştiior de ia C ălan Cu trenul nr. 2.390 că- (
lătoresc mulţi elevi. Pen- \

tru ei au fost rezervate ?

Directivele Congresului al l u ­ exclusiv metalic, sau în beton. ~ ¦ Realizarea şi depăşirea în două vagoane speciale. -

lea al P.M.R, constituie călăuză In vederea obţinerii unor rea­ cursul anului 1962 a vitezei me­ Aceslea sint încălzite in- f

în lupta oamenilor muncii din lizări şi mai frumoase la lu­ dii de avansare în abatajele ca­ totdeauna înainte de urca- >

patria noastră pentru făurirea crările în beton, se studiază meră prevăzută pentru anul rea călătorilor. ?

unei vieţi noi, fericite. Iată, abia acum la mina noastră un nou 1965 ; In afara celor amintite, A

sintem în cel de-al treilea an al sistem de armare provizorie. — Obţinerea unei viteze me­ s-a luat şi măsura ca in ^
orele de virf, in staţia Pe- }
planului şesenal şi ei îşi propun Este vorba de armarea provizo­ dii de înaintare în galerii de troşani, să funcţioneze (
două case de bilete. Aceas­ f
deja să realizeze indicii prevă­ rie montabilă şi demontabilă. 50 m.l. pe lună, adică cu cea. 5 ta, pentru a evita aglo­

zuţi pentru 1965. Iniţiativa por­ Dar, in afara celor amintite, m.l. mai mult decit cea prevă­

nită la începutul anului 1962 la se vor lua şi unele măsuri de zută pentru anul 1965;

furnalele din Călan este în acest îmbunătăţire a muncii politice — Armarea tuturor galeriilor meraţia şi a crea posibi­
sens cit se poate de edifica­ de masă. Comuniştii vor fi re­ exclusiv metalic sau în beton,
partizaţi în mod judicios pe indice prevăzut a se realiza in litatea ca toţi călătorii
toare. Dar şi mai mult de cit locurile de muncă. Agitatorii 1965.
atit, spune entuziasmul cu care vor fi îndrumaţi să pună un să-şi scoală bilete.
ea a fost îmbrăţişată de nume­ accent mai mare pe organiza­ TRAIAN DOBR.ICAN
roase colective de muncă din rea convorbirilor cu oamenii, ori I. CRIŞAN
regiune. „Să realizăm în 1962, in­ secretarul comitetului de partid
corespondent

dicii prevăzuţi pentru anul 1965“ de cite ori se ivesc situaţii care Ingf. F./VUL MURU Priveşte 1 Anul trecut O zi cu ceferiştii
a devenit acum un obiectiv prin­ le cer. Periodic, in cadrul şe­ am avut 440 zile-muncă,
cipal al întrecerii socialiste pe dinţelor comitetului de partid, şeful exploatării spune colectivistul Angliei In timpul iernii, cind vintui mii combustibil convenţional tiţi pe cîteva tablouri toate
care o desfăşoară furnaliştii şi în adunările generale şi in şe­ Toma lui Niţu, din satul viscoleşte zăpada, troienind toa­ realizate in cursul anului 1961 plecările, primirile şi manevrele
oţelarii din Hunedoara, minerii dinţele birourilor organizaţiilor GHEOROHE GIURGIU Balomir. Anul acesta voi te drumurile, circulaţia pe ca­ de brigada mecanicului Mihai ce se fac în staţie. Un singur
de bază, se va analiza felul cum 'avea si mai multe. lea ferată devine mai anevo­ lgna. Din totalul economiilor vagon nu se mişcă fără dispo­
din Teliuc, forestierii din Orăş- se realizează toţi indicii pla­ preşedintele comitetului ioasă. E nevoie de măsuri şi in­ ziţia lui.
tie şi Haţeg ş.a.m.d. Şi noi, mi­ sindicatului 13. Al. Petrila tervenţii speciale. Orice intir- de combustibil realizate dc
ziere poate atrage după sine mecanicii depoului Teiuş. se pot — înzestrarea staţiei cu in­
nerii din Petrila, cind am aflat nului de producţie şi angaja­ anularea unui tren. Şi urmările remorca 621 trenuri directe pc stalaţii moderne electrodinamice
distanţa Teiuş--Sighişoara şi re­
despre ea, am studiat cu minu­ mentele luate în întrecere. Co­ sint cunoscute. tur. In anul trecut ci au re­ a înlocuit munca fizică a oame­
morcat 669 trenuri cu tonaj spo­ nilor şi a făcut posibilă creşte­
ţiozitate toate posibilităţile de mitetul sindicatului va organiza ilTTtfJif. Iată de ce, pentru asigurarea rea productivităţii muncii de
care dispunem pentru a o apli­ mai bine întrecerea sociali.':ă. unei circulaţii normale a trenu­ rit. Să adăugăm la aceste rea­ circa două ori, ne informează
ca cu succes. Aşa de pildă, ne-am Folosind toate mijloacele de rilor, în aceste zile se cer din impiegatul Octavian Dragolă.
partea ceferiştilor eforturi spo­ lizări ,,Diploma de unitate Lucrul cel mai important, adau­
propus ca anul acesta să extin­ agitaţie de care dispune şi con­ rite. fruntaşă11, ciştigală in întrece­ gă el, este că se înlătură cu de-
rea socialistă cu celelalte de- săvirşire primirea a două tre­
dem transportul cărbunelui în sfătuirile de producţie, va lupta Vrind să cunoaştem mai în­ pouri din Direcţia regională nuri pe aceeaşi linie.
deaproape situaţia, ne-avi de­ C.F.R. Cluj şi vom avea o ima­
abatajele cameră cu craţere ca fiecare salariat să cunoască plasat in staţia Teiuş. Nod [prin­ gine mai completă despre hăr­ Rezultatele dobîndite anul
cipal (Te cale ferată, de aici. nicia şi entuziasmul acestor Ga- trecut au sporit şi mai mult
blindate de la 3, cite funcţio­ sarcinile ce stau în faţa exploa­ pleacă in fiecare 24 de ore nu meni. hotărirea în muncă a ceferişti­
mai puţin de 46 trenuri de că­ lor. In prima lună a anului,
nează în prezent, la 10. Acest tării, obiectivele întrecerii so­ lători şi 86 trenuri de marfă. Regularitatea şi buna circu­ planul de transport a fost înde­
Şi spre lauda ceferiştilor, pe laţie a trenurilor mai este aju­ plinit in proporţie de 112 la
lucru ne va permite să obţinem cialiste şi realizările ce se obţin. Pentru înfrumuseţarea uzinei foile de parcurs ale mecanici­ tată şi de cei care compun, des­ sută, s-au economisit peste 200
în abataje randamente sporite lor Ignea Mihai, Ion Păcurar, compun şi însoţesc aceste tre­ tone combustibil convenţional şt'
şi. viteze de avansare mari. Măsurile ce ni le-am propus Încă din toamna anului trecut, conducerea U.M. Cugir a luat Eugen Man şi mulţi alţii, nu e nuri. Adică, impiegaţii de miş­ au fost remorcate 54 trenuri cu
au început deja să prindă viaţă. trecut nici un minut intirziere. care, manevranţii, frinarii. tonaj sporit.
Tot în scopul creşterii viteze­ Rezultatele care se obţin : ex­ l măsuri pentru procurarea trandafirilor, a seminţelor de diferite Cu toate intemperiile iernii, tre­
lor de avansare în abatajele ca­ tragerea de către tot mai multe J flori, şi a unor arbuşti ornamentali, necesare înfrumuseţării uzi. nurile remorcate de ei au res­ Pare de necrezut şi totuşi Noapte sau zi, Infruntind cu
meră vom extinde la toate aba­ brigăzi din abatajele cameră a pectat intocmai graficul. M este adevărat. întreaga activita­ bărbăţie gerul aspru al iernii,
tajele din stratele 3 şi 5 folo­ cite două timpuri pe schimb din j nei. Pină acum s-au procurat 1.600 buc. trandafiri şi 6.000 buc. schimb, pe fişa de economii a te a staţiei Teiuş este dirijată ceferiştii stau la posturile lor şl
arbuşti ornamentali. In sera uzinei şi în răsadniţe se vor. produ locomotivei nr. 50.257 găsim no­ de un singur om. veghează necontenit la viaţa şi-
tat altceva: 228,4 tone econo­ siguranţa călătorilor.
1ce 120.000 răsaduri de flori,. Toate acestea vor împodobi aleile. Aşezat la pupitrul de coman­
dă, impiegatul Octavian Dra- S. TRl'ŢA
sirea stîlpilor metalici C.T.S. — aripă, creşterea vitezei de îna­ 1parcurile, rondourile. toate zonele verzi. Uzina noastră va deve- golă urmăreşte cu ochii aţin­
o inovaţie a noastră. Stîlpii res­ intare în galerii etc., sint cea j ni o uzină plină de flori.

pectivi se manipulează uşor şl mai bună dovadă a eficacităţii • TRAJAN N1CULA
sint recuperabili, deci şi foarte lor. Prin urmare, posibilităţi de 1
corespondent

economicoşi. sporire a realizărilor există. An­ C u 14 zile m a i d e v r e m e
La săparea galeriilor In steril gajamentele prin care colecti­
vul nostru de muncă îmbrăţi­ | Harnicii mecani- pararea tractoare­ tribuţia mecaniza­
vom introduce la toate locurile şează iniţiativa furnaîiştiior din l zatori de la S.M.T. lor şi maşinilor torii din echipele
de muncă reincărcătoare cu Călan, sint următoarele: * Orăştie, antrenaţi agricole necesare de reparaţii con­
bandă. Armarea lor se va face 1 in întrecerea socia- in campania de duse de Cornel
' listă, au terminat primăvară.

ÂpSScîrtd p ro p u n e rile m u n c ito rilo r i cu 14 zile mai de- La obţinerea a- Oniga, Radu lan-
vreme decit ter­ cestui succes şi-au cu, loan Seic

Cu ocazia dezbaterii cifrelor ventarea dc către toţi muncito­ menul stabilit re- adus din plin con­ alţii.

do plan pe anul 1962, la sectorul rii a cursului de perfecţionare O sesiune «ie examene rodnică
Hotaţie al uzinei de preparare a organizat la începutul anului şi
minereurilor din Gurabarza, desfăşurarea unei întreceri so- Pentru studenţii anului V al niere, toţi studenţii care au Pentru ca minerii să aibă
muncitorii au făcut propuneri cialiste entuziaste între schim­ facultăţii de exploatări mi­ promovat, au luat note peste
tehnico-organizatorice menite să niere de la Institutul de mi­ 7. Studentul Traian Niţescu. utilaje mai multe şi mai bune
ducă la realizarea ritmică a sar buri, au făcut ca în luna ianua ne din Petroşani, sesiunea de care înainte de a veni la fa­
finilor de plan Ia toţi indicii. rie randamentul de extracţie să examene, care a luat sfirşit cultate a fost maistru miner, Prin grija partidului, munca todele moderne de lucru, cer ca Ciora, lăcătuşul Traian Niconră,
Aplicarea acestor măsuri, frec- se îmbunătăţească cu 4 la sută zilele trecute, a fost deosebit a promovat examenul de ex­ minerilor din Valea Jiului devi­ muncitorii să aibă un bogat ba­ electricianul Francisc Pasca sint
de rodnică. îndeosebi la o. ploatări miniere cu nota 10. ne de la un an la altul tot mai gaj de cunoştinţe. Ce-am între­ doar ciţiva dintre ei.
— ^ ^ = m r^ E E .— ___ faţă de cel planificat, iar cali­ biectele de specialitate, s-au uşoară, mai plăcută. In fiecare prins noi în această direcţie '?
tatea produselor cu 15 Ia sută. obţinut note mari de către Aceeaşi notă a primit la acest an se introduc în mine noi ma­ Comitetul de partid, a instruit Cum profesorii care predau la
RASPLATA Cele mai bune s-au dovedit a fi marea majoritate a studenţi­ şini şi utilaje, se armează me­ colectivul de agitatori pentru a şcoală sint şi ingineri la uzina
lor. obiect şi studentul Florin An- talic mii de m.l. de galerie. Acest îndruma pe muncitori să înve noastră, ei au primit sarcina să
oooooc O O O O ve ooc schimburile conduse de Viorica lucru se reflectă şi în activita­ ţe, să-şi ridice necontenit nive. urmărească cu minuţiozitate ac­
De pildă, la exploatări mi­ dreescu, care are multă expe­ tea Uzinei de reparat utilaj mi­ Iul profesional. Aşa se face că tivitatea fiecărui elev, atit la
Almăşan şi Aurel Grama. nier din Petroşani. Tn anul aces­ am ajuns să avem peste 100 de lecţii, cit şi în timpul practicii.
rienţă in minerit. ta de pildă, planul la utilaje mi­ oameni care frecventează cursu­ In felul acesta se poate vedea
C. D1N1ŢA niere este cu 13 la sută mai m a­ rile şcolii medii serale din loca­ felul cum se formează viitorul
oooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooo Nu de mult, ne infor­ re decit anul trecut, iar la pie­ litate. Marea lor majoritate ob­ muncitor şi înclinaţiile sale.
mează corespondentul nos­ corespondent se de schimb cu 11 la sută. Vom ţin rezultate din cele mai bune
tru I. Crişan, intr-un ca­ Una din căile
produce un nou şi la şcoală şi în producţie. Au prin care mun­
dru festiv, cantoniera Pe- tip de stilpi me­ fost Înfiinţate apoi cursuri de citorii noştri îşi
truţa ştefănescu, dc la sec­ ridicarea calificării pentru îmbogăţesc cu­
ţia L. 5 Petroşani, a fost talici de abataj strungari, frezori, forjori, for­ noştinţele profe­
premiată cu o sumă echi­ şi anume, stilpi matori şi topitori. sionale, este şi
valentă cu salariul ci pe participarea pe­
o lună. lată de ce... tubulari pentru In vederea ridicării gradului riodică la confe­
straturile groa­ de calificare al muncitorilor, am rinţe pe diferite teme, legate
...Trenul plecase din sta­ folosit şi altă metodă. In uzina de necesităţile producţiei. Iată
ţia Subcetate, şi-şi conti­ se. De aseme­ noastră există mulţi meseriaşi citeva dintre ele : „Economisirea
nua drumul spre Pui. in pricepuţi, cu o experienţă boga­ materialelor metalice in con­
faţa cantonului nr. 33, nea vom produce tă şi cu multe cunoştinţe. Pe strucţia de maşini“, „îmbunătă­
cantoniera Petruţa ştefă­ lingă fiecare dintre aceştia am ţirea calităţii utilajului minier“
nescu il primi in poziţia perforatoare pneumatice rotati repartizat să lucreze cite unui şi altele.
reglementară, cu fanionul re, diverse sisteme de colivii de din muncitorii noi, sau din cei
in mina dreaptă. Privea extracţie şi impingătoare meca­ cu realizări mai slabe. Cele amintite mai sus sint
cu atenţie deplasarea gar­ nice de vagonete. principalele măsuri luate de co­
niturii să vadă dacă nu Dar, una din principalele surse lectivul nostru de muncă, sub
cumva sint neajunsuri care Dar, pentru ca minerii să ai­ de cadre ale uzinei este şcoala
ar putea împiedica circu­ bă tot mai rniilte transportoare, profesională de ucenici. Aici am îndrumarea organizaţiei de
laţia normală a trenului. perforatoare şi armături meta­ înfiinţat anul trecut două secţii partid, pentru ridicarea gradu­
Deodată, surprinse un zgo­ lice, ca maşinile de încărcat şi noi : forjori şi turnători. Şi, pen­ lui de calificare al oamenilor.
mot suspect. îşi mări aten­ celelalte maşini şi instalaţii să tru ca ucenicii să-şi însuşească
funcţioneze ireproşabil, munci­ temeinic procesele tehnologice, Noi vom căuta ca pe viitor
ţia. torii, inginerii şi tehnicienii uzi­ să li se dea posibilitatea să apli­ să ne îmbunătăţim mai mult
ce în cele mai bune condiţiuni metodele de predare la cursuri­
ooooooo Iată şi sursa zgomotu­ nei noastre trebuie să-şi perfec­ cunoştinţele predate la cursuri, le de ridicare a calificării, să
lui : la un vagon se des­ ţioneze continuu metodele de în timpul practicii (acum fac le creem muncitorilor condiţii
prinsese o bară de susţi­ muncă, să facă drum tot mai practică la uzină 69 ucenici din optime pentru a putea citi şi
nere a saboţilor, care se larg tehnicii noi în producţie. anii II şi III), sint repartizaţi învăţa.
De fapt, incă de anul trecut, am pe lingă cei mai buni muncitori.
ooooooo tira pe linie. Pericolul era început să introducem la sec Aceştia îi îndrumă cu multă dra­ LAD1SLAU KERE.II
mare, deoarece la primul ţia turnătorie — una din sec­ goste şi pricepere. Frezorul Ioan
pasaj s-ar fi putut agăţa, ţiile de bază ale uzinei — turna­ secretarul comitetului de partid
provocind deraierea trenu­ rea in coji de bachelită, turna­
rea centrifugală a bucşelor din IOS1F LEGRÂND
ooooooo lui. fontă şi bronz, şi formarea me­
N-a mai stat pe gin- canică Ia o serie de repere. In imjiuer şef
cursul anului 1062 aceste noi
duri. Cu febrilitate a înce­ procedee se vor extinde. De ase­ iug. SOFRONIE SÎRBU
put să semnalizeze meca­ menea se va extinde matriţarca
a cit mai multor repere la sec­ responsabil cultural în comitetul
ooooo nicului să oprească... Re­ ţia construcţii metalice.
paraţia a durat doar 17 sindicatului U.R.U.AV Petroşani
minute. Apoi, trenul Este de la sine înţeles că ri.
şi-a dicarea nivelului tehnic al pro­
ducţiei necesită şi ridicarea gra­
continuat cursa în deplina Muzeul din Alba lulia e plin de curiozilăţi. Aici vin zilnic zeci de oameni ai muncii dului de calificare al oamenilor.
Procedeele tehnologice noi, me-
siguranţă. pentru a-l vizita.

oooooooooooooooooooooooo ÎN FOTOGRAFIE : Vede re parţială a clădirii Muzeului regional din Alba lulia.