Page 25 - 1962-02
P. 25
pg. î ’DRUMUL’ SOCIALISMULUI Nr! 2215
iiaiaBPi-^íWMTOaygCTauJM^tBaB^gBaimggcsmtmgmaggnaBSgig
Muncitori cu o înalta pregătire Speetac©! de feaflry
Duminică a avut Ioc la cămi
teoretică şi practică nul cultural din satul Şoimuş, 9 FEBRUARIE 1962
raionul Uia, un reuşit specta
col de teatru prezentat de ar
In raportul la cel de-al lizările întreprinderilor din ora mai buni muncitori. In afară de tiştii amatori din localitate în PROGRAMUL I : 6,30 Emisiu
IlI-lea Congres al P. M. R. şul Hunedoara. participarea activă la îndeplini
se arată că o problemă de rea planului în secţiile produc fata a peste 300 de spectatori, nea pentru sate : Gunoiul
însemnătate capitală pentru Profesorii care au funcţiile de cu piesa ,,Rîsul pămîntului“ de de grajd, un valoros ingrăşă-
economie şi cultură, care se află bază în întreprindere sînt tova tive, atunci cind apar noutăţi în Gh. Ţenţulescu. mînt; 8,00 Din presa de astăzi;
în permanenţă în atenţia p arti răşi dintre cei mai pricepuţi. Ei 9,30 Muzică din opere ; 10,08
dului şi statului nostru, este pre aduc la lecţiile de specialitate secţiile in care îşi fac practica, Printre artiştii amatori care Muzică uşoară ; 12,00 Limba
gătirea de cadre calificate de tot ceea ce este nou în procesul maistrul secţiei şi uneori şefui şi-au adus un aport deosebit ia noastră. Vorbeşte acad. prof. Al.
toate gradele. Corespunzător ne de producţie al întreprinderii. pregătirea şi interpretarea a- Graur; 12,10 Muzică de estra
cesităţilor crescînde, economia Procesele tehnologice sînt expli secţiei explică în ce constă nou cestei comedii sînt tov. Aurelia dă; 12,45 Cîntece populare mol
noastră naţională va primi in cate elevilor aşa cum se desfă tatea tehnică, avantajele care Arsu, Mircea Moga, Tia Petraş doveneşti; 13,05 Concert de mu
anii 1960-1965, peste 100.000 dc şoară ele, la ora actuală, cu teh şi Aurelia Tripon. zică din operete; 14,00 Muzică
noi cadre tehnice medii. De ase nica cea mai înaintată. La lecţii, le aduce aplicarea acesteia etc. populară sovietică; 15,45 Cintâ
menea, se prevede extinderea an profesorii şcolii noastre folosesc AURELIA CERCEA orchestra de muzică populară
de an a şcolarizării pentru pre din plin materialul intuitiv al Rezultate frumoase în instrui a Filarmonicii de stat din Cluj;
gătirea muncitorilor, astfel ca în cabinetelor tehnice, al laboratoa rea elevilor a obţinut „Secţia corespondentă 16,15 Vorbeşte Moscova; 18,30
această perioadă numărul de ca relor etc., dar folosesc mai pre bluming 1.000“ la care elevii ia- Cronica economică; 19,00 Ju r
dre muncitoreşti calificate prin sus de orice agregatele în PENTRU 24 ORE nalul satelor; 20,20 Noapte
şcoli să crească cu circa 260.000. funcţiune, în faţa cărora aduc minatori. încă din trimestrul I bună, copii: „Lăbuţa“ de Juan
elevii, cu scopul exemplificării Vreme nestabilă cu cerul variabil Villafane; 21,15 Luna cărţii la
La realizarea acestor sarcini lecţiilor şi a legării acestora de al anului în curs, au lucrat sin mai mult noros. Izolat vor cădea pre sate.
trasate de partid, un rol impor practică. • guri la posturile de comandă, cipitaţii sub formă de ploaie. Tempe
tant ii revine şi grupului şcolar ratura în uşoară creştere: ziua între PROGRAMUL II; 12,45 Mu
din Hunedoara, care funcţionea In conţinutul lecţiilor pre conducind cu competenţă mari 0 şi —6 grade, iar noaptea între —4 zică uşoară de compozitori ro-
ză pe lingă marele combinat si date de colectivul de profe le agregate. Cum s-a ajuns la şi —10 grade. Vînt potrivit cu inten mîni; 13,15 Reportaj; 15,00 Me
derurgic. sificări temporare de la vest. Dimi
sori, noutăţile tehnice îşi gă aceste rezultate este simplu de neaţa ceaţă. lodii populare romîneşti şi ale
Cele patru tipuri de şcoli: înţeles. De la începutul anului minorităţilor naţionale; 15,35
şcoala tehnică de maiştri, şcoa sesc un loc de cinste. Elevii,- şcolar, elevilor din această clasa PENTRU URMĂTOARELE Actualitatea în ţările socialiste;
la tehnică de personal tehnic, TREI ZILE 17.00 Din muzica popoarelor ;
şcoala tehnică de muncitori ca în laborator, în atelierul şcolii, li s-a stabilit precis locul de 19.00 Muzică din operete vie-
lificaţi, precum şi şcoala profe Vreme schimbătoare şi cu tempera neze: 19,30 Teatru la microfon;
sională, pregătesc în acest an şi în uzină şi Ia clasă, fac cunoş muncă şi atribuţiile care le au. tura staţionară. „Rusalka“ ; 21,15 Cintă clarine
în anii care urmează, cadre care tistul Nicolae Băluţă; 21,30 Ac
vor lucra într-un număr de a- tinţă cu tot ceea ce este nou în Li s-a încredinţat de la început tualitatea radio.
proximativ 40 de întreprinderi
din ţară. Numai şcoala tehnică tehnica profesiei pe care o în răspunderea postului la care
de maiştri pregăteşte cadre care
vor îndruma şi conduce procesul vaţă. urmau să lucreze. La oţelării, La stafia de incubaţie de la G.A.S. Mintia se desfăşoară in
tehnologic în secţii de furnale, elevii anului II şi III, repartizaţi aceste sile o activitate intensă. Incubatoarele au produs de la
oţelărie, laminoare, cocserie, alo In cabinetul de fizică şl me în echipe, au declarat o zi a
celor mai importante întreprin canică, dotat în mare parte cu oţeiarului ucenic. In această zi, începutul anului 12.070 pui.
conduşi de primii topitori şi sub In fo to : Operatorii. Ecatert na Chiriac şi Ion Jurj scoţi,nd
deri ale industriei noastre grele. o serie de aparate şi dispozitive supravegherea muncitorilor, ele
din incubatoare o nouă serie dc pui.
Un însemnat număr de cadre necesare obiectelor de speciali
vii ucenici au elaborat mai mul
de muncitori calificaţi pentru tate, se predau lecţii axate pe
te şarje de oţel.
industria noastră socialistă se practica producţiei. Experienţe
Sîntem convinşi că folosind P en tru 5.00© kg. por m-.
pregătesc în şcoala profesională. le şi demonstraţiile practice la toate condiţiile pe care le avem,
In cele 30 de clase existente la cabinet, dau elevilor posibilita vom asigura elevilor noştri un boabe hectar
înalt nivel de cunoştinţe, vom da
şcoala profesională, se instruiesc tea să-şi însuşească in mod
patriei cadre de muncitori cu o Inginerul agronom al gospo a fost stabilită pe un teren cui
aproximativ 900 de ucenici în creator cunoştinţele de care au pregătire pe măsura cerinţelor dăriei agricole colective din tivat în anul anterior cu grîu.
Pregătirile au început îndată
meseriile de furnalişti oţelarî, nevoie la practicarea meseriei. impuse de dezvoltarea economiei Cristur. tovarăşul Liviu Aîeman. după recoltarea plantei premer 9 FEBRUARIE 1962 măvara e fierbinte; BRAD: Ro
noastre naţionale, de agregatele ne-a relatat aspecte privind
laminatori, cuptor ari etc. Vorbind de instruirea in p ro Hunedoarei de astăzi şi de inli gătoare. A fost efectuată arătu DEVA: Poveste despre o meo, Julieta şi întunericul; HA
ne, cu tehnica lor cea mai avan preocupările actuale ale colecti ra la 27 cm. adîncime. Odată cu
Cursurile la acest centru de ducţie, trebuie să spunem că sată. viştilor, pentru realizarea pro îngheţul s-a începui transportul fată; HUNEDOARA : Umbre al ŢEG: Drumul spre înalta so
ducţiei de 5,000 kg. porumb boa
invăţămînt profesional sînt pre secţiile combinatului oferă ele be Ia ha. în cultură neirigată. gunoiului de grajd. Zilnic, ate be; PETROŞANI: Circul fără cietate; LONEA: Insula în flă
lajele şi remorca continuă să
date de peste 100 ingineri şi teh vilor noştri toate condiţiile ne MUREŞAN ABEL Parcela care se va cultiva cu po transporte gunoiul de la grajdul cupolă; Porto Franco ; SIME- cări ; TEIUŞ : Dragostea te aş
rumb pentru obţinerea unei pro- RIA: S-a furat o bombă; ORĂŞ teaptă; ZLATNA: Fii atentă
cesare însuşirii celor mai temei directorul grupului şcolar gospodăriei. In scopul ridicării TIE: Omul nu se predă; Leon bunicuţo; ILIA: Pline şi tran
fertilităţii solului, colectiviştii Garos îşi caută prietenul: ALBA dafiri; APOLDUL DE SUS: A d io
nice cunoştinţe în legătură cu C. S. Hunedoara i ducţii de 5.000 kg. boabe la ha., din Cristur vor administra în pri IULIA: Normandie Niem en:
măvară cîte 150-200 kg. azotat de
tehnica nouă, avansată. La G. Â. S. Oarda de Jos amoniu la ha. După aplicarea Genevieve; SEBEŞ: Cină pri- copilărie.
îngrăşămintelor se va efectua o «•?•rBsaaflaEnr-anMrînHEDîHasTUHrttiuanaMnnunEiLuaffBnaflraasainEEinQaBKnHHiEflEHninEaffliaGr
Elevii furnalişti, oţelari, lami
arătură la adsnehnea de 20-25
natori, începind din anul II, fac cm. Pină la semănat, terenul
se va menţine curat şi fără
nicieni, recrutaţi din rîndurile practica la cele mai noi şi mo Reparafiile se apropie de sfîrşii crustă, prin lucrări cu grapa j DIRECŢIA R EG IO NAL S5E ECONOMIE
inginerilor şi tehnicienilor din derne agregate din combinat. şi discul. Cînd temperatura so
combinat, legaţi direct de pro Aceştia sînt încadraţi in echipe Antrenaţi in întrecerea socia stelate, semănători 2 S.P.C. — 2, I FORESTIERA DEVA
cesul de producţie al întreprin de muncitori şi lucrează efectiv listă, lucrătorii de la G. A. S. din etc., reparaţiile au fost termi lului va ajunge Ia 8-10 grade, C3a?1I
derii, în afara profesorilor de la realizarea şi depăşirea planu Oarda de Jos, raionul Alba, nate. se va însămînţa porumbul du E
cultură generală care, de ase lui de producţie, iar elevii lăcă biu hibrid, cîte 30 kg. boabe la j Vinde din stoc supranormativ:
menea. îşi exemplifică lecţiile cu tuşi, strungari, sudori sînt re muncesc cu însufleţire pentru Succesele obţinute aici se da- hectar. Insămînţatul se va efec i
terminarea reparaţiilor. Pină in toresc in primul rind bunei or
ziua de 6 februarie a. c., ei au ganizări a muncii in atelier, G
aspecte culese din viaţa şi rea partizaţi pentru instruire celor terminat reparaţiile la 6 trac exemplului comuniştilor şi me tua cu maşina 2 S. P.C.—2, res- n ~*
ltoare din cele 7 planificate şi la
2 motopompe pentru irigaţii din
canizatorilor fruntaşi Gheorghe pectîndu-se distanţele de semă a $ materii prime, materiale ct0102 grupa 1 j
Drîmbărean, Ion Braşcoviţă, nat (80 cm. între rînduri şi 30
i
Cornel Streja şi Gligor Varvara
care s-au situat permanent în cm. pe rînd). Se va urmări în
fruntea întrecerii socialiste. acest fel realizarea unei densi
tăţi dc 40.000 bucăţi plante Ia
M. R. hectar.
lIVei ibiM iiîiiecI p e r s o n a l e # piesede schimb şi rulmenţi \
ct. 107 grupa II
Zilnic, librăria din Haţeg dis biblioteci personale. In prezent J
cele trei planificate. i
La pluguri purtate, pluguri
tractoare, sape rotative, grape
tribuie oamenilor muncii din peste 350 de cititori işi au biblio întreaga suprafaţă ( 10 ha), [ n articole de uz personal ca:
localitate numeroase cărţi. Nu tecile lor personale. La obţine stabilită pentru obţinerea a
mai în trimestrul IV al anului Magazin universal 5.000 kg. porumb boabe la ha., ni — bocanci ln
1961, s-au vîndut 30.693 cărţi, rea acestor rezultate un merit — pantaloni vătuiţi
La numai cifeva ore după săr re, raionul Orăştie au avut pri a fost repartizată unei echipe
iar in anul acesta peste 9.300. important il are şi tovarăşul bătoarea inaugurării gospodă lejul să se bucure de o nouă alcătuită din colectivişti pri î — combinezoane de doc şi cauciucate
Ciura Tiberiu, responsabilul u- riei, colectiviştii din Dineu Ma- realizare înfăptuită in satul lor. cepuţi în cultura porumbului.
Un mare număr de oameni ai »a şi alte materiale. g»a
muncii din Haţeg şi-au făcut nitătii. SATE Duminică, 4 februarie, aici a In perioada actuală toţi membri «!Lista amănun$iiă a materialelor se poate con- »
fost inaugurat şi noul magazin echipei participă cu regularita
VESTI DE LA universal la construcţia căruia te la învăţămîiitul agricol de » sulta la D. R. E. F, — Deva serviciulaprovizionare, â
colectiviştii şi-au adus o valo
masă, însuşindu-şi metodele cele K -••sp.nERr.KnHEnaEans’snEnannrcnEaGnnHEESUDHHGnnKnFîuanERnnKEnHEnnKEHnnaaionfeui9'
mai eficiente obţinerii de pro
ducţii mari. Pentru spargerea
roasă contribuţie. Ei au prestat crustei care împiedică răsărirea
plantelor şi pentru extirparea
legaţii. la conferinţa uniunii sînt frecventate cu regularita la lucrările de construcţie 950 buruienilor, se vor efectua lu
zile de muncă patriotică, a că crări cu sapa rotativă. Prima
Pregătiri pentru raionale. te de peste 100 colectivişti. ror valoare se ridică la peste sapă rotativă se va face perpen
campania de primăvară I. ONIŢĂ Pină in prezent am participat 23.000 lei. dicular pe direcţia de însămîn-
ţare, pentru a nu acoperi plante
In grădina de legume şi corespondent la 9 lecţii predate de tov. in V. PETRESCU le tinere cu bulgări de pămînt.
zarzavaturi care se întinde pe
20 ha., colectiviştii din Lăpuş- Seară de calcul giner Victoria Hruşcă şi pro Măsurile luate şi cele prevă
nic, raionul llia vor planta şi fesoara Felicia Predoni. zute în continuare sînt bune şi
4 ha. cu cartofi, din care 1 prezintă garanţia că obiectivul
ha. cu cartofi extratimpurii. în La gospodăria agricolă colec Lecţiile predate, printre care \ Creşte nivelul de trai propus va fi îndeplinit. Organi
acest scop, cu mai bine de 6 tivă din salul Demsuş, raionul „Folosirea raţională a pămin- al colectiviştilor zaţia de partid şi consiliul de
săptămini in urmă, membrii Haţeg, a fost organizată cu tului“, „Creşterea păsărilor“ conducere al gospodăriei dove
acestei gospodării au pus la cit.va timp in urmă o seară de ori Pregătirea şi aplicarea în De cînd a fost inaugurată gospodă desc mult interes în mobiliza
iarovizat 4.000 kg. cartofi. calcul pe tema Porumbul si grăşămintelor organice“ nc-au ria colectiva in satul Balomir, tot mai rea colectiviştilor la înfăptuirea
loz— factor important in creş fost de un real folos. mulţi ţărani muncitori şi-au construit sarcinilor ce revin gospodăriei.
De asemenea, pe terenul des terea producţiei de lapte“. După fiecare lecţie, noi dis case noi. Şi pentru ca strădaniile lor să
tinat producerii de legume a Tehnicianul agronom. Florin cutăm asupra celor învăţate.
fost transportat pină in pre Filip, a completat expunerea Pentru îmbogăţirea cunoştinţe- Numai în anul trecut, 10 colectivişti, fie urinate de către toţi colecti
zent 100 tone gunoi de grajd, făcută, cu calcule comparative lor. de la biblioteca comunală printre care Gheorghe Hcrlea, Ion Ma-
iar pe terenul destinat produ care au relevat valoarea nu ni se aduc de fiecare dată noilă şi Saveta Vnlcu, şi-an construit viştii, comuniştii, membrii con
cerii la hectar a 5.000 kg. po tritivă a porumbului siloz, a cărţi cu ajutorul cărora putem case uoi, iar alţi 20 şi le-au renovat.
rumb boabe, cite 30 tone în ovăzului, lucernei şi trifoiului. aprofunda temele expuse“. siliului de conducere, sînt în
Şi colectivistul Angliei Avram s-a
mulat dc ciirind în casă nouă. primele rînduri la toate acţiu
nile.
La această acţiune au partici
pat peste 100 de colectivişti. M. RUGINESCU
îşi îmbogăţesc n n r 1/—>r~*r r^r^r^r
grăşăminte naturale la fiecare G11. NI j ULLSCU cunoştinţele Adunările săteşti al® membrilor UZINA DE FIBRE Şl FIRE SINTETICE
hectar. cooperativelor de consum SAVINEŞTI — PIATRA NEa MŢ
corespondent In cadrul G. A. C. din sa
Concomitent cu aceasta. în tul Bobilna funcţionează trei Adunările săteşti ale membri au hotărît ca în acest an să în --R E G IU N E A B A C Ă U -
atelierul gospodăriei a fost re Sectorul zootehnic, cercuri de invăţămînt agrozo lor cooperativelor de consum,
parat întregul utilaj agricol Şl în continuă creştere otehnic : agricolt zootehnic şi caseze diferenţa intre fondul so ANGAJEAZĂ:
tocurile de rame pentru răsad legumicol, la care participă cu pentru prezentarea dării de sea
niţele care vor ocupa 800 m.p. Membrii, gospodăriei, agricole regularitate 110 colectivişti. mă şi alegerea consiliilor, sînt în cial subscris şi cel vărsat, care — Ingineri m ecan ici
colective din satul Mesteacăn, toi. In scopul desfăşurării în bu însumează 11.000 lei.
L. COSTA raionul Brad, au hotărît in Pină în prezent, la fiecare
tr-o adunare generală ţinută din aceste cercuri au fost ţi Realizarea sarcinilor coopera
corespondentă
Adunarea membrilor recent ca în acest an să dez nute cite 9 din cele 16 lec ne coudiţiuni a acestor adunări, tivelor a stat în centrul atenţiei. — ingineri chim işti
cooperativei volte şi mai mult. sectorul zo ţii stabilite în planul tematic Astfel, numeroşi membri ai coo — Ingineri energeticieni
otehnic. Prin cumpărări şi din pentru întreaga perioadă de au fost organizate numeroase — Ingineri textilişti
Zilele trecute a avut loc prăsită proprie, numărul vaci funcţionare a lor. consfătuiri cu membrii coopera perativelor, printre care Vasile
tivelor, pe grupe de case şi cir
Opreanu, Ioan Nedeleu şi Danii
cumscripţii, in care au fost dis Dăncilă din raionul Sebeş s-au
adunarea membrilor coopera lor va ajunge la 120 capete, Pentru însuşirea mai temei cutate sarcinile actuale. Pe m ar angajat să valorifice prin coo — Maiştri m ecan ici
faţă de numai 60 capete la nică a lecţiilor, în faţa cursan
tori din raza de activitate a început de an. Colectiviştii din ţilor au fost rulate două filme ginea dărilor de seamă au fost perativă 960 kg. cartofi, 60 kg. — M aiştri energeticieni
cooperativei Daia. Darea de Mesteacăn au propus de ase documentare, care au avut ca purtate discuţii şi s-au făcut fasole, 2.000 kg. fier vechi, 400 — M aiştri chim işti
seamă prezentată de preşedin menea, să crească, pentru în tem ă: „Gunoiul de grajd — propuneri deosebit de valoroa — Maiştri textilişti
tele consiliului cooperativei, ceput, (!00 păsări. cel mai valoros îngrăşămint“ se. Astfel, membrii cooperativei bucăţi ouă şi să efectueze 6
tov. Damian Iosif, a scos în şi „Cultura porumbului siloz şi din Ciungani, raionul Brad, au transporturi voluntare. Peste Specificăm că posturile de maiştri se vor ocupa
evidenţă rezultatele bune în II. POPA insilozarea lui“. propus să se construiască şi în 2.000 bucăţi ouă s-au angajat să prin concurs.
registrate anul trecut în acti satul lor un magazin. Pentru valorifice şi Ioan Mariş, Ioan
corespondent Mureşan, Ion Radu din satele
efectuarea acestei construcţii, ei Cerbia şi Almaş Sălişte, raionul
vitatea cooperativei. Datorită La şcoala producţiilor Interesul de care dau dovadă s-au angajat să contribuie cu Uia. Tovarăşii ingineri şi maiştri care solicită anga
organizării mai bune a muncii mari 25.000 lei. Propuneri asemănă jarea în uzina noastră, vor trimite prin poştă ur
şi a aprovizionării unităţilor cursanţii, pentru însuşirea în toare au mai făcut şi locuitorii Concomitent cu adunările pen mătoarele acte fa serviciul personal:
cu mărfuri, planul de desfacere In scrisoarea trimisă redac văţămintelor preăate la şedin din satele Mihăileni, Rîşculiţa, tru dările de seamă, cooperati
al cooperativei a fost realizat ţiei zilele trecute, tov. Victo ţele de cerc, pentru aplicarea Ocoliş, Boiu, etc. vele şi-au continuat activitatea — CERERE
in proporţie de 103 la sută. ria Crişan. colectivistă din Te- lor în practică, este o garan de producţie înregistrînd din — AUTOBIOGRAFIE
iuş, scrie: ţie sigură că amil acesta, la In scopul întăririi cooperati prima lună a anului succese în — FOTOCOPIE SAU COPIE LEGALIZATA DUPĂ
'Adunarea generală a aprobat G.A.C. din Bobilna se vor ob velor din punct de vedere fi semnate. Astfel, în raza de acti
repartizarea beneficiului din „La G.A.C. „30 Decembrie“ ţine producţii sporite, atit din vitate a cooperativei din Zam, DIPLOMĂ.
din Teiuş se desfăşoară odată sectorul vegetal cit şi din sec nanciar s-a dezbătut cu tot sim O ferim locuinţă în oraşul
anul trecut care se ridică la pe săptămînă cursurile agro torul zootehnic. raionul Uia au fost achiziţiona
109.000 lei, a ales noul consi zootehnice de masă. Cursurile ţul răspunderii şi problema a- te 218 kg. păsări, 220 kg. nuci Piatra N eam ţ
GII. ORM1ND12ANU şi 1.800 kg. fier vechi. Rezulta
liu, comisia de revizie şi de chitărli fondului social sub te asemănătoare au obţinut şi
corespondent scris. Astfel, in satul Prăvăleni,
raionul Brad, membrii coopera cooperativele de pe raza comu
tivei care şi-au construit cu un nelor Geoagiu si Beriu.
N,V ' V ' V v V rV ' V ' ' V ( V !'V ' ' U ' 'N/v'i/'-'vfl» —V'-'S/' V ' V M A V A ' ' V V an in urmă un magazin mixt, I. ON1ŢA ^ lUuJ wfulvJu/u/u/Uv J i %„J k J u ; u. J i_/ i . J l
