Page 26 - 1962-02
P. 26
i\r. 221S DRUMUL! SOCIALISMULUI paf. 3
MUWCA PEISSEVKKEMTâ E c o n o m ii la
REZULTATE BU1E
pre|ui d e c o s t
In luna iunie 1961 mi s-a în zării experienţei şi metodelor socialiste, am organizat imediat
credinţat sarcina să preiau con Zilele trecute Ia I. C. S j
ducerea brigăzii de tineret nr. înaintate. Astfel, in cadrul unei o convorbire cu întreaga bri Hunedoara, s-a încheiat cal-:
153 de la orizontul 6 al minei cuiul preţului de Cost pe tri
Ghelar, unde treburile nu mer convorbiri, le-am vorbit mineri gadă. Am făcut cunoscută im mestrul IV al anului 1901. Cu
geau prea bine. Pentru a con această ocazie s-a constatat că
tribui la îndreptarea lucrurilor, lor din brigadă despre metoda portanţa pe care trebuie să o şantierul electrotehnic' a reali
pentru a şti mai bine ce tre zat o economie de peste
buie să fac, m-am sfătuit cu de exploatare în subetaje cu acordăm întrecerii socialiste 1.300.000 lei.
secretarul comitetului de partid înmagazinare. care se desfăşoară in acest an
şi care, are la bază ca princi Reducerea consumurilor spe
şi cu alţi membri de partid. — Noi nu le putem folosi ?. pale obiective : calitatea mine cifice de materiale, sporirea pro
îmi amintesc şi astăzi cuvin M-au întrebat tov. Ion Costin, reului şi îndeplinirea ritmică a ductivităţii muncii şi dotarea
Gîscă Zamfir şi ceilalţi tova planului de producţie. Cu aceas muncitorilor cu cele necesare —
tele ce mi le-a spus secretarul iată citcva din căile prin care
comitetului de răşi. au fost realizate aceste econo
partid : „Noi a- mii. Şi, mai trebuie amintit că
preciem munca — Se p o t! Dar pentru acea tă ocazie am hotărît ca brigada peste 550.000 lei din economia
pe care ai de de 1.300.000 lei, au fost reali
pus-o în brigada sta, trebuie disciplină, altfel noastră să reducă procentul de zaţi de colectivul lotului IV^
nr. 152. Spe
răm, că şi în noua brigadă vei n-am făcut nim ic! Trebuie de rebut. V. ROP
munci cu aceeaşi dragoste. Nu
uita insă niciodată faptul că Acum, în bri corespondent
eşti agitator“...
gada noastră e-
Mă simţeam mîndru de sar
cina încredinţată. Dacă voi ri xistă o atmosferă
dica şi această brigadă la nive
lul celor fruntaşe, atunci ori CIÎITORULlir tinerească, plină
zontul 6, va da minereu mai de entuziasm.
mult şi de calitate mai bună.
La început însă, nu a fost uşor. — Nu am mai
'Am constatat că pe fişa de pon
tai mai erau încă unele lipsuri asemenea să ne organizăm mai rebutat din iunie anul trecut
nemotivate, calităţii minereului
nu i se acorda atenţia cuvenită bine munca. nici un vagonet de minereu, iar
etc. După trei zile de muncă,
timp în care am cunoscut si Treptat, datorită unei munci planul l-am realizat ritmic. Sîn-
tuaţia din brigadă, am organi
zat o discuţie colectivă cu mem politice perseverente, activita tem convinşi că şi în viitor vom
brii brigăzii.
tea a început să primească alt îmbogăţi neîncetat succesele Ce minunate sint zilele de
O condiţie principală ca să curs. Disciplina de producţie se noastre. Eu nu voi uita nicio
obţii rezultate în muncă, este
înfiripa în brigadă. In iulîe 1961 dată că sint nu numai şef de iarnă ! i PENTRU CIA MAI
buna organizare a acesteia —
le-am spus eu. Dar aceasta lip am obţinut primul succes: pla brigadă ci si agitator. In fotografie : Peisaj de IUN REPORTAJ ?fe
seşte în brigadă. Apoi am expli nul a fost realizat cu două zile iarnă din satul Plosca.
cat pe larg, fiecăruia, ce are de mai devreme, iar Ia calitate CHHLBAN DUMITRU f n . /rr;-? o PENTRU CEL
făcut. şei de brigadă la orizontul 6
Dar, eu nu puteam lucra în
ne-am încadrat în procentul ad 1. M. Ghelar
mină şi zi şi noapte. Am sta
bilit cu şefii de schimburi ce mis. Acesta a fost doar începu
este necesar să facă ei, subli
niind mai ales preocuparea ce tul. In fiecare lună apoi, pla Scrisoare uzină
trebuie s-o aibă pentru îmbu
nătăţirea calităţii minereului, nul a fost realizat şi chiar de Mobilă de tot mai buna
grija ca' nici un vagonet de mi păşit.
nereu extras să nu conţină şist.
Anul acesta l-am început
Desigur, nu i-am uitat nici pe
tinerii Peşca Mihai, Gavrilă bine. Luna ianuarie am înche calitate Dragă redacţie — îşi începe Trebuie să justificăm încrede părtăşeşte experienţa înainta
Man şi Giseă Zamfir care, pe iat-o cu un bilanţ frumos. Am tov. Ioan Roşu scrisoarea. Am rea de care ne bucurăm. tă, sint popularizaţi fruntaşii
lingă faptul că mai aveau ne participat la ultima consfătu şi metodele lor de muncă, şi
motivate, nici nu lucrau cu des obţinut peste plan 3,60 m. îna In cadrul întreprinderii de industrie bilit măsurile care să fie luate pen ire organizată de ziarul „Dru Chiar din primele zile ne-am dacă va fi cazul vom publica
tulă tragere de inimă. Le-am intare, iar calitatea am îmbu locala „Vasiic Roaită“ din Haţeg, tru evitarea unor fenomene asemă mul socialismului“ cu cores întocmit un plan cu obiective articole satirice la adresa ce
vorbit în faţa tovarăşilor lor de nătăţit-o cu 1 la sută. Fireşte, funcţionează şi o secţie de mobilă. In nătoare. Astfel, în atelierul dc lustruit pondenţii voluntari din uzina concrete după care să ne des lor ce nu se încadrează in
muncă despre sarcinile şi atri la obţinerea acestor realizări, anul trecut, colectivul acestei secţii a s-a instalat un ventilator care rege .,Victoria“ - Călan. Atunci am. făşurăm munca. Unele dintre disciplina brigăzii.
buţiile ce le au. Apoi, le-am ex şi-a adus contribuţia de sea obţinut rezultate bune în ceea cc pri nerează aerul şi contribuie la menţine luat hotărirea să vă scriu. In aceste obiective au caracter
plicat că îndeplinirea planului mă şi munca desfăşurată de noi, veşte îndeplinirea şi depăşirea sarci rea unei temperaturi constante de prima mea scrisoare vreau să permanent, altele temporar. Muncind în acest fel. după
în mod ritmic are o mare im agitatorii. nilor de plan, la toate cele 12 tipuri plus 20 dc grade 0. O altă măsură vă povestesc c.ite ceva despre; Aşa de exemplu noi ne-am două luni am putut raporta
portanţă şi pentru alte între de mobilă care se execută aici. De luată în cadrul secţiei se referă Ia propus să cucerim titlul de că nu am avut nici un rebut şi
prinderi. Dacă1 mina Ghelar îşi In activitatea agitatorului nu păşirile cele mai mari s-au înregistrat noua organizare a muncii. Dacă piuă Brigada noastră „Brigadă dc calitate“. De ace nici o piesă executată dc cali
îndeplineşte planul în mod rit trebuie să existe repaus. Agita la somiere duble, divanuri-pat, fotolii ea, in planul de muncă am tate inferioară, nici o absenţă
mic, va ajuta ca şi furnalele torul trebuie întotdeauna să se „Sovuta“ şl altele. Depăşirea medic atunci o echipă executa garnitura In luna decembrie a anului prevăzut măsuri pentru a exe nemot ivată şi nici o tntîrziere
din Hunedoara să-şi realizeze sizeze noul, precum şi lipsurile realizată este de 22 la sută. De re completă dc Ia croirea materialului trecut, 21 dc tineri de la sec cuta numai lucrări dc cea mat
planul lor de producţie. Mineri ce se manifestă la locul de mun marcat că în marc parte, produsele lemnos pînă la montare şi lustruire, ţia mecanică a uzinei „Victo bună calitate, cum ar fi: in de la serviciu. Maşinile sint.
lor cu mai multă experienţă, că. Pentru un agitator nu este dale peste plan au (ost confecţionate acum s-a trecut la organizarea echi ria“ din Călan ne-am consti tr-ajutorarea tovărăşească în bine întreţinute. Respectind
le-au fost încredinţaţi cîţiva suficient să fie el însuşi exem din materiale economisite, ceea cc a pelor pe faze de operaţiuni. In acest tuit într-o brigadă de produc ridicarea calificării profesio
dintre tovarăşi mai tineri pen plu personal de muncă şi disci dus la scăderea preţului de cost sub fel se va ajunge ca în scurt timp ţie. Am primit denumirea de întocmai normele dc tehnica
tru a-i ajuta să-şi însuşească plină, deşi aceasta este o con cel planificat cu peste 3 la sută. Ur muncitorii să sc specializeze în dife brigada a Il-a dc strungari a nale, studierea cărţilor tehni securităţii nu am avut niciun
mai bine meseria. diţie principală, ci trebuie să mărind o dată cu depăşirea planului şi rite operaţii, să dea produse dc cali tineretului.
fie un om bine pregătit din ridicarea calităţii produselor, în aten tate mai bună şi, ceea ce e deosebit ce de specialitate de la bi caz de accident.
Multă1 atenţie acord populari punct de vedere politic, ideolo ţia colectivului a stat grija pentru dc important se va putea exercita un Tovarăşii din comitetul de Aceste rezultate ne dau un
gic şi cultural. In acest scop eu fabricarea de mobilă durabilă şi es control pc faze. partid şi din comitetul sindi bliotecă, formarea de biblio
acord o mare atenţie pregătirii tetica. In această privinţă s-au evi catului ne-au felicitat pentru imbold şi mai puternic in
mele personale. Cum procedez? denţiat îndeosebi echipele conduse dc Drumul pc care a pornit colectivul această iniţiativă şi ne-au teci personale din care să nu muncă. Vom cuceri titlul de
In primul rînd, particip cu re comuniştii Iosif Drăghin şi Constan secţiei de mobilă de la „Vasile Roai spus: „Vrem să munciţi in aşa Brigadă de calitate“ şi vom
gularitate la instruirea ce are tin Pctrescu. tă“ este un drum bun. lipsească cărţile tehnice, in
Ioc Ia comitetul de partid al în fel incit să ne mindrim cu voi. lupta să fim mereu fruntaşi,
treprinderii. Citesc materialele In anul trecut au sosit însă două Pentru a sc obţine în viitor rezul special „Cartea strungarului“ să nu avem nici un tinăr din
ce mă interesează din „Scînteia“ reclamaţii de la doi cumpărători. Sc tate bune, este de asemenea necesar să Nu uitaţi că privirile tuturor brigadă la nivel mediocru.
şi ziarul nostru regional, arti sublinia îndeosebi lipsa dc grijă la sc deschidă cursuri de ridicare a ca şi altele. 'Acordăm multă aten
cole din publicaţiile „Munca de finisarea mobilei, la îmbinarea şi lificării. Aceasta cu atît mai mult cu tinerilor din uzină sint îndrep In acest sens un succes l-am
partid“, „Lupta de clasă“, „Car montarea furnirului. Delegatul care cit majoritatea muncitorilor s-au ca ţie întreţinerii maşinilor-unel şi dobîndit prin schimbarea
netul agitatorului“ etc. s-a deplasat la faţa locului a con lificat la locul dc muncă. tate asupra voastră. Trebuie să
statat că defectele se datorcsc între te, a sculelor, precum şi or atihidinii faţă de muncă a to
In majoritatea cazurilor stau prinderii. Desigur ele au fost înlătu Este important de asemenea ca le fiţi un exemplu în tot ce varăşului Voicu Petroiescu ce
de vorbă cu fiecare tovarăş în rate, dar pentru întregul colectiv aces aprovizionarea cu materiale să sc ganizării judicioase a locului de astăzi se numără printre frun
parte. Este o metodă care dă te reclamaţii au fost un semnal dc facă în mod ritmic pentru a se asi faceţi. Voi sinteţi băieţi har muncă, păstrării curăţeniei şi taşii brigăzii noastre. Dar des
rezultate foarte bune. La apari alarmă. Sub îndrumarea directă a or gura un nivel de lucru susţinut.
ţia unor documente de partid ganizaţiei de partid, un colectiv în nici şi sintem convinşi că o folosirii din plin a timpului de pre el am să vă mai scriu cu
sau materiale importante în frunte cu tînărul inginer şef Cezar Prinfr-o muncă tot mai organiza altă ocazie.
presă, organizez convorbiri pe Dobrescn, a analizat cauzele şi a sta- tă, calitatea mobilei fabricate la să auzim lucruri frumoase des muncă. Fiecare dintre aceste
brigadă. Un exemplu : la apari ION ROŞU
ţia Directivelor C.C. al P.M.R. I.I.L. „Vasile Roaită“ din Haţeg va pre voi“. obiective îl urmărim îndea
fi tot mai bună. strungar
'Aceste cuvinte calde, părin proape aşa ca să le putem în
MORIA VASfUONI
teşti, ne-au însufleţit. Avem deplini pe toate.
f deci o misiune importantă. Gazeta de perete ne este de
un real folos. 'Aici se publică
diferite materiale în care se îm
cu privire la criteriile Întrecerii
Acest stat, unde teroarea, ra Republica Sud-Africană —statui terile occidentale nu şi-au mo
sismul şi exploatarea sînt ridi- dificat cu nimic poziţia faţă de
dicate la rangul de principii de guvernul din Pretoria. Acesta
politică de stat, a luat fiinţă in
mod oficial în anul 1910 prin apartheidului este Şi motivul pentru care Ver-
gruparea a patru provincii: Cap, vvoerd refuză cu incăpăţînare să
Pregătiri intense Natal, Tranvaal şi Orange cu o pună în aplicare rezoluţiile
suprafaţă totală de 1,2 milioane
kilometri pătraţi. Aici trăiesc versat-o“ printr-o grevă gene folosiţi circa 2.600.000 de bătu prinzind peste 50 de organizaţii adoptate de O N.U. în cursul ce
16.000.000 locuitori, dintre care
fa M in e ru l L u p e n i numai 2,9 milioane albi (en rală organizată în semn de pro (băştinaşi), iar 3.700.000 bătu sindicale, coordonează lupta lor 15 ani ele cind problema
glezi şi olandezi).
test împotriva politicii de apart sint ţinuţi în rezervaţii. Peste pentru revendicări economice şi apartheidului se află pe agenda
Pînă la 31 mai 1961, acest
Echipa ele fotbal clin categoria Iată şi loturile de jucători stat purta denumirea de Uniu heid a guvernului. Au avut loc 500.000 de africani muncesc în politice. In ultimul timp au sesiunilor acestei organizaţii.
A, Minerul Lupeni, face intense folosite în acest meci. nea Sud-Africană, apoi a fost
pregătiri în vederea începerii re transformat în „republică“, în mari demonstraţii de protest, minele de cărbune, aur şi dia avut loc numeroase greve ale Mai mult, Lovv, ministrul Afa
turului campionatului cît şi în ve LOTUL A : Mihalache (Szik- urma unui simulacru de refe întregul aparat de represiune al mante şi primesc salarii care, în
derea turneului cp urmează să-l lai) — Stanciu, Vasiu (Coman), rendum, la care au participat dictaturii care se afla în stare cele mai fericite cazuri, echiva muncitorilor din centrele indus cerilor Externe al Republicii
Dan li — Szoke (Mlhăilă), Mi- numai alegători albi. Formarea de alarmă a intrat imediat în lează cu un sfert din salariile
întreprindă în a doua jumătate Iialy — Cucu, Comşa, Standt, Ion „republicii“ a fost hotărîtă cu funcţiune. Mii şi mii de băr primite de muncitorii albi, cu triale importante, organizate în Sud-Africane, simţindu-se în
a lunii februarie în R. D. Ger O. Ion, Olteanu. o majoritate de 74.500 de voturi baţi şi femei au fost aruncaţi toate că nimeni nu poate spu
şi ea a avut drept scop con în temniţă. ne că muncitorii de origine eu semn de protest împotriva po curajat de declaraţiile puteri
mană. Cu prilejul turneului din LOTUL DE TINERET : Kiss — centrarea maximă a puterii în ropeană trăiesc din belşug.
R. D. G. Minerul Lupeni va sus Kerestes (Sebok), Zamşa, Teică mîinile dictaturii primului mi Acest popor asuprit trebuie liticii de apartheid, pentru îm lor occidentale, a încercat in
ţine trei meciuri la 18 februarie nistru Venvoerd şi retragerea să îndure foametea şi mizeria înghesuită în rezervaţii sau în bunătăţirea condiţiilor de viaţă. prima parte a actualei sesiuni
— Sima II, Nicula, (Sotir) — Africii de Sud din Common- în cea mai bogată şi mai avan cartiere speciale, în numele se O serie de greve din oraşele a Adunării Generale a O.N.U.
cu Aufbau Magdeburg, la 20 fe Cotroază lj, Nisipeanu (Mazilu), wealthul britanic, pentru a ob sată ţară a continentului afri gregaţiei rasiale pe. care auto
bruarie cu Chemie Halle şi la Brigon (Czergo), Paraschiv ţine posibilităţi mai largi de can. Republica Sud-Africană rităţile o prezintă ca pe cea Pretoria, Johannesburg, Cape să facă reclamă tiranicei poli
25 februarie cu Stendthalle. (Precup), Căran. promovare a politicii de apart este cea mai mare producătoa mai bună soluţie a „problemei town, Sharpeville au luat sfîr- tici de apartheid, străduindu-se,
heid. Puterea a rămas în mii- re de aur din lume, una din rasiale“, populaţia neagră al şit cu victoria greviştilor. Mari spre uimirea întregii Adunări
In cadrul pregătirilor, dumi Golurile au fost înscrise de nile minorităţii albe, în timp cele mai mari producătoare de cătuită din bătu, zuluşi, cofri
nică, minerul Lupeni a susţinut Ion C. Ion, (2), Cucu şi Standt. ce milioane de negri continăă uraniu, iar din subsolul ei se ex etc. îndură o mizerie indescrip acţiuni se desfăşoară împotriva Generale, să explice „raţiunea
să fie lipsiţi de drepturile ce li trage o treime din diamantele tibilă. Populaţiei de culoare ii
un meci de antrenament cu e- De remarcat că toate schimbări se cuvin ca cetăţeni ai ţării lor, întregii lumi. Tcatfe acestea, îm este interzis să părăsească aces legilor antimuncitoreşti, rasis “ şi avantajele“ acestei politici.
chipa de tineret. Lotul primei sînt excluşi din viaţa politică, preună cu zăcămintele de man- te rezervaţii, care de obicei sînt
le in formaţii s-au făcut la pau expuşi cruzimilor şi bestialită gan, cupru, minereu de fier, bîntuite de şomaj şi foamete. te, cum ar fi legea cu privire Pe ioc, la propunerea delegatu
echipe a făcut un joc dinamic, ză. ţilor unui regim fascist. azbest, cărbune, gresie şi crom Din cauza politicii inumane, mii la suprimarea mişcării comu lui Liberiei, majoritatea covirşi-
in care atacul a dovedit multe formează baza economiei ţării. de copii mor de foame anual, niste, legea pentru interzicerea toare a Adunării a votat o mo
posibilităţi. Deşi învinsă cu 4-0 I. CIORTEA „Nu obţinem libertatea prin Exploatarea acestor bogăţii este iar vîrsta medie de viaţă a ne alegerii muncitorilor negri în ţiune de cenzură, care a con
(3-0) echipa de tineret a fost un rezultatul referendumului sau comitetele executive ale sindi damnat discursul insolent al lui
corespondent al alegerilor, limitate la ale catelor, legea pentru interzice Low şi practicile rasiste ale gu
s cbun partener de joc. gători albi, se arăta în decla rea dreptului la greve pentru vernului său. Doar reprezentan
HI raţia Frontului unic sud-african muncitorii de culoare, legea cu ţii puterilor colonialiste în frun
din exil, ci numai pe baza luptei privire la înfiinţarea de sectoa te cu delegatul american s-au
de masă, în care să se unească re speciale pentru grupuri sau abţinut de la vot, sa.u au împăr
In cadrul spartachiadei de iar primul loc s-a clasat concuren toate păturile poporului nostru rase etc.
nă a tineretului — faza pe ora ta Elena Moroianu (Metalurgis tăşit punctul de vedere al lui
şul Cugir — duminică s-a des tul Cugir). pentru a salva ţara de bariere
făşurat pe pîrtia de la cabana le rasiale şi de dominaţia albă“. împărţită între monopolurile şi grilor este de numai 36 de ani. Regimul fascist al Iul Ver- Lovv.
Prislop întrecerile de schi. Iată COBORIRE. La proba rezerva Intr-adevăr, populaţia de cu
rezultatele tehnice înregistrate : tă juniorilor intre 14-16 ani, au loare a ţării nu recunoaşte acest trusturile engleze şi americane. Mai mult, Camera Minieră a woerd primeşte un sprijin se Exprimînd voinţa popoarelor
luat parte 14 concurenţi. Locul referendum1. Proclamarea repu Din dispoziţia lor. vaste tere creat numeroase birouri de pla rios din partea monopolurilor lor, mai multe guverne afro-
FOND 3 km. — juniori 14-16 I a fost ocupat de Ioan Anghel blicii nu a fost o sărbătoare
pentru milioanele de africani nuri diamantifere sînt ţinute în sare care se Îndeletnicesc cu străine. Acest lucru a fost ex asiatice au rupt relaţiile diplo
ani. Au participat 13 concurenţi. fiind urm at de Constantin Şte- care constituie patru cincimi din
Pe primele trei locuri s-au cla fănescu şi Remus Herban toţi de întreaga populaţie. Ei au „ani afara exploatării pentru a men importul de muncitori africani primat rit se poate de clar de matice, economice şi comerciale
sat în ordine Constantin Ştefă- !a asociaţia Oţelul. La proba re ţine preţurile mari stabilite pe din -coloniile învecinate. Astfel Venvoerd, care a arătat că ţă cu Republica Sud-Africană, exe-
nescu, Constantin Popa şi Şte zervată juniorilor între 16-18 piaţa internaţională. Poliţişti sînt aduşi în Republica Sud- rile occidentale sprijină politi cutînd un boicot organizat îm
fan Marcovici, toţi de la asocia ani, s-au prezentat la start 23 înarmaţi, călări pe cămile, pă Africană zeci de mii de munci ca segregaţiei rasiale din Re potriva mărfurilor provenite din
ţia Oţelul Cugir. concurenţi. Primele trei locuri
au fost ocupate in ordine de zesc aceste terenuri. Datorită tori anual, pentru a ascuţi con publica Sud-Africană „pentru a această ţară. In prezent, în toa
FOND 5 km. — juniori 16-18 Ştefan Gherman, Eugen Tripa şi unor astfel de procedee, şi mai curenţa între muncitorii de cu ţine piept raţionalismului ne te ţările se desfăşoară o vastă
ani. La întreceri au participat Anton Stauber, toţi de la Oţelul. ales a „miinii negre“ de muncă loare sud-africani şi a menţine gru“, adică mişcării de elibera campanie de solidaritate cu
18 concurenţi, clasindu-se în or La proba rezervată seniorilor au ieftină, potrivit statisticilor ofi valoarea muncii „braţelor ne re a africanilor. „Prietenia din lupta poporului sud-african.
participat 8 concurenţi. Locul I ciale, o serie de monopoluri au gre“ la un nivel cit mai scăzut. tre Republica Sud-Africană şi
dine : Ioan Florinca, Anton Pera, a fost ocupat de Ioan Ciucure], realizat anul trecut in Repu Temeliile tiraniei sînt puter
Nicolae Baltaru, toţi de la aso La proba senioarelor locul I a re blica Sud-Africană profituri fa In ciuda tuturor interdicţiilor, ţările occidentale, a continuat nic zdruncinate nu numai de
ciaţia Oţelul. venit concurentei Maria Ciugu- buloase : 200 şi chiar 300 la Congresul Sindicatelor din Uni Venvoerd, slujeşte intereselor ampla mişcare de protest a
dean (Metalurgistul). sută. unea Sud-Africană (Sactu) con acestora din urmă“. Iată de ce, populaţiei de culoare, dar şi de
FOND 5 km. — seniori. La tinuă lupta pentru organizarea în ciuda rezoluţiilor O. N. U. larga mişcare do solidaritate cu
startul întrecerii s-au prezen Concursul a fost bine organi Pentru stăpînii albi, orice mij care condamnă politica rasistă lupta populaţiei africane, care
tat 7 concurenţi. Locul întîi a zat, concurenţii obţinind rezul loace pentru ţinerea africanilor muncitorilor, indiferent de cu a guvernului Venvoerd şi cerc se manifestă cu tot mai multă
fost ocupat dc Dichter Herbert tate frumoase. loarea pielii, extinzlndu-şi în
(Oţelul), urmat de Suciu Aurel
(Metalurgistul) şi Dahell R-oland M. VILCEANU sub jug sint binevenite. In ex acest fel influienţa în rîndul ma statelor să boicoteze mărfurile vigoare in toate ţările lumii.
(Metalurgistul).
corespondent ploatările agricole europene sint selor exploatate. Congresul, cu- provenite din Africa de Sud, pu O. ALHXANDROAIE
FOND 3 km. —- senioare. Pe
