Page 3 - 1962-02

Mr. 2205 I DRUMUL’ SOC!ALÍSMULUI n’íMt 3

sgrasKigsüiftaisasswasjuxr'' T^rRowEStfWÂ*---••AyM«-«rtieúr!!rr*i3cr::‘,"'''?ín?ij a r >inufesaavarera:zxazzsÁCJnr - *¦•rn-usar*- ¦¦-^"-^^tCTí^yt^gxgqgg!

Să ridicăm neîncetat nivelul La biblioteca
învăţăm?ntu!ui de partid ain Lupeni

0 după-aminză. La biblioteca clu­

Luni dimineaţa biroul Comite­ rea problemelor esenţiale ale tiva „Drum nou1', secţia semi- jului muncitoresc dtn Lupcm c maic
cocs de la uzinele „Victoria“ ierlotă. Aproximativ 150 de tineri H
tul orăşenesc de partid Hune­ învăţă arii marxist-leniniste şi Călan etc. vîrstilici vin zilnic să împrumute carp
sau să studieze în sala de lectură.
doara a luat în discuţie desfă­ a problemelor fundamentale ale In cuvîntul lor, participanţii
la discuţii au făcut propuneri — Mie, daţi-mi vă rog „Întreţinerea
şurarea şi conţinutul învăţămîn- politicii partidului nostru. pentru continua îmbunătăţire a utilajului minier" — se adresă un
învăţămintului de partid şi în miner calic bibliotecară.
' .u, de partid. La şedinţă au S-au scos de asemenea în evi­ mod deosebit a calităţii muncii
propagandiştilor. S-a propus de După ce cartea a [ost prezentată
participat de asemenea secretari denţă rezultatele din ce în ce asemenea să se organizeze un celui care a solicitat-o, bibliotecara
control şi mai temeinic asupra mai trece o carte in Uşa minerului
ai comitetelor de partid din mai bune în ceea ce priveşte conţinutului lecţiilor, confcrin- loan Bică. Lucrind cu multă price­
eficacitatea învăţămintului de ţelor, seminariilor. In vederea pere, bibliotecara Olivia Bucur a reu­
unele Întreprinderi şi instructori partid. Aşa cum s-a arătat de extinderii metodelor bune folo­ şit să inregisbeze un mare număr
site in învăţă mîntul de partid, de cititori. Numai în pruncie 20 de
teritoriali ai Comitetului oră­ către mulţi participanţi la dis­ s-a propus să fie organizate zile ale anului au fost citite 1.711
cuţii, în oraşul Hunedoara un schimburi de experienţă cu pro­ volume de către 505 cititori, din ca.c
şenesc de partid. pagandiştii. peste 200 slut mineri şi tehnicieni.
număr tot mai mare de cursanţi
in raportul prezentat de tov. caută soluţii şi metode prin ca­ In concluzie a luat cuvîntul Tot în această perioadă au fost
Mozeş Geza, directorul Cabine­ tov. Tiberiu Frankfurt, secretar prezentate recenziile cărţilor „O viaţă
tului orăşenesc de partid şi în re să contribuie cit mai bine la al Comitetului orăşenesc ai de om“ de M. Mihalache şi „Bariera“
cuvinte participanţilor la dis- rezolvarea practică a uno? pro­ P.M.R. care a vorbit despre sar­ dc T. Mazilii, la care au luat parte
c ţii - au reliefat o serie de bleme ce le ridică procesul de cinile ce stau în faţa organelor
şi organizaţiilor de partid în peste 400 oameni ai muncii din ora­
succese obţinute in ceea ce pri­ producţie, viaţa. vederea îmbunătăţirii desfăşu­ şul Lupeni.
veşte im. nătăţirea desfăşură­ In scopul îmbunătăţirii des­ rării propagandei învăţăturii
rii învăţămîntului de partid. B. RUSALTN
făşurării şi conţinutului învăţă­ marxist-leniniste, a educaţiei co­
Ţinînd seama de îndrumările mintului de partid Comitetul corespondent
Comitatului Central al Partidu­ orăşenesc al P.M.R. Hunedoara muniste a oamenilor muncii.
lui şi ale Comitetului regional a format colective în componen­
P.M.R., organele şi organizaţii­ ţa cărora au intrat numeroşi GH. CAIilNESCU Apa Cernii, va fi zăgăzuită. La Cinciş se construieşte in acest scop un mare baraj care
le de partid din oraşul Hune- lucrători din aparatul de partid, va pune stavilă apei, acumulînci-o mir rin mare lac. de unde apoi se va îndrepta spre marile
doara au acordat în acest an o ai cabinetului orăşenesc de
mai mare atenţie problemelor partid, propagandişti cu expe­ agregate care s-au construit in ultimii ani in oraşul Hunedoara.
învăţămintului de partid, edu­ rienţă, care au ajutat în mun • Aici, pc acest şantier, se lucrează acum dc zor. Sute de muncitori, unii excavatorişti, alţi1
caţiei comuniste.
ca lor propagandiştii, cursanţii, macaragişti sau dulgheri, fierari-bel onişti sau săpători etc., ridică tot mai sus construcţia ba­
rajului. IN FOTOGRAFIE: vedere generală a şantierului de construcţie a barajului de la.
in întregul oraş, aşa cum s-a au controlat conţinutul lecţii­
arătat în cadrul acestei şedin­ lor, seminariilor etc. Cinci;.

ţe, se constată o serioasă îmbu­ In urma acestor măsuri se con­ Furnalelor - minereuri
nătăţire a învăţămintului de stată o simţitoare creştere a n i­ de bună calitate
partid, o creştere simţitoare a velului muncii de propagandă, N POSTA si Siurale ritmic ir! .JÇaf
nivelului ideologic al membrilor o îmbunătăţire a activităţii pro­ j/ţjSjSJ} täßA
(Urmare din pag. l-a) IL» O V Âsmiyr
şi candidaţilor de partid. A cres­ pagandiştilor, a discuţiilor la CniBaRgQSnSEESQZ
cut în mare măsură răspunde­ seminarii etc.
rea propagandiştilor pentru în­ In cadrul discuţiilor au reie­
şit şi unele lipsuri. S-a relatat
deplinirea sarcinilor ce li s-au spre exemplu, că Comitetul oră Maishul ( Maghearu nului pc întreprindere. Şi aceasta Cine răspunde?
încredinţat. S-a îmbunătăţit poate duce în zilele următoare la neîn-
şenesc de partid din Călan nu rici. de oţel lichid. deplinirea planului de livrări.
componenţa propagandiştilor, acordă suficientă grijă pregătirii In anul acesta,
majoritatea din ei conducînd cu De unde provine această anomalie?
multă competenţă activitatea propagandiştilor. Din această în perioada 1—24 Din faptul că între unităţile siderur­ „La clubul I.C.S.H. rulează un s-a „mirat“ cînd a auzit că la
cercurilor şi cursurilor. Organe­ cauză nivelul unor cursuri nu ianuarie, colectivul gice şi miniere nu arc loc totdeauna, film frumos. Neapărat voi mer­ colţul roşu nu se desfăşoară nici
le şi organizaţiile de partid au este Încă destul de ridicat şi nu conclus de tovară­ cu regularitate, o bună corelare a lu­ ge să-l văd“. Aşa îşi spun side- o activitate. Cu acest lucru insă
lucrat mai bine cu propagan­ corespunde întotdeauna cerin­ Tinărul Gheor- Gheorghe Maghea­ şul Gh. Maghearu crărilor dc reparaţii. Furnaliştii, de rurgiştii şi constructorii din noi nu ne mulţumim.
a obţinut o depă- \ pildă, nu-i anunţă totdeauna pe mi­ Călan.
diştii, i-au controlat, li s-a acor­ ţelor creseinde ale cursanţilor. glie Maghearu ter­ ru a muncit cu şi şire de normă de ¦ neri cînd au opriri planificate. Aici se pot organiza seri lite­
Cpmitetul de partid de la între­ peste 20 la sută. După cele spuse de tov. Dur- rare, joi ale tineretului, dumi­
dat mai mult ajutor. Membri ai prinderea minieră Ghelar nu minase Şcoala m e­ mai mare însufle­ De cinci a venit la In afară de aceasta, credem că şi nici cultural-sportive, concursuri
biroului Comitetului orăşenesc acordă suficientă atenţie desfă U.R.U.M. Petro­ capacitatea de însilozarc c prea mică. dui — preşedintele comitetului „cine ştie răspunde“ pe dife­
de partid au expus în faţa pro­ die tehnică din ţire. Acest- lu­ şani, în viaţa lui Dc aceea nu se poate crea o rezervă sindicatului I.C.S.H., „Cluburi rite teme de cultură generală.
şurării învăţămintului de Gheorghe Maghea­ pe mai multe zile, care să poată pre­ Toate acestea însă, nu se pot
pagandiştilor lecţii, conferinţe partid. Datorită slabei preocu­ Cluj. Ca absolvent cru a fost oglin­ ru -- în afară de veni lipsa minereurilor la furnale respectiv nu se numeşte club ci realiza de la sine. Să vedem ce
pe teme ale construcţiei de par- pări a Comitetului de partid, faptul că a fost atunci cînd la mină există vreo de­ face preşedintele comitetului de
1id, construcţiei economice şi învăţământul de partid în unele a fost <trimis să dit cu prisosinţă numit, maistru — fecţiune, sau care să dea minerilor „colţul roşu“. Intr-adevăr, aci
ele stat, ale situaţiei internaţio­ s-au petrecut o posibilitatea să continue în acelaşi
nale. cercuri şi cursuri se desfăşoa­ lucreze la U.R.U.M. in anul 1961 cină seamă de eveni­ ritm activitatea atunci cînd furnalele in tabăra „30 Decembrie“ din
ră la un nivel scăzut, predările mente. Cel mai au opriri.
Ca urmare a exigenţei mani­ Petroşani. Şi aşa... turnătoria de o- important s-a pe­
sint greoaie, abstracte şi plicti prin 1955 a pornit ţel, condusă de ti­ trecut în anul Lucrările Conferinţei regionale de
festate, a controlului efectuat, sitoare. 1959. Atunci, co­ partid au arătat că este mare nevoie
spre Valea Jiului. nărul maistru a muniştii, apreciin- dc fontă. La rindul lor furnaliştii din
în ultima vreme s-a îmbunătăţit Acelaşi lucru se mai întâmplă clu-i ¦activitatea şi Hunedoara şi Călan s-au angajat să
conţinutul lecţiilor, conferinţe­ şi in cadrul unor cercuri şi Ardea de nerăbda­ îndeplinit planul comportarea, au facă tot ce le stă în putinţă pentru Călan există acest colţ roşu. El secţie sindicală de la lotul Că­
lor, seminariilor, acestea fiind cursuri de la I.C.S.H., coopera- hotărit primirea a produce, cît mai multă fontă, cu un
mai bine orientate spre tra ta ' re să-şi. cunoască sa în rindul mem­ procent de declasate redus. Este ne­ se află intr o baracă şi se com­ lan. Dar, în primul rînd, cine-i
brilor de partid. voie (înşă^ca rjicţi i să-şiit aducă o (pjţ-
noii tovarăşi şi lo- . Apoi, în 1960 s-a ţioaşă „contribuţie, minerii., din. T'eliuc pune dintr-o sală cu citeva preşedinte ? Tov. Durdui „bă­
căsătorit. V i a ţa şi Ghelar. Ei trebuie să livreze fur­
cui de muncă. A- OAMENI nouă pe care o nalelor .minereu de bună calitate, rit­ bănci, un aparat de proiecţie şi nuieşte“ că ar fi tov. Zaharia
trăieşte Gheorghe mic şi în cantităţi suficiente 1
&i juns la U.R.U.M.P., Al Z IL E L O R Maghearu şi fam i­ un ecran, precum şi o încăpere Smarandache, alţii spun că
a fost repartizat lia sa e oglindită ___o _
să lucreze ca tur­ NOASTRE şi de faptul că a de 3/3 metri unde s-ar zice acesta a fost pînă de curînd
primit o locuinţă Co! ecliviştir dezvoltă
Pentru ca viata vagoanelor nător în brigada confortabilă in noi­ că ar fi biblioteca. Pe lingă preşedinte, iar acum ar fi unul
le blocuri construi­ sectorul zootehnic.
să fie cît mai lungă comunistului Rus anual cu 45 dc te la Petroşani, toate acestea mai există şi alt­ nou (e vorba de tov. Păun care
Gavrhă. In aceas­ zile înainte de ter­ şi-a cumpărat mo­ Ţăranii muncitori din Sibişet, raio­
tă brigadă a avut men. nul Orăştie, au inaugurat gospodăria ceva : nu puţină ci multă lipsă după cît se aude, nu a fost prin
colectivă în luna decembrie, anul tre­
An de an, din atelierele sec­ R.P., Lovasz loan, şef de parti­ multe de învăţat. Aceste rezultate cut. De la început colectiviştii au ho­ de preocupare faţă de acest colţ Călan niciodată).
Abia acum putea se datoresc folosi­ tărî t să dezvolte sectorul zootehnic.
ţiei a doua vagoane din Sime- dă — şasiu R.K., Constantin să îmbine cunoş­ rii unor metode a- Din creditele acordate de stat, pe ter­ roşu. Poate că, pînă la urmă, se­
tinţele teoretice a- vansaţe pc care men lung şi fără dobîndă, ci au cum­
ria îşi reiau, circulaţia pe dru­ Cîndea, şef de partidă tîmplari cumulate în cei tinărul maistru şi S-a 1intetesat' ’'bâte “cineva"'de1 cretarul organizaţiei de partid,
patru ani de şcoa­ le-a însuşit stu­
murile -iie -fier ale patriei sute R.K. şi altele, s-au angajat să lă. cu munca prac­ diind diferite cărţi „activitatea“,.,desfăşurată aci ? tov. lliseî Gîdea, va reuşi să-l
tică. Doi ani, cit a de specialitate. Aşa
şi sute de vagoane. Pentru ca execute reparaţii de cea mai lucrat în brigada de exemplu, la e- — Da, s-a „interesat“ îţi răs­ găsească pe cel căutat şi să-l
lui Rus Gavrilă, el laborarea şarjelor,
viaţa vagoanelor să fie cît mai bună calitate, să predea lucră­ a obţinut rezulta­ caută ca întotdea­ pund tinerii constructori. A ve­ tragă la răspundere. In felul
te frumoase în una să procure din
lungă, colectivul nostru de mun­ rile pe punct-cheie, să reducă muncă. încă de a- timp materia pri­ nit aici odată tov. Moraru — acesta s-ar pune capăt lipsu­
tunci tovarăşii săi mă : fier vechi, şi
citori, mobilizat de către orga­ preţul de cost al reparaţiilor. au văzut că Ună- restul materialelor. directorul clubului O.T. din Hu­ rilor în activitatea colţului roşu.
rul Gheorghe Ma­ Mai mult, caută
nizaţia de partid, luptă pentru Entuziasmul colectiv trezit de ghearu e un mun­ ca permanent, cele
citor harnic şi pri­ două cuptoare să
îmbunătăţirea _____________ Directivele C. C. ceput. In anul fie în stare bună. nedoara (de care aparţinem) şi !. CIOBANU

continuă a caii al P.M.R. cu pri-

taţii reparaţiilor Postul de Corespondenţi vire la criterii- „ P e r îlr u cel m m Irasmos d o rm ito r a

si perîecţio- voluntari ne comunică le intrecern s0‘

narea procesu- __________ _______________cialiste pe anul

lui de producţie. - 1Q02 in rindul Colectivul clasei anului I A de la rate perdele, feţe de masă şi tablouri,
Şcoala tehnică de contabilitate din întrecerea „Pentru cel mai frumos
Numai în cursul anului trecut muncitorilor secţiei a 11-a va­ Sebeş, a pornit o frumoasă iniţiativă dormitor“ a cuprins toate clasele şco­
care are ca scop buna întreţinere şt lii noastre.
au fost aplicate în producţie 27 goane a Atelierelor R.M.R. Si- înfrumuseţare a dormitoarelor. Trecînd
CONSTANTIN BISCĂ
de inovaţii care au dus la îm­ meria, ne dă siguranţa că pla­

bunătăţirea calităţii şi la rea­ nul de producţie global, mărit

lizarea unor economii in valoa­ în acest an cu 15,5 la sută faţă 1957, conducerea In acest sens re­ bilă în valoare de părat în prima lună (decembrie 1961) Ia fapte, elevii acestui an au organi­ Şcoala tehnică de contabilitate

re de 61.000 lei. de anul trecut, va fi îndeplinit uzinei, apreciin- paraţiile se fac la peste 7.500 lei, a- 35 de viţele. Zilele trecute, colecti­ zat îtn dormitor model. Au fost procu­ Sebeş

in acest an sîntem hotărîţi şi depăşit. du-i munca şi ca­ timp şi in bune parat de radio viştii din Sibişel au mai cumpărat

ca, pe baza criteriilor întrecerii In ce priveşte calitatea repa­ lităţile sale l-a nu­ conăiţiuni. De a- „Balada“ şi al­ încă 15 viţele şi 60 de oi ţigăi. O însufleţită acţiune
socialiste prevăzute în Directi­ raţiilor vom munci astfel incit mit maistru la tur­ semenea ţine o tele. O atenţie deosebită acordă dezvol­

vele C.C. al P.M.R., să ridicăm durata de funcţionare a vagoa­ nătoria de oţel. strinsă legătură cu MARIA NEGRUŢ tării sectorului zootehnic şi colectiviş­ Din primele zile ale acestui an, ti­ tarea fierului vechi. Organizaţi pc
şi mai mult prestigiul secţiei, nelor să fie cit mai lungă. Primind această muncitorii pentru tii din Orăştioara de Jos, Orăştioara nerii din organizaţia U.T.M. — cubi- echipe, ei au colectat şi predat la
executind reparaţii de calitate sarcină, de răspun­ a asigura formele si dc Sus, Blandiana, Găstăti etc. Ei au touri, a uzinei „Victoria“ Gălan, au I.G.M. 11.500 kg. fier vechi, iar S.500
ireproşabilă la vagoane. Vom 10AN PÎRVU dere, t i n ă r u l R. BĂLŞAN procurat în luna ianuarie 35 viţele şi pornit o însufleţită acţiune de colec­ kg. fontă a fost predată turnătoriei
acorda toată atenţia ridicării necesare turnăto- 260 oi cu lină semifină. nr. 1 din cadrul uzinei.
permanente a calificării pro­ tehnician corespondenţi
fesionale a muncitorilor noştri, membru în biroul organizaţiei
deoarece numai printr-o califi­ W V W C-S^'v'V •VSZ'i'
care superioară putem îmbu­ de bază P.M.R.
nătăţi continuu calitatea repa­ Porto-Rico este cea mai mică II N IF \ Y & PORTO RICO inscripţii ca „Trăiască liberta­
raţiilor la vagoane, putem gos­ EMIL TEODORESCU insulă din arhipelagul Ani,He­ tea insulei Porto Rico“. Poliţia
podări şi mai chibzuit mate­ lor. Suprafaţa sa nu depăşeş­ IUI A\ IRI l i IS !I
preşedintele comitetului te 8.900 km. pătraţi. Populaţia, încearcă zadarnic să le şteargă
rialele. sindical de secţie rialiştii americani au recurs la pentru că imediat acestea apar
Colectivele de muncitori con­ formată în majoritate din creoli acţiuni şi mai demagogice. Ast­ în alte părţi“.
DUMITRU BUHAIANU şi metişi, atinge 2.500.000 lo­ fel, in anul 1952, S.U.A. au ac­
duse de Loghin Piscoi, şef de nituitor cuitori. ceptat adoptarea unei „consti­ Datorită condiţiilor de trai gura deosebire că animalului i Nici închisorile, nici bătăile şi
partidă — lăcătuşi R.P., loan tuţii“ care ar fi urmat să asi­ inumane, după cel de-al doilea se acordă uneori mai multă gri­ teroarea nu-i inspăimîntă pe
Vlad, şef de partidă — şasiu Din postul de corespondenţi Capitala ţării este oraşul San gure autonomia acestui terito război mondial a avut loc o e- jă şi mai multă atenţie. luptătorii portoricani.
voluntari ai ziarului „Drumul Juan. riu. In realitate această „con­ migrare masivă din Porto-Rico
socialismului" de Ia secţia a stituţie“ a permanentizat în în S.U.A. In urma acestei emi­ Imperialiştii americani nu In ţară activează Partidul co­
Il-a vagoane a Atelierelor Economia din Porto-Rico are Porto-Rico statutul colonial. grări, in S.U.A. există astăzi s-au mulţumit cu jefuirea bo­ munist care joacă un rol de
un caracter unilateral. Baza ei 500.000 de portoricani. Cei mai găţiilor din Porto Rico, ci, ţi­ frunte în mobilizarea forţelor
R.M.R. Simeria este agricultura (plantaţiile) şi Jugul colonialismului ameri­ mulţi au fost înghesuiţi în nînd seama de poziţia strate­ patriotice în lupta pentru inde­
exploatările de mangan! 80 îa can este simţit din plin de că­ gică a acestei ţări, au transfor- pendenţa naţională. Partidul
La. fabrica sută din suprafaţa agrară a ţă ­ tre portoricani. In timp ce în (D & ea m m ta r mat-o intr-un adevărat „G ibral- Comunist din Porto Rico luptă
„1 Mai" din Pe­ rii aparţine societăţilor ameri­ cei 10 ani, dintre 1942 şi 1951, tar al Mării Caraibilor“. Porto pentru alungarea imperialişti­
treşl i lucrează cane. De asemenea tot acestor imperialismul american a cîşti- „Harlemul spaniol“, un adevă­ Rico a devenit adică una din ţă ­ lor americani din ţară, pentru
ca strungar tov. societăţi le aparţin şi întreprin­ gat 30 milioane de dolari din di- rat gheto al populaţiei portori- rile pe teritoriul căreia au fost democraţie şi pace.
Fakner Simion. derile pentru exploatarea mine­ v'.lende şi dobînzi rezultate de cane din New York. instalate baze militare america­
In munca des­ pe urma investiţiilor în Porto- ne. Bazele militare „Roosevelt Intr-o declaraţie dată recent
făşurată el ob­ lor precum si *minele însăsi. Rico, procentajul şomerilor a Aici, în S.U.A., contrar propa­ Roades“ şi „Ramsey-Field“ sint publicităţii Partidul Comunist
ţine succese deo­ crescut în această ţară de la 25 gandei americane, portoricanii menite să înăbuşe orice mişcare din Porto Rico a arătat că este
sebite in înde­ Insula Porto-Rico a fost des- la sută la peste 35 la sută. n-au găsit o viaţă mai bună. In de eliberare din Venezuela, Cos­ hotărit să nu se supună legii
plinirea sarcini­ coperită de Cristofor Columb in acest sens este semnificativă ta Rica, Nicaragua. In acelaşi fasciste Mc Carran potrivit că­
lor ce-i revin şl anul 1493. La scurtă vreme după Colonialiştii americani osîn- descrierea condiţiilor de muncă timp, aici sint pregătiţi merce­ reia membrii partidului trebuie
in mod deosebit aceea, în „nul 1508, insula a clesc poporul din Porto-Rico la la o fermă agricolă din Glas- nari in vederea unei agresiuni să se înregistreze ca „agenţi ai
în îmbunătăţi­ lost cotropită dc către conchis­ 0 viaţă de mizerie cumplită. Sa­ boro, statul New Jersey, făcută împotriva Cubei. unei puteri străine“.
rea calităţii lu­ tadorii spanioli. Jugul inchizi­ lariile scăzute ale muncitorilor de ziarul „Diario de Nueva
crărilor efectua­ torial al colonialiştilor din Ma­ autohtoni (de citeva ori mai York“: ,,ln prezent există pes­ împotriva exploatării cvîncene In afara Partidului comunist,
te. drid a rost menţinut mai bine mici decît în S.U.A.), costul ri­ te 150 de localităţi din S.U.A. şi a mizeriei, împotriva baze­ în Porto Rico mai activează si
de 4no de ani. dicat al vieţii (cu 50 la sută mai Unde portorizanii muncesc în lor militare americane, se ridi­ Partidul „Mişcarea de luptă
ridicat decît în S.U.A.) fac cu condiţii mai grele decît robii. A- că la luptă masele largi de por­ pentru independenţa insulei
După războiul spaniolo-ame adevărat insuportabil traiul şezarea Glasboro este formată toricani. Porto Rico“, care grupează in
rican din 1898, insula a încăput portoricanilor. din barăci înconjurate cu sîr- jurul său mii de membri, luptă­
pe mina altor stăpîni, mai h ră ­ mă ghimpată, prin care trece Sint cunoscute marile răscoa­
păreţi decît cei dinţii, imperia­ Tabloul vieţii întunecate a curent electric, pentru ca por­ le populare din anii 1511, 1835, tori neînfricaţi pentru elibe­
liştii nord-americani. portoricanilor poate fi comple­ toricanii să nu poată ieşi de 1867, 1868 etc. Cea mai mare
ta t cu date deosebit de sum­ aici nici măcar pentru a pleca rarea ţării.
Drept „compensaţie“ pentru bre. In Porto-Rico se găsesc pes­ în oraş. Adevărul trist este că răscoală, care a avut loc în anul
teritoriul Porto-Rico, imperia­ în multe regiuni ale S.U.A. com­ Marile demonstraţii care au
liştii americani au dat curţii te 125.000 de bolnavi de tuber­ 1950, a fost reprim ată crunt, avut loc lunile trecute in Porto
regale spaniole citeva milioane Rico dovedesc că muncitorii, ţă ­
de dolari. culoză şi 40.000 de cerşetori. A- iar tribunalele au pronunţat ranii, tineretul portorican nu
mai pot tele:a ca ţara lor să fie
Iniţial Porto-Rico a fost de­ proximativ 60 la sută din popu- condamnări însumînd 16.000 dc o colonie a S.U.A. şi în acelaşi
clarată „stat liber asociat“, iar timp un cap de pod pentru com­
mai tîrziu locuitorii săi au de 1 ţie nu mănîncă niciodată car­ ani închisoare. ploturile imperialiste împotriva
venit „cetăţeni americani“. „Ce­ popoarelor latino-americane.
tăţenia americană“ nu a fost ne, peste 70 la sută sint analfa­ Săptămînalul american „Na­
primită cu entuziasm .de către Lupta pentru independenţă a
portoricani. In faţa luptei popu­ beţi, iar 400.000 n-au unde lo­ tional Guardian“ relata recent poporului portorican este sp i-
laţiei din Porto-Rico pentru li­
că „zi de zi ia amploare lupta

portarea faţă de mui .citorii por­ poporului din Porto Rico pentru jinită de popoarele iubitoare da

toricani este asemănătoare cu libertate şi independenţă. Pe pr.ee din lumea întreagă.

bertate şi suveranitate, impe- cui. aceea faţă de un ani|nal, cu sin- zidurile caselor apar tot mai des AL. GÎNJU