Page 32 - 1962-02

PROLETARI O m TOATE ŢĂRILE, UNIŢI.VA !

Todo b r íq á z ilo

Colectivul nostru de ămmî brăţişează i

Industria ţării noastre se dezvoltă se iveau rămîneau spre rezolvarea şefi­ De un real folos ne este însă. ex­

cu paşi vertiginoşi. Directivele celui de­ lor de brigadă sau de schimb. De multe perienţa brigăzilor fruntaşe. Faptul că

al II 1-lea Congres al P.M.R. prevăd ca ori, în asemenea cazuri, se comiteau lucrînd în aceleaşi condiţii unele bri­

în anul 1955 producţia industrială să gieşeli ; abatajele nu erau aproviziona­ găzi îşi depăşesc cu regularitate sarci­

crească aproximativ de 2,1 ori faţă de te ritmic, munca se dezorganiza, iar nile de plan, iar altele rămîn în urmă,

Anul XIV. Nr. 2217 Sîmbătă 10 februarie 1962 4 pagini 20 bani 1939. Aceasta presupune şi o creştere producţia avea de suferit. înseamnă că nu muncesc la tel. Cele

considerabilă a producţiei de cărbune, Mai persista apoi şi altă situaţie. E- fruntaşe aplică metode de muncă mal

BflGD necesar îndeosebi siderurgiei şi termo­ xistau brigăzi în care oamenii, bune. mai eficace, folosesc timpul şi u î-

centralelor. Conferinţa regională de în marea lor majoritate, erau calificaţi, lajele mai raţional. Pentru a face din

Să sporim continuu partid a arătat că una din căile princi­ în timp ce în altele, mîna de lucru ca­ experienţa lor un bun al tuturor vom or­
pale prin care ne putem realiza cu suc­ lificată lipsea, sau era foarte redusă. ganiza schimburi de experienţă îulro
ces sarcinile ce ne revin în anii viitori Este de Ia sine înţeles că Ia acestea din ele şi cele care nu-şi realizează plă­

pr@ducfiYitafea muncii! este ridicarea tuturor brigăzilor rămase urmă randamentele erau mici, utilajele nui. Comitetul de partid, prin colecti­
în urmă. erau folosite neraţiona) ş.a.m.d. vul său de agitatori, va duce o muncă
politică susţinută ca şefii brigăzilor
La mina noastră au lucrat sub plan O cauză a rămînerii îu urmă a unor
anul trecut un număr destul de mare de brigăzi a fost şi nerespectarea discipli­

„Pentru realizarea unui ritm noastră au fost preocupaţi în brigăzi. Ba mai mult, unele dintre ele, nei muncii. Erau brigăzi Ia care cel« fruntaşe să preiau conducerea brigăzilor

înalt de creştere a producţiei, mare măsură de folosirea cit nu-şi realizau sarcinile luni in şir. 480 minute ale zilei de muncă, nu se rămase în urmă.

lărgirea co,ntiir.:ă a activităţii e- mai deplină a capacităţilor de Brigada lui Dionisie Moşuleac, de pil­ foloseau în întregime. Unii mineri ve­ Desigur, este foarte important şi

conomice şi social-culturale, re­ producţie. Furnaliştii de la sec­ dă, nu şi-a îndeplinit planul nici intr-o neau în abataje mai tirziu şi plecau mal faptul ca toţi minerii să-şi cunoască
ducerea treptată a duratei zilei ţia I-a a C. S. Hunedoara au lună. Cea condusă de Adalbert Vîjdea. devreme. Schimbul nu se făcea la faţa sarcinile de plan, angajamentele luata
de prin luna august a rămas în urmă locului, utilajele erau deteriorate, indi­ în întrecerea socialistă şi obiectivele a-
de muncă sînt necesare un nu­ luat astfel de măsuri care să le cu regularitate. Asemenea exemple se
măr tot mai mare de forţe de asigure un spor de producţie la
mai pot da încă. Aceste brigăzi, au caţiile maiştrilor nu se respectau întoc­ cesteia. In acest scop vor fi confec­
muncă şi sporirea neîncetată a fiecare descărcare ; laminatorii

productivităţii muncii, pe baza au mărit simţitor viteza de la­ făcut ca realizările minei să nu reflec­ mai, nu se respectau schemele dc puş­ ţionate panouri, care se vor monta la
introducerii tehnicii noi în toa­ minare, iar oţelarii au reuşit să te pe deplin posibilităţile colectivului care şl monografiile de armare. La toa­ locurile de, muncă. Pe ele se vor trece
te ramurile economiei şi aplică­ nostru de muncă. Au făcut ca producţia te aceste neajunsuri se mai adăuga şi atît sarcinile şi angajamentele, cit şi
reducă durata de elaborare a şi productivitatea muncii în abataje şi proasta funcţionare a transportului în realizările zilnice pe care le obţin co­
rii în practică a cuceririlor şarjelor şi să supraîncarce cup­ la lucrările de deschideri şi pregătiri să
toarele. Ca o caracteristică ge­
ştiinţei moderne“. (Din raportul unele perioade, lipsa unei aprovizionări lectivele brigăzilor. Gînd oamenii cu­

C. C. al P. M. R. prezentat de to­ nerală în industria siderurgică fie mai mici.

varăşul Gheorghe Gheorghiu- este reducerea timpului de Care au fost cauzele care au dus la ritmice a locurilor de muncă cu vago­ nosc aceste date se orientează inai bi­
Dej la Congresul al ni-lea al opriri. rămînerea în urmă a acestor brigăzi? nete goale şi materiale. ne şi ştiu încotro să-şi îndrepte efor­
partidului). Cum va trebui să se muncească de turile.
Măsuri similare au fost luate acum încolo şi ce măsuri vor trebui lua­ Dar lată ce măsuri se vor lua pentru
Traducind în viaţă sarcinile şi in întreprinderile de construc­ te pentru îndreptarea acestei situaţii ? înlăturarea lor. In primul rînd se va Măsuri s-au luat şi în vederea reor­
trasate de Congres, oamenii ţii, de industrie uşoară şi ali­
Răspunsul la aceste întrebări l-a dat face o nouă repartizare a membrilor şi
muncii din regiunea noastră au mentară, în industria locală. şedinţa plenară a comitetului de partid candidaţilor de partid pe locuri de ganizării transportului, a aprovizionă­
luat măsuri eficace care au con­ Conferinţa regională de partid pe exploatare care a avut loc luna tre­ muncă, astfel ca la fiecare abataj sau rii brigăzilor cu cele necesare, a întă­
cută. lucrare să existe un membru sau can­ ririi asistenţei tehnice. Toate acestea,
dus la creşterea continuă a pro­ a apreciat că există încă multe didat de partid. Exemplul însuilelitor împreună cu entuziasmul oamenilor, ne
ductivităţii. In Valea Jiului s-a rezerve privind creşterea pro­ Unul din factorii care au făcut ca întăresc convingerea că în timpul cel
obţinut anul trecut o producti­ ductivităţii muncii. Mec2nizarea multe brigăzi să nu-şi realizeze planul
principalelor operaţii, şi în spe­
vitate cu 19,7 la sută mai mare a fost lipsa de control şi îndrumare din al acestora va mobiliza întregul colec­
partea cadrelor tehnice. Fie din comodi­ tiv. Apoi, brigăzile vor fi omogenizate
decît în 1959, la Ghelar 77,6 la cial cele care cer un mare vo­ tate, fie din superficialitate, sau prea din punct de vedere al calificării, aşa mai scurt ia exploatarea noastră nu vor
sută din sporul de producţie, multă încredere în spusele unor şefi do tel incit să nu mai existe brigăzi com­ mai exista brigăzi sub pian. Sarcina
realizat în ultimii doi ani, a fost lum de muncă, se desfăşoară brigăzi, se întîmpla ca unele locuri da Conferinţei regionale de partid va fi
obţinut pe seama creşterii pro-» încă lent. Se manifestă acest îndeplinită cu succes. De aceea, consi­
ductivităţii muncii. Succese de puse numai din oameni calificaţi şi in­
lucru îndeosebi la exploatările muncă să fie lipsite de asistenţa teh­ vers. Şi, pentru ca această măsură să
aparţinătoare Trustului aurului nică a maiştrilor şi inginerilor zile îra fie deplină, vom acorda o atenţie deo­
şir. In felul acesta toate problemele ce sebită ridicării gradului de calilicare a
seamă în această direcţie au fost din Brad. Cadrele tehnice de a- cadrelor şi calificării de noi caare/~ derăm iniţiativa minerilor din Peirila
obţinute şi în unităţile siderur­ colo manifestă puţină preocupa­ cit se poate de bine venită. Colectivul
gice. Faţă de 1959, în anul trecut re pentru introducerea tehnicii Brigăzile rămase în urmă au fost re­ nostru de muncă o îmbrăţişează cu
noi în procesul de extracţie a partizate unor ingineri şi tehnicieni din căldură. „Toate brigăzile la nivelul ce­
au fost înregistraţi indici de uti­ minereurilor. Maşinile de încăr­ cadrul sectoarelor care le îndrumă şi la lor fruntaşe“ va deveni şi la E.M. Vul­
lizare mai mari cu peste 36 la controlează îndeaproape. In afară da
sută la furnalele din Călan, cu cat se folosesc în mică măsură, aceasta, birourile organizaţiilor de ba­

26 la sută la furnalele din Hu­ volumul de material transportat PENTRU BUNA¦fâ p fr c u /b fu // B== INFORMAU can un obiectiv principal al întrecerii
nedoara, cu 36,6 la sută la oţe- socialiste.
lăriile Martin din C. S. Hune­ manual e încă mare. Posibilita­ Ci
doara etc. tea folosirii perforatoarelor gre­ C U MSI IOAN CARPEN
le, cu susţinere telescopică intr-
Sînt, desigur, realizări deose­ un număr cit mai mare de locuri PENTRU CEI MSI IUN REPORTAJ secretarul comitetului de partid
bit de importante. Ele reflectă de muncă, sînt de asemenea pu­
ză vor analiza decadal felul cum ele îşi FODOR AKCADIE
cit se poate de bine munca stă­ ţin luate în' seamă. realizează planul, iar conducerile sec­
C ălătorilor — S c h im b u ri de e x p e rie n ţă , toarelor vor prezenta pe această temă inginer şef
ruitoare a organizaţiilor de Aspecte asemănătoare se în- tot confortul referate în adunările generale de partid
partid, care, an de an, lună de tilnesc şi în Valea Jiului. Şi aici in t r e o r g a n i z a ţ i i l e U. T. M. IOAN PASCA
lună, n-au scăpat din preocupă­ se folosesc sub capacitate maşi­ Pentru a asigura confortul călăto­
rile lor creşterea productivităţii nile de încărcat, perforatoarele secretarul comitetului sindicatului
E. M. Vulcan

muncii. Un exemplu edificator susţinute de coloane telescopice. rilor, conducerea staţiei noastre a in­ Pentru a ridica nivelul mun­ ale acestora la adunările lor ge­
în acest sens îl constituie munca Greu pot fi convinşi unii ingi­ trodus experimental regimul cu locuri cii organizaţiilor U.T.M., confe­ nerale.
depusă de organizaţia de partid neri şi tehnicieni de necesitatea
de la mina Ghelar pentru intro­ rezervate la trenurile de lung parcurs rinţa orăşenească U.T.M. din Rezultatele acestor schimburi flT T tîJ f.
extinderii la toate locurile de şi anume 1005-1006; 4001-4002 şi Cugir a hotăirît ca intre orga­ n-au întirziat să se arate. Ast­
ducerea in procesul de producţie muncă — unde acest lucru e .5001-5002. La aceste trenuri sînt ata­ nizaţiile dc bază U.T.M. din fel a crescut numărul utemiş-
a unor metode de lucru avansa­ posibil — a perforajului umed. şate două vagoane în care călătorii cadrul U.M.C. să se organizeze tilor care dezbat probleme le­
te. Atrăgind cu grijă în această au acces pe baza legitimaţiei de călă­ gate de educaţia comunistă a ti­
acţiune un colectiv de ingineri, In general, în industria extrac­ cit mai multe schimburi de ex­
tivă a regiunii, sînt lipsuri în ce

maiştri şi mineri pricepuţi, cu priveşte transportul subteran. torie şi a tichetului de rezervarea lo­ perienţă. Traducind în viaţă neretului, de întărirea discipli­
dragoste pentru tehnica nouă, Mult discutata problemă a apro­ această liotărîre, numeroase or­
vizionării cu vagonete goale con­ cului. In staţiile intermediare unde nu nei şi probleme legate de pro­ Extind mecanizarea transportului
pasionaţi în munca frumoasă a tinuă să fie actuală la unele există stocuri de tichete, se vor emite ganizaţii de bază U.T.M., cum ducţie etc. De asemenea, se re­
căutătorilor de nou, organizaţia locuri de muncă. Şi aceasta in bilete bianco. După experimentare, sînt cele de la secţiile montaj- marcă o creştere a elanului de în subteran
de partid de la Ghelar a orien­ vreme ce peste tot parcul de acest sistem de călătorie, care asigură maşini de cusut, serviciul teh­ muncă a tinerilor. 'Aceste re­
ta t activitatea economică a în­ vagonete, după toate calculele, confortul oamenilor muncii, va fi ex­ nic dispozitive şi scule şi altele, zultate confirmă justeţea hotărl- In acest an, la I. M. Ghelar mecanizarea transportului în
treprinderii înspre succese re­ poate satisface nevoile. Organi­ tins. au trimis un număr de delegaţi subteran va fi extinsă în toate orizoantele principale. Pentru
marcabile. Au fost experimenta­
te trei metode de exploatare (cu zarea trasportului însă, continuă la adunările generale ale celor­ rilor luate şi in consecinţă aceasta, mina a şi primit trei locomotive electrice care vor func­
subetaje, cu înmagazinare şi să fie deficitară, fapt pentru ca­ SIMION BASARAB ţiona în orizontul G. Acum se lucrează intens la instalarea
metoda combinată) care, din’d re unele echipe nu pot fi apro­ reţelei electrice şi la sfîrşitul lunii, acest orizont va fi com­
rezultate bune, au fost extinse vizionate la timp cu vagonete impiegat de mişcare dispozitor lalte •organizaţii de bază şi au schimburile de expereinţă vor plet mecanizat. Asemenea lucrări vor fi începute şi Ia celelalte
Staţia C.F.R. Petroşani
primit in acelaşi timp delegaţii fi extinse.

la alte abataje. Aşa se face că goale şi materiale. Muncă bine organizată — TRIC TRAIAN orizoante principale.

unele echipe au obţinut o creş­ O rezervă importantă în ce In marea familie s-au înscris In gospodăriile agri­
tere a randamentelor de la 3-4 a colscimşifilor cole colective din satele lor.
la 11-12 tone pe post. priveşte creşterea productivităţii productivitate sporită Citiţi în pagina 2-a
Rezultatele bune obţinute In T. FARGAŞ
Bine au muncit şi minerii sec­ muncii o constituie metodele noi Muncitorii carierei de piatră nuarie 309 tone piatră concasa- Pînă la sfîrşiful anului muncă de către colectiviştii din
torului III Lupeni, sector decla­ de muncă. Faptul e dovedit de din Zam, raionul Ilia, organi- tă. Dobra au fost larg popularizate corespondent
experienţa minerilor din Ghelar, zîndu-şi bine munca, au reuşit Sn fiecare 0. A. C .- în rîndul întovărăşiţilor.
ra t fruntaş în întrecerea desfă­ de cea a siderurgiştilor din Că­ să învingă greutăţile inerente O mare contribuţie şi-o aduc O unifafe modernă
şurată în semestrul II al anului lan şi Hunedoara. Asemenea po­ perioadei d e iarn ă şi să sporeas­ in creşterea productivităţii mun­
trecut pe întregul bazin carbo­ sibilităţi există însă în fiecare cii echipele conduse de comuniş­ In oraşul Vulcan s-a deschis
nifer. Aici s-a acordat o atenţie întreprindere. Intre minele Te- de curînd o unitate modernă
deosebită mecanizării principa­ liuc şi Ghelar există puţină deo­ că cu mult randamentele plani­ tii Alexandru Toade şi Octavian 40 bovine, 60 porcine Ca urmare a convingerii aces­ pentru distribuirea piinii. Noua
lelor operaţii în abataje. Susţi­ sebire (referindu-ne la subte­ tora despre avantajele gospo­ unitate poate distribui în fie­
nerea metalică modernă, folosi­ ran). La Teliuc n-ar putea fi in­ ficate. Rad, care depăşesc zi de zi ran­ şi 100ovine la suta dăriei colective, toate cele 102 care zi plinea necesară pentru
500 de familii.
rea unor craţere de înaltă pro­ troduse metode de exploatare La creşterea productivităţii damentele planificate.
Un nou cinemaîograf
ductivitate, precum şi alte mă­ de mai mare randament ? Poate muncii fizice a contribuit fap ­ V. CRĂCIUN de hectare! familii de ţărani muncitori din
suri, au condus la obţinerea unor că cele din Ghelar nu corespund tul că lucrările de perforare, Dobra şi 10 familii din Abucea La 8 februarie a avut loc des­
puşcare şi evacuare a m ateria­ tehnician chiderea unui nou cinematograf
randamente sporite, paralel cu condiţiilor: dar nici nu pot fi a- pe bandă normală, In localul Ca­
reducerea simţitoare a consu­ daptate ? Sau, în ultimă instan- lului se fac pe baza unui grafic sei raionale de cultură a ora­

mului specific de lemn. (Conttnuare tn pag. 3-a) judicios întocmit. Ca urmare,
Siderurgiştii din regiunea

¦-m concasoarele funcţionează fără f.eu n lin d ú ile â Lai
întrerupere, fiind aprovizionate
In vizită Ia mineri in mod ritmic cu piatră. Datori­

Patruzeci şi trei de tineri, încheiat cu o intilnire cu tov. tă adoptării unui nou sistem de Spre seară fulgi paralizată. Mai mult, Paroşeni, au pornit A fost găsit la stu­ şului Sebeş. Cu această ocazie
propagandişti la invăţâmintul Aron¦Cristea, care le-a vorbit plasare a găurilor, din fiecare mari şi grei au în­ o dată cu începerea pul SO. După ce izo­ s-a prezentat filmul rominesc
politic U.T.M., din diferite în­ tinerilor despre lupta eroică a puşcare rezultă o cantitate mal ceput să cadă alene unei noi zile de mun­ trecind de pe o co­ „S-a furat o bombă“. La cele
treprinderi, G.A.S., G.A.C., şt minerilor, sub conducerea parti­ mare de piatră şi de o granula- dc parcă bolta s-ar că. consumul de ener­ lină pe alta să con­ latorii avariaţi au două spectacole care s-au or­
S.M.T, din raionul Sebeş au fost dului pentru o viaţă mai bună, ţie cit mai corespunzătoare. In fi hotărit să-şi scu­ gie creştea şi deci troleze fiecare stîlp, fost schimbaţi, cu­ ganizat cu acest prilej au parti­
acum citeva zile oaspeţii mine­ in timpul regimului burghezo- acest fel colectivul carierei noas. ture întreaga bogăţie era nevoie şi de cea fiecare izolator. Vin­ rentului i s-a des­ cipat peste 1.000 de spectatori.
rilor din Lupeni. FA au vizitat moşieresc şi despre viaţa nouă tre a reuşit să sporească ran­ de cristale. Apoi un de-a doua linie. tui batea tot mai pu­ chis din nou cale li­ In viitor la această nouă unita­
şcoala profesională, mina şi pre- de azi a minerilor, despre m un­ damentele şi să producă peste vint uşor a început ternic. După citva beră. te vor fi prezentate săptămînat
paraţia de cărbuni. Vizita s-a ca şi succesele lor. prevederile planului pe luna ia­ ştirea avariilor a timp avaria a fost două filme artistice.
să răscolească fulgii, fost transmisă repede găsită. Sus, la 35 m., Cele opt ore de
: 5TSSÍÜ •“ puţin cite puţin, pina la uzina electrică din Pe slilpui asemănător muncă încordată şi Sfudenfi în fabare
ce viscolul se dez- Vulcan, echipei de atentă, în condiţii
lănţui de-a binelea. intervenţie care era unei turele ăe son­ grele de muncă au Zilele acestea 80 de studenţi,
dă, cei cinci electri- constituit pentru cu­ fruntaşi la învăţătură, de la
Şi în vreme ce vin- rajoşii electricieni un institutul de mine din Petroşani
tui se înteţea, la Pa- Insetnnări de REPORTER au plecat să-şi petreacă vacan­
roşenit in cabina de adevărat examen. LA ta in tabere studenţeşti la Pre­
comandă, o sonerie a de serviciu. Comu­ cieni, infruntină în­ nu s-au dat înapoi deal. Sinaia, Buşteni şi Pîrlul
sunat strident şi in­ nistul Iosif Hodan tunericul nopţii şi vi­ de la nimic, asigu- Rece.
sistent. Cauza a fost rind astfel mersul ne­
identificată rapid, pe şi-a dat seama de tregia vremii, au întrerupt al agrega­ R. BAl.ŞAN
greutatea lucrării cc schimbat izolator cu telor minei Petrila.
linia a doua de 35 trebuia făcută. Scurt­ izolator, remediind In acest timp, la Pe­ corespondent
IcW., care alimentea­ circuitul trebuia în­ avaria. In acelaşi trila nu s-a stins
lăturat cu orice preţ timp, pe urmele ce­ nici un bec, nu s-a Oră de informare fehnlcă
ză Petrila cu energie şi. cit mai repede. A leilalte avarii, din oprit nici o maşină.
electrică, s-a produs trecut pe la ciţiva Petrila, a pornit să Şi dacă minerii au Din iniţiativa comitetului de
un scurtcircuit; pe oameni din echipa lut controleze la fiecare putut lucra nestin­ partid, cu citva timp în urmă,
o singură linie două de intervenţii şi re­ stilp echipa de inter­ gheriţi, smulgind pă- Ia I.C.S. Hunedoara a început să
avarii. Linia nr. 1 a paraţii pe care îi venţie formată diu mintului tone ăe căr­ se ţină „ora de informare teh­
fost cuplată automat. ştia mai de nădejde, tov. Alexandru Almă- bune peste plan, se nică“. Scopul ei este de a stimu­
şan, Vasile Straja şt datoreşte şi celor din la activitatea tehnicienilor şi in­
Trebuiau luate insă împreună cu Teofil echipele de interven­
măsuri imediate pen­

tru înlăturarea ava­

Sub îndrumarea regizorului P. Diaconescu se montează un nou spectacol pentru cei riilor. Oricină, pe o Dotzoi, Traian Onea- utemiştii Viorel Hat- ţie aparţinind uzinei ginerilor întreprinderii în direc­
mici, la teatrul de păpuşi „Prichindel“ din Alba Iulia. astfel de vreme se sa, Marcu Iştfan şi nean şi Ioan Borza. electrice Vulcan, care ţia introducerii progresului teh­
Ilie Tîmplărescu au In aceleaşi condiţii şi nic, găsirea unor soluţii avanta­
putea produce un de­ plecat pe urmele ava­ cu aceeaşi indîrjire au înlăturat scurt­ joase a problemelor ridicate de
ranjament şi pe linia riei. Incepînd de la au căutat cel de-al circuitul, reăind ex­ munca pe şantiere. Pină în pre­
nr. 1 şi tn acest caz, ploatării linia de
35 KW.
toată activitatea ăe

In fotografie: Regizorul şi pictorul scenograf studiază modalităţile cele mai potrivite la Petrila ar fi fost capătul liniei, de la doilea deranjament. H. VASILONl zent, în cadrul acestei „ore“ au
(le plantarea decorului. fost expuse 10 teme.