Page 34 - 1962-02

•r. 2217
A G ITA ŢIE P O LITIC Ă DE MASĂ
Y IE ŞI COWCEETi
Gazeta de perete — tribună a colectivului
In munca politică de masă, org-ani-
~x_ ,7.aţin noasRă de bază foloseşte cu
îsueces gazeta de perete „Munca“ —
organ al organizaţiei P.ALR. şi al
comitetului sindicatului clin exploatare.
Ne-am convins din proprie experienţă
că de colectivul de redacţie depinde
în mare măsură activitatea gazetei.
De aceea organizaţia noastră de pârtiei
s-a îngrijit ca din acest colectiv să
facă parte tovarăşi cu experienţă, cu
dragoste şi înclinaţii spre munca de
presă şi care cunosc bine activitatea
tuturor secţiilor. De- asemenea, ne-am
îngrijit de crearea unui activ de co­
respondenţi format din 20 de tova­
răşi care să informeze permanent ga­
zeta cu tot ce se întîmplă la locurile
lor de muncă.
Pentru orientarea activităţii gazetei
spre problemele cele mai importante,
biroul organizaţiei face cunoscute co­
lectivului de redacţie sarcinile princi­
pale ale exploatării, ajutîndu-1 la în­
tocmirea planurilor de muncă trimes­
triale, iar periodic colectivul de re­
dacţie prezintă în iaţa biroului infor-
mări de felul în care îşi desfăşoară
munca. Controlul şi îndrumarea ac­
tivităţii gazetei de perete se exercită
şi prin analizele ce se fac în cadrul
adunărilor generale. Intr-o astfel de
analiză ce s-a făcut în luna octom­
brie 1961, de exemplu, adunarea ge­
nerală a holărît ca fiecare membru
de partid să fie şi un corespondent
activ al gazetei de perete şi să fie
atraşi !a editarea ei tovarăşi din ac­
tivul fără de partid. Totodată s-a tra­
sat ca sarcină colectivului redacţio­
nal ca pe lîngă planurile trimestriale
să facă şi planuri de articole pe fie­
care ediţie.
In u rm a i
schim b de exp erien ţă
De curînd, din iniţiativa biroului masă împotriva celor care fac lucru
Comitetului orăşenesc de partid Hu­ dc mîntuială.
nedoara a avut loc un schimb de -ex­ Mult s-a îmbunătăţit agitaţia vizuală
perienţă în privinţa organizării mun­ în sectorul furnale, care acum arc
cii politice de masă. In acest scop un caracter mai concret. Atulte pa­
membrii comitetului nostru de partid nouri, grafice, lozinci, vorbesc despre
au fost invitaţi să viziteze secţiile angajamentul luat de furnalişti şi rea­
Combinatului siderurgic-de la ţH,ufie-,, lizările obţinute în fiecare zi. Dc
•doară pentru a lua cunoştinţă 4<ţ Te-, , asemenea, unele lozinci cheamă mun­
Iul în care este organizată agitaţia citorii să contribuie Ia obţinerea unor
vizuală. Acest schimb dc experienţă noi succese în producţie c a : „Mun­
nc-a fost de mult folos. întorşi la citori dc la preîucălziloarcle dc aer!
uzină, pe baza învăţămintelor desprin­ Prin supravegherea atentă a arderii,
se, a celor constatate şi văzute la Hu­ reglarea optimă a debitului dc combusti­
nedoara, am trecut la îmbunătăţirea
muncii de agitaţie vizuală. In acest
scop am constituit un colectiv larg,
care să ajute organizaţiile de partid
pentru crearea unei agitaţii vizuale
operative, concrclc şi mobilizatoare.
Pe baza indicaţiilor date, în fiecare
secţie s-a reorganizat agitaţia vizuală. agitaţiei vizuale din curtea uzinei.
Să dăm cîteva exemple. La secţia
montaj s-au făcut lozinci, panouri,
grafice în care sînt oglindite opera­
tiv succesele obţinute în producţie. Ţf-
nînd cont dc rezultatele dobîndite în
întrecerea socialistă desfăşurată în cadrui uzinelor noastre să facem din
cursul lunii ianuarie, am afişat un agitaţia vizuală o armă puternică de
marc panou pe care s-a sc ris: „Ginste
schimbului condus de Both Iosif care
a dat în cursul lunii ianuarie peste
plan 13 tone radiatoare de bună ca­
litate. El este cîştigătorul întrecerii
socialiste pe profesii. Urmaţi acest
exemplu !“.
La vitrina dc rebuturi sînt expuse
piesele de proastă calitate. In acest
fel s-a creat o puternică opinie de
A Pentru fo rm a re a si e d u c a re a
^ r-'xr~Fr.F: ......
il^ v m N iîiu y u T l
S în t d irigin tele clasei a V lII-a
D. P rob lem a form ării şi în ch e­
gării colectivu lu i de elevi este
pen tru m ine cu a tit m ai actu a lă
cu cit clasa pe care o conduc
este în cep ă to a re in ciclu l m ediu.
M ajoritatea elevilor clasei sîn t
p ro v en iţi din a b so lv en ţii cla selo r
a VXI-a de la ş c o a la n o a str ă , de
la şc o a la de 7 an i, iar un n u m ăr
m ai m ic de la şco lile din raion.
M en ţion ez că in anul şcolar tre­
cut am con d u s u na din clasele
a V lî-a şi că p a rte din elevii
m ei, p rovin din a ceastă clasă.
Pe a ceştia i-am cu n o scu t cel m ai
m ult. Ei co n stitu ia u p rim ul m eu
sp rijin pentru în ch egarea co lec­
tiv u lu i c la sei in p erio a d a u rm ă ­
toare. D upă citeva săp tăm in i de
şcoală, co lectiv u l de elev i pe ca-
r e -1 c o n d u c , m i s - a p ă r u t f o a r t e rie la oricare su cces al colegu lu i
d isparat. U nii elevi erau foarte
b un i la în v ă ţă tu r ă , iar a lţii cu
m ulte note de in su ficien t. S itu a ­
ţia era lim p ed e şi ca d irigin te
ştiam ce am de făcut.
în ch egarea colectivu lu i clasei,
p en tru a obţine rezu ltate bune
în m un ca de in stru ire şi educare,
a în cep u t să m ă p reocu p e în
m od deosebit. La orele ed u cative
Urmărind felul în care este îndepli­
nită hotărîrea organizaţiei de partid
am reuşit să edităm o gazetă opera­
tivă, combativă, cu mare eficacitate,
crescînd considerabil şi numărul co­
respondenţilor. Numai în perioada
1 ianuarie—7 februarie 1962 au scris
gazetei peste 20 Tovarăşi. Articolele
— atit cele publicate în anul trecut,
cit şi cele din acest an — vorbesc
despre experienţa unor fruntaşi în
producţie, popularizează realizările ob­
ţinute şi iau poziţie faţă de lipsurile
ce se manifestă. De exemplu, în ar­
ticolul „îmbunătăţirea calităţii produ­
selor — obiectiv principal în întrece­
rea socialistă“, semnat de comunistul
l.ucian Aîatieş, după ce se vorbeşte
despre Directivele C.C. al P.M.R. cu
privire la criteriile principale ale în­
trecerii socialiste. se arată concret
cum echipele conduse de Gheorghe
David, Nijâ Vidu, Viorcl Jorza şi alţii
reuşesc să execute numai lucrări de
bună calitate.
La gazetă se publică şi articole cri­
tice, cum ar fi „Aşa înţeleg el discipli­
na“ sau „Mai prezintă el încredere?“,
unde sînt criticaţi cei care lipsesc
nemotivat, printre care Ion Bumbu,
Ion Goldea şi Gheorghe Toi sau ca
Avram Bogariu, care a plecat în tim­
pul serviciului la restaurant. După
apariţia articolelor critice, întotdeauna
biroul organizaţiei de bază — atunci
cînd sînt criticaţi membri şi candidaţi
de partid — stă de vorbă cu cei în
cauză, iar dacă aceştia nu fac parte
din organizaţia de partid, îndrumă
agitatorii să stea de vorbă cu ei. Re-
bil, a tirajului, trebuie să realizaţi o creş­
tere a temperaturii cu 10 la sută faţă
dc anul 1961. Creşterea temperaturii
acrului cald cu 25 gra-dc Celsius
aduce o economic de 10 kg. cocs pc
fiecare tonă de fontă elaborată“.
In prezent lucrăm Ia reorganizarea
In lumina învăţămintelor desprinse
cu prilejul schimbului de experienţă
organizat la Combinatul siderurgic din
Hunedoara, ne vom strădui ca şi în
propagandă a tot ceea ce este nou
şi înaintat, să popularizăm succesele
în mod operativ şi cu eficacitate şi
să combatem lipsurile pentru ca ele
să fie lichidate.
GH. PETRI CALO IU
membru în comitetul de partid
— responsabil cu problemele de
agitaţie — uzina „Victoria"
Călan
unui bun colectiv de elevi
am in sista t p rin d iferite exem ple
oferite de literatu ra p ed agogică
asu p ra n ecesită ţii ca în treg co ­
le ctiv u l c la sei să se rid ice ta
în ălţim ea ca lită ţii de elev. Am a-
r ă ta t că în c la sa n o a str ă cei câţi­
va elevi slabi la în v ă ţă tu ră pînă
atun ci, pot fi aju taţi de ceilalţi,
în văţînd îm preună. Am cău tat
să trezesc in teres d eoseb it chiar
la elevii fo a rte bun i la în v ă ţă ­
tură, p en tru ca a ceştia în m od
co n ştien t să con trib u ie la rid i­
carea celorlalţi, servind astfel
in teresu l gen eral al clasei n o a s­
tre.
Prin m uncă, care în şcoală e
în văţătu ra, am u rm ărit să-i u-
nesc p erm an en t pe elevi, să-i fac
să încerce sentim en tu l de b u cu ­
lor, şi la fel, de n em u lţu m ire
pentru fiecare insucces.
C lasa s-a a n tren a t m u lt şi
exem plu l elevilor cu n ote foarte
b un e c a : V. C rişan , M. M anu-
g h e v ic i, O. M a n o le , C. G u r a n , C. vităţi artistice — orchestra de
T ă u tu , E. B a r n a e tc ., a f o s t d e
fieca re d ată un stim u len t. Elevi
c a I. B o r za şi A. F ilip , cu o s i­
tu aţie slab ă la în văţătu ră, s-a u
a n g a ja t, fă r ă să le cer verbal a-
zultatul este că în urma criticii tăcute
la gazeta de perete, cei • vizaţi luptă
să-şi lichideze lipsurile, apărînd după
o perioadă în rîndul celor popularizaţi
ca fruntaşi.
Pe lîngâ astfel de articole, la ga­
zetă se scriu şi materiale pe teme cum
ar fi : „Pentru om, pentru binele lui“
în care se vorbeşte despre realizările
regimului nostru de democraţie popu­
lară. De asemenea se adresează ast­
fel de întrebări: „Atuncitori, tehnicieni
şi ingineri! Ce propuneri aveţi pentru
îmbunătăţirea calităţii reparaţiilor uti­
lajului m inier?“ In urma unor astfcti
de întrebări apar articole la gazeta
şi, ce e mai important, creşte numă­
rul propunerilor de inovaţii prezentate
la cabinetul tehnic. In anul 1961, de
exemplu, pc seama inovaţiilor s-au ob­
ţinut economii de aproape 30.000 Ici.
Tot la gazeta de perete, atunci cînd
au loc evenimente de seamă în viaţa
exploatării, apar articole prin care se
dau îndrumări, se fac recomandări
muncitorilor. Aşa a fost cazul cu dez­
baterea cifrelor de plan pe 1962 şi
recent cu adunările de dări de sea­
mă şi alegeri în organele sindicale.
Desfăşurînd o astfel de activitate
şi rezultatele sînt din cele mai bune.
S-a întărit disciplina de producţie pen­
tru care a militat gazeta de perete,
iar planul de producţie s-a înde­
plinit lună de lună. Planul anului
1961. de exemplu, a fost îndeplinit la
toţi indicii, iar luna ianuarie 1962 s-a
încheiat cu planul realizat în propor­
ţie de 111 la sută.
Organizaţia noastră de bază s-a
convins astfel din propria sa experien­
ţă cit dc mare este puterea cuvîntului
scris şi ce armă preţioasă este ga­
zeta de perete. Sîntem hotărîţi să
folosim gazeta de perete din ce în
ce mai bine, să facem în aşa fel în-
cît ea să devină tot mai mult o tri­
bună a colectivului exploatării.
ION VULCAN
secretarul organizaţiei de bază
Exploatarea Atelierele b in a tu l sid eru rg ic din H u n ed o a ­
centrale Gurabarza
A ci iu nimobilizatoarecedee de lucru m oderne, în tări­
E coul d ezb aterilor C on sfătu i­
rii pe tavă a ţă ra n ilo r c o le c ti­
vişti, care a avu t loc la B u cu ­
reşti. a p ătru n s p în ă in cele m ai
în d ep ărtate case ale ţăran ilor
m u n citori din co m u n a n oastră.
A tit cu vîn tarea tovarăşu lu i
G heorghe G heorghiu -D ej, reco­
m an d ările com isiilor, privind
sa rcin ile din d om en iu l a g r ic u l­
turii, cit şi C hem area co n sfă tu i­
rii, au fo st la rg d ezb ă tu te la c ă ­
m inu l cu ltu ral. La cercu rile de
citit, la sta ţia de ra d io fica re, în
cercu rile a g ro zo o teh n ice, în ca ­
drul ciclu lu i de con ferin ţe a g ri­
cole, la cin em a to g ra f, d ezb ate­
rea a cesto r d o cu m en te e s te în
centrul aten ţiei. D e exem p lu , to ­
varăşul G heorghe Săbău, secre­
taru l com itetu lu i com unal de
p artid, a vorbit la căm in u l c u l­
tu ral în fa ţa u n u i n um ăr de
p este 200 ţă ra n i co lectiv işti şi
alţi cetă ţe n i din com ună» d es­
pre sarcin ile ce revin g o sp od ă­
riei co lectiv e din com u n a n o a s­
tră in lu m in a d ocu m en telor C on ­
sfătu irii pe ţară a ţăran ilor co­
lectivişti. D upă expunere, cei
p rezen ţi au a sista t la un ju rn al
agricol privind creşterea p ă să ­
rilor.
I
cest lucru, să prom oveze la to a ­
te ob iectele, ceea ce au şi rea­
lizat.
C olectivul clasei s-a în ch egat
în p rim u l trim estr u . A cea sta a
adus şi o situ a ţie bună la în vă­
ţă tu ră , că ci c la sa V lII-a D a a-
vut cel m ai m are p rocent de
prom ovaţi în tre clasele a V U I-a
de la şc o a la n o a stră .
P reocu parea de a form a şi în ­
ch ega colectivu l clasei am m an i­
festa t-o perm anent. In toam na
trecută, elevii au p a rticip a t c îte­
va zile la m u n ca p a tr io tic a în
G. A. S., G. A. C. D e o a r e c e era
m ai la în cep u tu l an ulu i, am îm ­
p ărţit elevii pe b rigăzi pentru a
se cu n o a şte m ai b ine, iar rezu l­
ta tele in m u n că ale d iferitelor
brigăzi le-am fă cu t cu n oscu te în ­
tregulu i colectiv. M am p reocu ­
pat să în ch eg şi m ai m u lt co lec­
tivul cla sei prin d iferitele a cti­
m uzicu ţe, cîn tece, d u ete etc. Prin
toate aceste form e am gă sit că
elevii se îm p rieten esc şi m ai
m ult în tre ei şi că a stfel co lecti­
vul clasei se în tăreşte.
In clasa pe care o conduc sîn t
SRÜMUtó S'OeiALTSMULDf
Noi cadre do "Mecanizatori pentru agricultură.
IN FOTOGRAFIE: un grup de elevi din anul 11 al Şcolii
profesionale de mecanici ugric: a din Alba Iulia executa !!!crărt
practico la tractor.
Să sporim continuu
productivitatea muncii
( Urmare din pag. l-a)
ţă, in g in erii şi teh n ic ie n ii din n e fe r o a să au d a to ria să ia m ă ­
T elitic nu p ot con cep e ceva nou suri pen tru a p regăti cadre sp e­
în a cea stă d irecţie ?
S e ştie că ran d am en te sp orite m anevrarea m aşin ilor de în că r­
nu p ot ob ţin e d ecît oam en ii care cat etc.
cu n osc bine p rocesu l de p rod u c­
ţie, care o d ată cu eîoi-tul fizic g iu n ea n o a str ă sîn t h o tă r îte să
fac şi m un că de con cepţie. E
vorba deci de oam en i cu în altă
ca lifica r e. Se co n sta tă în să că în
această direcţie u nele u n ităţi e-
con om ice sîn t d eficitare, in C om ­
ra s-a u d eschis cursuri de rid i­
ca rea c a lifică r ii. Şi la fel în alte
părţi. E n ecesar în să ca o rg a n i­
za ţiile de p a rtid să u rm ă rea scă A sem en ea lor au p ro ced a t oţe.
în deaproape d esfăşu rarea aces­
tor cursuri, să ia m ăsuri pen tru
rid icarea lor la un nivel cit m ai
în alt. D e asem en ea, trebu ie o r ­
g a n iza tă în a şa fel m un ca in cit
alături de m u n citori b ine p re­
gătiţi, cu exp erien ţă, să fie re­
p a rtiza ţi să lu creze m un citori
tin eri, în cep ă to ri în m eserie.
In lu na ian u arie, căm in ul cu l­
tural a o rg a n iza t la cin em a to ­
grafu l să tesc m ai m ulte ju rn ale
docu m entare agricole care s-au
b ucurat de m u lt in teres d in p a r­
tea ţăran ilor colectivişti. A ceste
jurnale, p rin tre care am intim
„In silozarea p oru m b u lu i“ şi
„C u ltivarea p oru m b ulu i in sc o ­
p ul o b ţin e r ii a 5.000 kg. b o a b e la
ba, în cu ltu ri n eirig a te“ au fo st
ex p lica te de către in gin erii a-
gronom i care, au actu alizat pro­
b lem ele rid ica te în film e cu sa r­
c in ile p e c a r e Ie r id ic ă g o s p o ­
dăria n o a stră co lectiv ă în a cea s­
tă direcţie. A cţiu n ile organ izate
de căm in ul cu ltu ral i-a m ob ili­
za t p e co lec tiv işti în m u n ca lor
de zi cu zi. A stfel, co lectiv iştii
au că ra t în cîm p a p ro a p e în în ­
tregim e b ălegaru l p roven it de
la an im alele gosp odăriei. S-au
lu at m ăsuri p entru o furajare
m ai ra ţio n a lă a an im a lelo r, iar
pentru d eclan şarea cam p aniei
de prim ăvară se fa c in ten se p re­
g ă tir i.
SIM i OANCEA
Directorul căminului cultural clin
Geoagju, raionul Orăştie
elevi care au avu t şi ab ateri de
la d iscip lin a şcolară. A ceste ab a­
teri se so ld a u cu scrisu l in co n ­
dică, a d m o n esta re etc. T ot cu a-
jutoru l elevilor buni am reuşit
ca a ceste cazuri să fie in m o m en ­
tul de fa ţă d estu l de rare. La fel
am p rocedat în p rob lem a cu ră­
ţeniei, p ăstrării rech izitelor, m a ­
nualelor etc.
D o rin ţa 6 a, în g en era l, cla sa
în treagă sa în veţe şi să se com ­
p orte bine, se m a n ifestă pe fe ţe ­
le m u lto r elevi. La u ltim a şe d in ­
ţă cu p ărin ţii, la care au p a r ti­
cip a t şi elevii, acest lucru s-a
văzu t din cu vin tele sp u se de cîţi-
va d intre ei, d esp re felu l cum
trebuie să se com p orte şi să în ­
veţe a n u m iţi co leg i ai lor, pe .v ii­
tor.
Fără. în d o ia lă , nu am fă cu t
totul, căci form area şi în ch eg a ­
rea colectivu lu i dc elevi este
m ereu actu ală. P reocu p area m ea
este in să de a în tări con tinu u co ­
lectivu l clasei, de a face ca su c­
c e se le la în v ă ţă tu r ă să fie din
ce în ce m a i bune.
Prof. PETKU BACIU
Dirigintele clasei a VlII-a D Şc.
medie „Aurel Vlaicu“ Orăştie
pag. 8
¦ ).!
11 FEBRUARIE 1962
PROGRAMUL 1 : 6,00 Muzică popii- romîneşti: cîntăreţul Emil G avriş;
Iară romînească; 7,30 Muzică de es­ 19.30 Teatru la microfon „Actorul Mi­
tradă; 8,00 Şcoala şi^viaţa; 9,30 Tea­ luţă Gheorghiu“ portret radiofonic de
tru la microfon pentru copii: „Flori­ Florian Potra ; 22,35 Muzică de dans.
cica purpurie“; 10,30 „Melodii de dra­ PROGRAMUL I I : 7,20 Melodii
goste“ — program de muzică uşoară populare romîneşti şi ale minorităţi­
romînească; 11,30 Vorbeşte Moscova; lor naţionale; 8,30 Clubul voioşiei;
12,00 Cu cîntecul şi jocul pe plaiuri 10.30 Revista presei străin e; 10,40
bănăţene; 12,30 Interpreţi dc muzică Jocuri populare romîneşti; 13,40 Mu­
uşoară; 13,10 De toate pentru to ţi; zică uşoară; 14,00 Cine ştie cîştigâ;
14,05 „Vitrina cu noutăţi dc muzică 16,00 Oameni şi lapte; 16,30 Din fol­
uşoară; 15,30 La şezătoare; 16,45 Emi­ clorul popoarelor; 17,25 Scene din ope­
siune literară; 17,40 Noi înregistrări rete; 18,30 Muzică uşoară îndrăgită
dc muzică populară romînească reali­ de ascultători; 19,00 Simpozion. Un
zate în studiourile noastre; 18,45 In­ continent în mişcare: America Lati­
terpreţi dc frunle ai muzicii populare nă; 22,00 Muzică de dans.
II FEBRUARIE 1962
DEVA: Poveste despre o Genevieve: SEBEŞ: Cînd pri­
fată; HUNEDOARA: Umbre al­ măvara e fierbinte; BRAD:
be; PETROŞANI: Pinze pur­ Alexandru Nevslci; HAŢEG:
purii ; Porto Franco ; SIME- Dama de Pică; LONEA: Insula in
flăcări; TEIUŞ: Dragostea te aş­
RIA: S-a furat o bombă; ORAŞ- teaptă; ZLATNA: Fii atentă
T1E: Omul nu se predă: Leon bunicuţo; ILIA: Pline şi tran­
dafiri; APOLDUL DE SUS: A dio
Garos îşi caută prietenul; ALBA
IULIA : Normanăic - Niemen ; copilărie.
L eg a t de aceeaşi p roblem ă, u n i­
tă ţile din in d u stria ex tra ctiv ă in cadrul „LuniiaUlbituri
cia liza te în să p a rea de p u ţu ri, ORGANIZATA DE
O. C. L PRODUSE INDUSTRIALE DEVA
C olectivele de m u n că din re­
realizeze în a cest an o p ro d u cti­ v i z i t a ţi
v ita te rid ica tă . F u rn a lişti! din
C ălan au p o rn it v a lo ro a sa in iţia ­ m a.ga.z3n e le ele fesătfu ra clin
tiv ă „Să realizăm în 1962 in d icii
de u tilizare p revăzuţi pentru a- ' D E YA , SIM ER IA şl CUGIItş
n ul 1965“. A poi, d u p ă ce acest,
aprovizionate cu un bogat sortimant
ob iectiv a fo st realizat, en tu zioş.
tii fu r n a lişti s -a u a n g a ja t să d e­ de albituri u \
p ăşească prevederile şesen alu lu i
i pînză albită,
i sifon de 90, 150, 110 şi 220 cm.
la r ii de la O .S.M . n r. 2 şi c o le c ­ lăţime,
tivele care lu crează la fu rn alele eu, 150,110 si 220 cm.
nr. 1 şi 2 d in C. S. H u n ed oara
M inerii din V alea Jiu lu i s-a u
a n g a ja t să realizeze în acest an
p rod u ctivitatea p la n ifica tă p en ­
tru anul 1964.
P osib ilităţi p entru realizarea
acestor an gajam en te există. In
fiecare u n ita te econ om ică sîn t
. . . rezerve n efo lo siţe p rivind m eca­
n izarea, in trod u cerea u nor p r o ­
E=§ cm. etc.
rea d iscip lin ei. E n evoie num ai
ca aceste rezerve să fie m ob ili­
zate. In acest sen s un rol de ’ p p n r r*v
p rim ă im p o rta n ţă revin e o rg a n i­
zaţiilor de p artid. C 3
l 3
P e de altă p arte, creşterea n e ­ . G. H 1 FILIALA PETROŞANI
con ten ită a p rod u ctivităţii m un­ t
cii duce la sp o rirea volu m u lu i
de produse, la îm b u n ătăţirea n i­ L3
velulu i de trai a celor ce m u n ­ L
cesc. aCa ANGAJEAZĂ 1
aaaaaaaaa
) un inginer cu pregătire în ramura 1
alimentară, 3
ÎNTREPRINDEREA ¦ cu următoarele condiţii: 3
COMUNALA diplom ă, de In gin er 3
vech im e în fu n cţie de 4 ana
ORĂŞENEASCA ¦ţ
PETROŞAN8
3
str. Gh. Gheorghiu-Dej,
nr. 72 «1
ANGAJEAZAî 3
3
33
1
u- w / 1 ! V—J |_J ¦ ! I / L.J k.
L a Petroşani Gospodării agricole colective,
întovărăşiri agricole,
— Şef serviciu investiţii membri colectivişti
— Inginer principal con­
şi pi aducători individuali!
structor
— Inginer Încheiaţi confracfe de creştere şi îngră-
— Tehnician I normator şare de vifei, minzafi, porci şt bovine cu
— Funcţionar tehnic prin­ organele raionale de achiziţii şi contrac-
fări de animale f. R. I. C.
cipal
—- Şef garaj Prin încheieri de confracfe, beneficiaţi
de preţuri favorabile, renfabile penfru
gospodăria dumneavoastră.
La Lupeni
i — Tehnician I apă-canal
' La Petrila
ţ — Funcţionar tehnic prin-
S cipal izifiTiracTPicBnniRr.unBF.naaaaianwBnaaBaaaDannacaasTia'aminiaaaoHaaB’ flaaytSLiMonMsarît-iei'
— Tehnician I reţele elec­ jDIRECŢIA REGIONALĂ DE ECO NO M IEţ
trice \ FORESTIERĂ DEVA \
i\
La A ninoesa aR
— Tehnician 1 apă - c a n a l ! Vinde clin stoc supranormaiiv: 1
şi organizează concurs
• materii prime, materiale ct. 102 grupa î \
pentru ocuparea următoa­ fj
relor posturi, vacante de
maiştri în specialităţile; H piese de schimb şirulmenţi \
A p ă -c a n a l ct. 107 grupa îl g
La Petroşani; 1 post @ articole de uz personal ca: î
La Vulcan: 1 post
— bocanci s
R eţele electrice
— pantaloni vătuiţi
La Lupeni: 2 posturi
— combinezoane de doc şi caneiucate
Maisfru mecanic aisfo
şi alte materiale.
La Petroşani : 1 post.
Concursul se va ţine pe L L ja amănimtifă a maferialefor se poate con­
ziua de 15 februarie 1962 sulta ia D. R. E. F. — Deva serviciul aprovizionare.
la sediul întreprinderii.
abBSjuaatauaiBngttBH&au«*
Actele se depun la Ser­
viciul Cadre pînă la data
de 12 februarie 1962.
Condiţiile de studii şi
stagiu — precum şi sala­
rizarea în eoni. cu U.C.M.
1.053/1960.
Relaţii suplimentare la
telefon 557 şi 543.