Page 35 - 1962-02

pag- 4
S ă în c e fe z e a m e sfe c u l S .U .A .
în tr e b u r ile in te r n e a te C u b e i!
L u c r ă r ile C o m o d u lu i P o litic a i O. N. U.
NEW YO RK 9 (A gerpres). —
C om itetul P olitic al celei de-a
16-a sesiu n i a A dunării G e n e­
rale a O .N .U . co n tin u ă d isc u ta ­
rea p ro testu lu i C ubei îm potriva
p e r ic o lu lu i la' a d r e s a p ă c ii ş l p e m em b rii O .N .U . şi a l O.S.A.
secu rităţii Internaţionale, care
s-a ivit ca urm are a n oilor p la ­
nuri de agresiu n e din p artea g u ­
v ern u lu i S.U .A ., în d r ep ta te Îm ­
potriva revolu ţiei oubane.
In şed in ţa din 8 feb ru arie a
lu at cu v în tu l d eleg a tu l R .P. R o-
m îne, M. H aşeganu .
Cuvîntarea lu i M ih a il
NEW YORK 0 (Agerpres). —
In cuvîntarea rostită de M. Haşe­
ganu în Comitetul Politic la şedinţa
din 8 februarie, acesta a spus între
altele :
In faţa comitetului nostru se află
plîngerea unui stat mic — membru
al O.N.U., a cărui independenţă este
ameninţată de acţiunile agresive ale
unei mari puteri, de asemenea mem­
bră a O.N.U. Conform prevederilor
Cartei ( art. 35), Cuba este întrutotul
îndreptăţită să ceară şi să primească
din partea Organizaţiei Naţiunilor
Unite tot sprijinul necesar pentru în­
lăturarea acestui pericol.
Acţiunile agresive întreprinse de
guvernul S.U.A. pun în pericol nu
numai integritatea teritorială şi inde­
pendenţa Republicii Cuba, dar ele re­
prezintă şi o ameninţare serioasă pen­
tru pacea şi securitatea internaţională.
In condiţiile actuale, orice conflict
armat, în orice parte a lumii, poate
avea implicaţii extrem de grave, el
putîndu-se uşor transforma într-un
conflict mondial distrugător.
Ameninţarea suveranităţii şi integri­
tăţii teritoriale ale acestui stat mic
din Marea Caraibilor, poate constitui
un precedent periculos, pentru acţiuni
similare împotriva independenţei şi in­
tegrităţii teritoriale ale altor state din
America Latină sau din alte părţi ale
lumii.
Organizaţia Naţiunilor Unite tre­
buie de aceea să se pronunţe clar în
sprijinul principiilor sale de bază şi
să ceară guvernului S.U.A. să pună
capăt de îndată acţiunilor sale agre­
sive împotriva Cubei.
Faptele din ultima perioadă dove­
desc că guvernul S.U.A. continuă să
depună eforturi în direcţia activizării
campaniei împotriva Cubei şi paralei
cu aceasta, el încearcă să atragă şi
alte ţări în acţiunile sale agresive de
pregătire a unei intervenţii colective,
sub egida Organizaţiei statelor ame­
ricane.
Una din ultimele acţiuni de această
natură a fost conferinţa de la Punta
dei Este, organizată, după cum se
ştie, printr-o pregătire diplomatică de
mari proporţii şi în urma unor puter­
nice presiuni exercitate de Statele
Unite asupra ţărilor din America La­
tină.
Ceea ce s-a urmărit în fond la
această conferinţă a fost pregătirea
bazei juridice şi ideologice pentru vii­
toarele acţiuni agresive împotriva
Cubei.
Documentele prezentate conferinţei
sub forma unor aşa-zise „acte de
acuzare“ împotriva Cubei, reprezintă
de la prima şi pînă la ultima pagină
un amestec brutal al S.U.A. in tre­
burile interne ale Republicii Cuba. Ele
sînt pline de ură şi dispreţ faţă . de
poporul cuban şi guvernul său.
„Acuzaţiile’' aduse Cubei în aceste
„A lianţa p en tru p rogres“ în co n cep ţia U n ch iu lu i Sam .
(D esen din rev ista cu b a n eză „B oem ia" ).
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188, 189, 75, 674. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale F.T.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1919. — Tiparul: întreprinderea l'oli grafică „1 Alai" — Deva.
ULTIMELE ŞTIR I
R ep rezen ta n tu l B raziliei, A.
A rinos a acordat p rin cip ala
a te n ţie p rin cip iilo r C a rtei O .N .U . a le C ubei şi a le altor s ta te la-
şi ale statu tu lu i O rganizaţiei
S tatelor A m ericane, care obligă
să -şi a p la n eze d isen siu n ile prin
m ijloace paşnice, corespunzător
cu p rin cip iile şi norm ele d rep­
tu lu i in tern aţional.
D ele g a tu l R .S.S. U crain en e,
L. E. K izea, a con d am n at cu h o -
documente arată clar ce urmăresc au­
torii lor — lichidarea actualului gu­
vern al Republicii Cuba, sprijinit de
întregul popor cuban şi instaurarea
unui regim docil Statelor Unite, care
să permită monopolurilor americane
să-şi reintroducă dominarea şi con­
trolul asupra întregii vieţi economice
şi politice a Cubei.
Statele Unite acuză guvernul cu­
banez pentru că şi-a permis să legi­
fereze asemenea reforme interne care
i-au transformat pe ţărani în stăpînii
pămîntului pe care îl lucrează, care
duc la industrializarea Cubei, la li­
chidarea şomajului şi a mizeriei, a
analfabetismului şi a înapoierii cultu­
rale. Poate Departamentul de Stat
consideră că asemenea reforme trebuie
să fie aprobate în prealabil de mono­
polurile americane care au exploatat
nu de mult Cuba ?
Pentru prima dată în istoria Atne-
ricii Latine, popoarele acestui conti­
nent au ocazia să constate că puterea
monopolurilor americane, care jefuiesc
în fiecare an aproximativ un sfert din
venitul naţional al acestor ţări, nu
este de neînvins. Ele văd că un popor
mic, vecin şi frate, a reuşit să înlă­
ture de pe teritoriul său puterea aces­
tor monopoluri şi să-şi reconstruiască
propria sa economie pe o bază trai­
nică. /
Departamentul de Stat este profund
îngrijorat de faptul că ideile revolu­
ţiei din Cuba şi reformele îndeplinite
acolo ar putea influenţa şi gîndirea
altor popoare din America Latină.
Această teamă a determinat între al­
tele guvernul Statelor Unite de a ini­
ţia planul cunoscut sub numele de
„Alianţa pentru progres” şi să in­
cludă în cadrul acestuia o scrie în­
treagă de promisiuni.
Rezultatele conferinţei de la Punta
del Este, în ciuda declaraţiilor opti.
mişte ale d-lui Rusk, dovedesc că
S.U.A. au suferit o înfrîngere. Cere­
rile maximale prezentate de S.U.A şi
in special aşa-zisele „sancţiuni*' împo­
triva Cubei au fost respinse iar o alfa
parte din propuneri au fost adoptate cu,
o majoritate infimă şi nereprezentativi
State importante din America Latină,
reprezentînd majoritatea populaţii, au
rămas mai departe credincioase princi.
piului neintervenţiei, principiu care
constituie piatra de temelie a întregu­
lui sistem interamerican. Toate acestea
n-au diminuat însă pericolul unor noi
provocări şi acţiuni agresive împotriva
Cubei. Aşa cum au arătat alţi delegaţi
care au vorbit înaintea mea, Statele
Unite continuă să prepara atît pe teri­
toriul lor propriu, cit şi pe teritoriile
unor ţări din Marea Caraibilor, bande
de. mercenari in vederea unei noi inter­
venţii armate. Reprezentantul Cubei a
enumerat bazele militare unde în pre­
zent se pregătesc noi atacuri împotriva
ţării sale. S-au citat aici de asemenea
numeroase informaţii din presa ameri­
cană care dau detalii asupra acestor
pregătiri.
o^TCK^3aaaB2aaa
ULTIMELE ŞTIRI
tărire im ixtiu n ea b ru tală a S ta ­
telo r U n ite în treb u rile in tern e
tin o -a m e r ie a n e . S.U .A ., a d e c la ­ t i“ — au p leca t din o ra şu l tr a ­
rat el, întreprind o Im ixtiune
fă ţiş ă în treb u rile in tern e a le
Cubei, recurgând la p resiun i fără
p reced en t ex ercita te prin to a te
m ijlo a cele : de ordin econom ic,
m ilitar şi p olitic.
L. E. K izea a ceru t să fie sp ri­ ororilor de la H iroşim a şi A usch ­
jin it p roiectul de rezolu ţie al w itz, de a apăra p acea, de a ob ­
R om iniei şl C ehoslovaciei.
Haşeganu
In aceste condiţii, cînd asemenea ac­
ţiuni agresive pun în pericol pacea şi
securitatea internaţională, O.N.U. tre­
buie să se facă auzită. Ea trebuie să
ceară cu insistenţă Statelor Unite să pu­
nă imediat capăt acţiunilor lor provo­
catoare şi agresive.
Guvernul romîn, credincios politicii
sale de coexistenţă paşnică, a militat
şi militează pentru întărirea relaţiilor de
prietenie între state pe baza respectă­
rii principiului egalităţii şi neameste­
cului în treburile interne.
Animată de dorinţa de a veghea Ia
respectarea acestor principii, delegaţia
romină împreună cu delegaţia cehos.
lovacă au hotărît să prezinte un proiect
de rezoluţie care, după părerea noastră,
ar contrioui la înlăturarea tensiunii e-
xistente şi la rezolvarea pe cale paş­
nică a divergenţelor. Ideile de bază ale
proiectului de rezoluţie sînt aceleaşi
idei care stau la baza Cartei O.N.U. In
acelaşi timp este necesar ca Adunarea
Generală să atragă în mod special a-
tenţia guvernului Statelor Unite şi să
ceară ca acesta să înceteze de îndată
amestecul în treburile interne ale Re­
publicii Cuba, precum şi orice alte ac­
ţiuni îndreptate împotriva integrităţii
teritoriale şi independenţei politice a
Cubei.
Delegaţia romînă îşi exprimă convin­
gerea că membrii comisiei vor aprecia
tonul' constructiv al proiectului nostru
de rezoluţie şi vor manifesta o atitudine
favorabilă faţă de el.
In încheiere aş dori să exprim spe­
ranţa delegaţiei romîne că O.N.U, îşi
va îndeplini misiunea ce-i revine de a
contribui la menţinerea păcii şi securi­
tăţii internaţionale.
Apelul micului şi eroicului popor al
Cubei trebuie să primească un răspuns
clar şi hotărîtor din partea noas'tră şi
să capete sprijinul nostru pentru înlă­
turarea pericolului care ameninţă inte­
gritatea sa teritorială şi pune în pri­
mejdie pacea şi securitatea internaţio­
nală.
Poporul şi guvernul romîn vor acorda
şi în viitor tot sprijinul lor poporului
cubanez în lupta sa pentru păstrarea
cuceririlor democratice, pentru lichidarea
intervenţiei care ameninţă Republica
Cuba.
S ^ n c ţ iu n iE e Î m p o t r iv a
n ici o b a s a ju rid ic ă
BUENO S AIRES 9 (A gerpres).
M inistrul A facerilor E xterne
al B raziliei, S an tiago D antas
s-a p ron un ţat îm potriva in ter­
ven ţiei arm ate, precum şi îm po­
triva aplicării C ubei de sa n c­
ţiuni econom ice şl diplom atice.
D antas s-a pronunţat, de a se­
m enea', în fa v o a rea în trecerii
p aşn ice între ţă rile cu orînduiri
sociale d iferite. „In această or­
d in e de idei, a spus el, problem a
creării unui sta t socialist pe
con tin en tu l nostru trebuie p ri­
vită cu toată ob iectivitatea. P en ­
tru a lu p ta In fa v o a rea id ea lu ­
rilor civ iliz a ţiei o cc id en ta le tr e ­ p u b lica tă de ziarul „P rincipios". p r e su p u n e că se a fla u în m o ­
‘m :
Cedînd pretenţiilor grupului de generali
Guvernul Argentinei a rupr relafiile
diplomatice cu Cuba
BUENO S AIRES 9 (A gerp res).
La 8 februarie. M inisteru l A fa ­
cerilor E xterne al A rgen tin ei a
an u n ţat ruperea relaţiilor cu
gu vern u l R ep ub licii Cuba, D ip lo ­
m aţilor cu b an i le-a fo st acord at
un răgaz de 48 de ore p en tru a
părăsi ţara.
D upă cum s-a m ai anunţat,
cererea cu p riv ire Ia ru p erea re­
laţiilor d ip lom atice cu C uba a
fig u r a i în u ltim a tu m u l p e care
un grup de g en era li l-au dat
p reşed in telu i A rgentin ei, F ron-
dizi, după co n ferin ţa de la P u n ­ a ccen tu at m ai a les în u ltim ele
ta del E ste. Se ştie că la a cea s­
tă con ferin ţă d elegaţia A rgen­
tin ei s-a opus, alătu ri de d elega­
ţiile B raziliei, M exiculu i, B oli-
viej, E cuad oru lu i şi R ep u b licii
C hile, rezo lu ţiei p riv in d ex c lu d e­
rea C u ţei din org a n ism ele
O .S;A. M ig tiel A n g e l C ar ca n o , p e r io r i c a r e l-a u în s o ţit la P u n ­ ţie i in s u le i J a m a ic a c a r e se d e s.
m in istru l de A faceri E xterne şi ta del E ste“.
D R U M U ß SO 'Ô fA LISA U JL D I
ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI
Marş al păcii de la Hirosima
la Auschwitz
1 OKIO 9 (A gerpres). —
P atru jap on ezi —¦ un călugăr
budist, un asp iran t la U n iv ersi­
ta te a din T okio, un stu d en t de
la a ce ea şi u n iv ersita te şi un
absolvent al U n iversităţii „D zio-
g ed iei a to m ice H iroşlm a, spre
fostu l lagăr al m orţii, A uschw itz.
In localităţile unde se vor opri
in drum , el vor adresa op in iei
p ublice ap elu l de a îm piedica
traged iile unul război n uclear
şi ale fascism ului, rep etarea
ţine dezarm area gen erală şi t o ­
tală.
Opinia publică engleză protestează
împotriva hotărîrii
guvernelor Angliei şi S.U.A.
de a efectua experienţe nucleare
LONDRA 9 (A gerpres). —
D eclaraţia prim ului m inistru
ai A n gliei, M acm illan , în C a ­
m er a C o m u n e lo r cu p riv ire Ia
h otărîrea guvernelor en glez şi
am erican de a relua exp erien ­
ţele nucleare a provocat pro­
testele hotărite ale op iniei p u ­
b lic e .
L ab uriştii Em rys H ughes, M i-
eh ael Foot, S yd n ey Silverm an,
W illiam B uxter, S tep h en D avies
au d ep us in p arlam en t o rezo­
lu ţie In ca r e se s p u n e : „ C a m era
con d am n ă în m od en ergic h o tă ­
rîrea gu vern u lu i care a a ccep ta t
să efectu eze îm preună cu S ta ­
te le U n ite exp erien ţe n ucleare
pe insula C hristm as“.
La C am era C om unelor au v e ­
nit la 8 februarie partizan ii or­
g an izaţiei „M işcarea pentru d e ­
zarm area n u cleară“, pentru a
se în tiln i cu m em brii p arlam en ­
t u lu i. C ii’c a 3 0 0 d e o a m e n i a u
in trat în clădirea p arlam en tu lu i
!n scopul form ării guvernului laoţian de coaliţie
S iiT a n n a F u m ma. a d re s e a z ă
o n o u ă ch e m a re Ia tra ta tiv e
HANOI 9 (A gerpres). —
D upă cum a an u n ţat postul
de radio „V ocea L aosu lu i“ , ln -
tr-o telegram ă ad resată p reşe­
d in telu i C om isiei in tern a ţio n a le
de su p ravegh ere şi con trol în
Laos, p rin ţu l S u van n a F um m a
şi-a ex p rim a t h otărîrea să p ri­
m ească orlcîn d o d elegaţie m ili­
ta ră din V ien tia n e p en tru a în ­
cerca îm p reu n ă să g ă sea scă un
b u ie să pornim de la Ideea in u ­
tilită ţii folosirii forţei, deoarece
în m od ob işn u it o asem en ea p o ­
litică atrage după sin e ca o
reacţie im inentă alte m ăsuri de
violen ţă“.
D antas a recom andat „să se
tind ă nu spre in tensificarea în ­
cordării in tern aţion ale ci spre
slăbirea e i“.
El a su bliniat că atît san c­
ţiu n ile m ilitare cit şi cele ec o ­
n o m ic e Şi d ip lo m a tic e îm p o triv a şi-au g ă sit m o a rtea în g ro a zn i­
C ubei nu au nici o bază ju ri­
d ic ă .
D ecla ra ţia lui D a n ta s a fost
şefu l d eleg a ţiei A rgentin ei, a
declarat atun ci că con ferin ţa de
Ia P u n ta del E ste „nu are fa c u l­
tatea de a im pu ne su spend area
sau exclu derea unui stat m em ­
bru al sistem u lu i in teram erican “
şi a ap reciat drept „extrem de
grav“ precedentul creat.
P otrivit a gen ţiei R euter, ob­
serv a to rii p o litici din B u en os
A ires con sid eră ru p erea re la ţii­
lor cu C uba d rep t „o co n ce sie“
făcu tă lid erilor m ilitari argen ti
n ien i. P resiu n ea m ilitarilor s-a
48 de ore, a ra tă a g e n ţia A sso ­
ciated P ress, care adaugă că ru­
perea relaţiilor con stitu ie „nu­
m ai u n a din cererile m ilitarilor"
care m ai p retin d „d em iterea m i­
n istru lu i de A faceri E xterne
C arcano şi a fu n cţion arilor su ­
P en tru a-1 con d u ce p e p a rti­
cip a n ţii la a cest m arş, în faţa
m onum entului victim elor bom ­
b ard am en tu lu i a tom ic din H i-
roşim a s-a u ad u n at reprezen -
. ta n ti al organ izaţiilor ob şteşti
din oraş, b oln avi d in sp ita lu l
victim elor bom bardam entului
atom ic. C elor p atru lu p tători
pentru p ace li s -a în m în a t —
pentru a fi p red a te locuitorilor
din A uschw itz şi V arşovia —
ch eile oraşulu i H iroşim a şi o lis­
tă eu p rin zin d sem n ă tu rile celor
care au avut de su ferit de pe
urm a b om bardam entului atom ic.
pentru a -şi exprim a protestul
In fa ţa d e p u ta ţilo r .
„M işcarea pentru dezarm area
n ucleară“ a p ub licat o declara­
ţie care con d am n ă hotărîrea g u ­
vernelor en g lez şi am erican de
a efectu a exp erien ţe n ucleare şi
c h e a m ă g u v e r n e le să r e n u n ţe la
a cea stă hotărîre.
P este 1.000 de oam eni au or­
g a n iza t în seara zilei de 8 f e ­
bruarie o retragere cu to rţe spre
clădirea am basad ei am ericane,
cerind ca S ta tele U n ite să re­
n u n ţe la reluarea exp erienţelor
n u c le a r e .
P reşed in tele „M işcării p en tru
dezarm area n u cleară“, canonicul
C ollins, a în m în at unui fu n cţio ­
nar al am b asad ei o scrisoare
adresată preşed intelui Statelor
U nite. In scrisoare se exprim ă
n e lin işte a în legătu ră cu in te n ­
sificarea cursei înarm ărilor n u ­
c le a r e şi- s e c e r e s ă n u s e e f e c ­
tu eze exp erien ţe n ucleare.
m ijlo c de a se a ju n g e la u n a-
cord in p rob lem a în cetă rii fo cu ­
lu i.
Suvanna Fum m a a declarat
to to d a tă că nu va a cc ep ta nici
un fel de con d iţii prelim inare.
El a arătat, de asem enea, că
„tocm ai grup area de la Sava
n nak et a atacat p un ctele M oung
H un. M uong Pen, T a T ong, Ma-
h a sa i şi a lte p u n cte din reg iu n ea
e lib e r a tă “ . D a că g ru p a rea de la
S a v a n n a k et, su b lin ia ză în c o n ti­
nuare S u van n a Fum m a, doreşte
în m od sin cer în ce ta r ea fo cu lu i,
e a p o a te trim ite n e în tîrz ia t în
V alea U lcioarelor o d elegaţie
p entru a duce tratative.
E X P L O Z IA D IN S A A R A P R O V O C A T
M O A R T E A A 311 M IN E R I
SAARBRÜCKEN 9 (A gerpres).
P o triv it u ltim elo r relatări ale
corespon dentului sp ecial al a-
g en ţiei F ran ce P resse din S a a r ­
brücken n um ăru l m inerilor care
ca ca ta str o fă din 7 feb ru arie în
m in a „ L u ise n th a l“ d in V oel-
k lin g en se rid ică la 311
Eroismul unui batrin miner din Saarm orţi. La 9 februarie direcţia
m in elo r din V oelk lin gen a a n u n ­
ţa t că nu se ştie în că n im ic de
s o a r t a a l t o r ÎO m in e r i c a r e s e
m en tu l exp loziei în fu n d u l m i­
n e i.
R ev ista v est-g erm a n ă „Bild-
Z eitu n g“ arată că, con trar afir
in aţiilor d ifu zate de direcţia m i­
nei, ex p lo zia ar fi p u tu t fi ev i­
tată dacă s-a r fi lu at to a te m ă­
su r ile de p r e c a u ţie în tr u c ît a-
ceastă m ină era cu n oscu tă ca
u n a d in cele m a i p e r ic u lo a se din
cau za em a n a ţiilo r de gaze. Co
resp o n d en tu l arată că din co n ­
vorbirile p e care le-a avu t cu cei
cîţiva su p ravieţu itori ai acestei
La 6 august 1962
Jamaica va deveni
independentă
LONDRA 9 (A gerpres). —
Ja m a ica , u n a din cele m ai
m ari in su le din M area C arai­
bilor a p a rţin în d A n gliei, va de
veni un sta t in d ep en d en t la 6 au ­
gust 1962. A cest fa p t a fo st a-
n u n ţa t Ia 8 feb ru a rie în ca d ru l
con ferin ţei în p rob lem a co n stitu ­
făşoară la Londra.
PARIS: 60.000 de demonstranţi
împotriva O.A.S.
PARI® 9 (A gerp res). —
In ciu d a in te rd ic ţie i g u v ern a ­ se c ţiu n ii P .C .F. d in a ro n d ism en -
m en ta le şi a m ob ilizării m asive tu l al 15-lea al P arisu lu i. P o liţia
a p o liţie i, 60.000 de p a r iz ie n i au a a r e sta t 83 de m a n ife s ta n ţi.
p articip at la m a n ifesta ţiile o r­ M inistrul de In tern e a an u n ţat
ga n iza te în d u p ă-am iaza zilei de că în leg ă tu ră cu m a n ifesta ţia
joi îm p o triv a n oilor crim e ale de joi se va d esch id e o acţiu n e
O .A .S. In tr -u n c o m u n ic a t p u b li­ ju d ic ia r ă .
cat joi seara de P artid u l C om u­
n ist F ran cez se a ra tă : „T rim i-
ţîn d forţele de p o liţie şi jan d ar­
m erie să lo v ea scă să lb a tic pe
m an ifestan ţi, gu vern u l a dat
astfel în că o nouă dovadă de to ­
leran ţă şi co m p licitate fa ţă de
fa sc işti şi în a c e la şi tim p de o s­
tilita te fa ţă de clasa m un citoare
şi de d em ocraţie“.
„In tim p ce de G au lle afirm a
în d iscu rsul său că a lu at m ă­
su ri îm p o tr iv a O .A .S., c o n tin u ă
com u n icatu l, el fo lo seşte p o liţia
îm p otriva a n tifa sciştilo r. In
tim p ce aveau loc v io len ţele îm ­
p otriva dem ocraţilor, u ltracolo-
n ia liştii fa scişti com iteau n ep e­
dep siţi noi aten ta te crim in a le“.
P entru a p ro testa îm p otriva cri­
m elo r O .A .S. şi îm p o tr iv a r e p r e ­ clădiri care ap arţin e am basad ei
siu n ilo r sîn g ero a se ale p oliţiei,
ca un om agiu adus victim elor
căzu te joi, în com u n ica t se face
apel la toţi a n tifa sciştii francezi
„ să -şi m u ltip lice m a n ifestaţiile
sub to a te form ele“.
D in cifrele tra n sm ise de a g en ­
ţia F ran ce P resse, reiese că în
urm a atacării m an ifestan ţilor de
către p o liţişti se în registrează
p ină acum 140 de răn iţi şi opt
m-.
Oamenii muncii din Franţa
sprijină lupta greviştilor din Decazeville
PARIS 9 (A gerpres). —
D e 52 de zile co n tin u ă in adin-
cul m inelor lu p ta eroică a m i­
n erilor din D ecazeville. 20 d in ­
tre ei, co n tin u ă de trei zile g re­
va foam ei.
C lasa m u n citoare, to ţi o a m e­
nii m u n cii îşi m a n ifestă ferm a
lor so lid a r ita te cu m in erii din
D ecazeville. R ep rezen tan ţi ai
conducerii F ed eraţiei n aţion ale
a m in erilor din F ran ţa au v izi­
ta t pe m in erii a fla ţi în m ină.
S oţiile m inerilor — sin t ală­
tu ri de lu p ta g re a a so ţilo r lor.
O d elegaţie de fem ei care a so ­
sit din D eca zev ille la P aris s-a
p rezen tat la P alatu l p rezid en ­
ţial unde au în a in ta t o p etiţie a
m inerilor, care p ro testea ză îm ­
potriva h otărîrii gu vern u lui de
a în ch id e p o r ţile m in elo r din
bazinul carb on ifer A veyron, sub
n retextul „n eren tab ilităţii aces­
tora".
D elegaţia de fem ei a fo st p ri­
m ită, de asem en ea, de co n d u ce­
rea C on fed eraţiei G enerale a
M uncii, p recu m şi d e gru p u l
p arlam en tar al P artid u lu i C o­
m u n ist din A d u n area N a ţio n a lă
• IP’IE S C U R T ® P E S C U R T
RIO DE JANEIRO. — La 8 februa­
rie, Tancredo Neves, primul ministru
al Braziliei, a primit delegaţia ziariş­
tilor sovietici condusă de A I. Adju-
bci, redactor-şef al ziarului „Izvcstia“.
Santiago Dantas, ministrul Afacerilor
Externe al Braziliei a oferit un dejun
în cinstea delegaţie..
In aceeaşi zi ziariştii sovietici au
vizitat Congresul naţional, unde au
discutat cu Mazzili, preşedintele Ca­
merei deputaţilor, senatori, deputaţi şi
au fost primiţi de primarul oraşului
Brasilia.
NEW YORK. - După o vizită ofi­
cială de şase zile în S.U.A., în seara
zilei de 8 februarie, primul ministru
al Congouiui, Adoula, a părăsit New
ca ta stro fe reiese că în că din a ju ­
nul ziiei cînd s-a p rod us ex p lo ­
zia se ad usese la cu n o ştin ţa ce­
lor în drept că siste m u l de v en ­
tila ţie al m in ei a d even it neco
resp u n zăior şi deci p ericu los
p en tru a ctiv ita tea în su bteran.
-------- --------- ------- - W
SAARBRÜCKEN 0 ( Ager- le rece şi să se facă ascul­
pres). —
In legătură cu catastrofa
de la mina de cărbuni
„Luisenthal“ din Voellclingen,
bazinul Saar, agenţia France
Presse relatează următoarea
faptă de eroism a unui bă-
trîn miner vest-german care
cu preţul vieţii sale a salvat
de la moarte 20 de ucenici:
este vorba de maistrul miner
Willy Massion, în virstă de
55 de ani, originar din Lui­
senthal, care in dimineaţa
tragică a coborit in mină în­
soţit de 20 de ucenici mineri.
Explozia l-a surprins pe bă-
trinul miner in timp ce dă­
dea explicaţii grupului de salvare pe care a condus-o ia
ucenici despre măsurile de
securitate a muncii. O panică
de nedescris a cuprins pe
ucenici care au încercat să sc
salveze fiecare cum putea.
In aceste clipe grele, bătrinul
a ştiut s d -ş i păstreze stnge- faţă.
Nr. 2217
m orţi, p rin tre care secretaru l
Z ia r e le „ L ’H u m a n i t é “ ş i „ L i­
b era tio n “ din 9 feb ru arie, p r e ­
cum şi m a jo rita tea ziarelor de­
m ocrate din p ro v in cie au fo st
co n fisca te din o rd in u l m in istr u ­
lu i de In te r n e . ,,L 'H u m a n ité “ şi
„L iberation“ au ap ăru t m ai tîr-
ziu în ed iţie sp ec ia lă , d u p ă ce în
p realabil au elim in a t d in p a g i­
n ile lor titlu rile şi p a sa je le a r ti­
colelor care au fo lo sit ca p retex t
con fiscării lor.
k
PARIS 9 (A gerpres). — TASS
tran sm ite :
In seara zilei de 8 feb ru arie
u ltracolon ialiştii au fă cu t să ex­
p lodeze o bom bă în fa ţa unei
U .R .S.S. In a c e a stă clă d ir e se
află secţia de la P aris a agen ­
ţiei TASS. E xplozia a p ricin u it
clăd irii p agu b e m ateriale im p or­
tante. D in fericire nu s-a în re­
g istra t n ici o victim ă.
In acela şi tim p b an d iţii fa s­
cişti au fă cu t să exp lod eze o
bom bă în clă d irea o cu p ată de
agen ţia d em ocratică de in form a­
ţii „U nion F ran çaise d 'in form a­
t i o n “ .'
şi Senat. S prijinim în tru totu l
lu p ta voastră, a d eclarat într-o
con vorb ire avu tă cu so ţiile m in e­
rilor, W aldeck R och et, secretar
gen eral ad ju nct al P artid u lu i
C om unist Francez.
C onducerea C onfederaţiei G e­
n erale a M uncii a d at p u b lic ită ­
ţii o d ecla ra ţie în care su b lin ia ­
ză că o a m en ii m u n cii din F ra n ­
ţa, trebuie să sp rijin e şi m ai
larg lu p ta p lin ă de curaj a m i­
n erilor din D ecazeville.
M aurice T horez, secretar g e­
neral al P artid u lu i C om unist a
in terp ela t in scris pe m in istru l
In du striei şi C om erţului in sis-
tind a su p ra n ecesită ţii co n stru i­
rii la D ecazeville a u nei term o ­
centrale, ceea ce ar p erm ite îm ­
b u n ătăţirea ap rovizionării cu
en ergie electrică a acestei re­
giu ni şi to to d a tă fo lo sirea pe loc
a cărb u n elu i din b azin u l A vey­
ron.
A u torităţile fran ceze în să con ­
tin u ă să resp in g ă cererile ju ste
ale greviştilor. A cest lu cru este
d em on strat o d ată în p lus de co ­
m u n ica tu l p u b lica t d e gu vern in
care reafirm ă h o tă rîrea de a în ­
chide m in ele d in A veyron.
York, plecînd la Geneva, iar apoi spre
Leopoldville.
TOKIO. — La 8 februarie, în mina
carboniferă a companiei „Hokutan“,
de pe insula Hokkaido, a avut loc o
prăbuşire în urma căreia patru mineri
au fost îngropaţi de vii. Echipa de
salvare trimisă în mină a reuşit să
salveze numai pe unul dintre mineri.
Geilalţi trei au pierit.
DJAKARTA. — O organizaţie a
Frontului tineretului din Djakarta, care
grupează toate organizaţiile de tineret
din acest oraş, a protestat energic
pe lîngă guvernele S.U.A. şi Japoniei,
care permit transportarea soldaţilor
olandezi în Irianul de vest, folosind
aerodromurile lor.
WASHINGTON. - La 8 februarie
Comisia americană pentru energia
atomică a anunţat că S.U.A. au efec­
tuat o nouă experienţă nucleară sub­
terană pe poligonul experimental din
Nevada. Aceasta este cea de-a 12-a
explozie nucleară subterană efectua­
tă de Comisia pentru energia ato­
mică a S.U.A. din seria de experienţe
începute ia 15 septembrie 1961.
tat de ucenici. Fiind un bun
cunoscător al minei a reuşit
să conducă printre flăcările
care se ridicau ameninţător
din toate părţile pe cei 20
de ucenici spre o hrubă in
care i-a închis, astupind şi ori­
ficiile de aerisire. In felul
acesta, ucenicii au fost feriţi
de focul care se propaga prin
gazele inflamabile.
După aceea, bătrinul miner,
deşi grav rănit a pornit in
întîmpinarea echipelor de
salvare. Trecind peste dâră- )
mături şi perdele de flăcări
el a reuşit să întîlnească
după două ore o echipă de
locul in care se aflau uce­
nicii. La întoarcere, sleit de
puteri cu răni şi arsuri pe *
tot corpul, Willy Massion a )
încetat din viaţă în ascenso- 7
rul care îl aducea la supra- L
(