Page 36 - 1962-02

P R O L E T A R I O IN T O A T E Ţ A R TLE, TINITI VA ! TELEGRAMA

o Alegerea comitetelor şi co­ M iercuri 7 feb ru arie, la m in a din ţa r a n o a str ă sîn t a lă tu ri de
misiilor de feipei (pag. 2-a) ; de cărb u n i „ L u isen th a l“ din ei şi fa m iliile lor. M inerii d in
V oelk lin gen (b azin u l Saar — L u p en i, în tr u n iţi în tr-o ad u n are
o Azi pe băncile şcolii — K F. G e rm a n ă ), a a v u t lo c o c a ­ şi-au ex p rim a t d u rerea şi con -
tuiine cadre de'nădejde ale eco­ ta stro fă tragică. D in cau za lip ­ d o lea n ţele p entru p ierderile su ­
nomiei (pag. 0-a) ; se i ele g r ijă a d ir e c ţ ie i m in e i fe r ite de m in erii d in V oelklin.-
p entru secu rita tea m u n cii m i­ gen, au în fier a t iip sa de p reociu
o Declaraţia Biroului Politic nerilor s-a p rod u s o p u tern ică pare a d irecţiei m inei fa ţă de
al Partidului Comunist Francez; exp lozie de grizu în care d up ă secu rita tea m u n cii m inerilor.
u ltim ele d ate şi-au p ierd u t viaţa
o Cronica evenimentelor in­ 3U oam eni. In în ch eierea adunării, m in e­
ternaţionale (pag. 4-a). rii din L u p en i au a d resa t celor
In aceste clip e grele p en tru din V oelk lin gen u rm ă to a rea te ­
m in erii din V oelk lin g en , m in erii legram ă :

Anul XIV. Nr. 2218 Duminică 11 februarie 1962 4 pagini 20 bani „C olectivu l de m u n cito ri, in g in eri, teh n icien i şl fu n cţio n a ri
al m in ei L u p en i din R ep u b lica P o p u la ră R o m în ă a a fla t cu a-
Atenţie deosebită extinderii Acţiuni pentru d în că d urere d esp re gro a zn icu l a ccid en t în care 311 m in eri de la
suprafeţelor cultivate c o le c ta re a m in a dvs. şi-a u p ierd u t viaţa.

fierului vechi îm p ă rtă şim durerea dvs. şi vă tran sm item sin cere co n d o le­
an ţe dvs. şi fa m iliilo r m inerilor care au căzut victim ă lip sei m ă­
su rilor de p ro tecţia m un cii.

N e ex p rim ă m sp e r a n ţa că v ia ţa m in erilo r a fla ţi în că în

su bteran va fi sa lv a tă “.

ou legume şi zarzavaturi! }¦ In veclerea colectării de l Calitatea — obiectiv principal
cit mai mult fier. vechi, i în întrecerea socialistă
In cu vîntaret. în ju ru l oraş'elor
ţ comitetul U.T.M. de la in-
ţin u tă Ia C on ­ IOAN RADOVICI n oastre a unor i; treprinderea minieră Ghe- Conţinut de cenuşă. s c ă z u t
ferin ţa region a­ b aze legu m ico­ [ iar a organizat, incepînd
lă iie p artid , to ­ secretar al Comitetului orăşenesc le p u tern ice, în | de ieri, „Săptămîna fieru-
v a ră şu l C hivu sta re să asigu re j. lui vechi“. In această săp-
al P.M.R. Hunedoara l tămînă, toţi tinerii Inca-
I draii in brigăzi de muncă
S toica, m em bru în to t cu rsu l a- | patriotică, vor colecta fie- Reducerea conţinutu­ nică a exploatării a luat fost redus de ta 33 la
l rul vechi existent la toate lui de cenuşă din căr­ măsuri pentru puşca- sută, cît este admis, la
In B ir o u l P o litic , s e c r e ta r al C. C. n u lu i liv r a r e a u n o r c a n tită ţi s p o ­ j. locurile de muncă din in- bune constituie unul rea selectivă a interca- 32,2 Ia sută. Pentru
l cinta întreprinderii. dintre principalele obiec­ iaţiilor sterile, pentru aceasta nuna a fost bo­
a l P .M .R . a ră ta c ă u n a d in rite de le g u m e şi în sta r e p r o a s­ tive ale activităţii mi­ selecţionarea şistului în nificată cu 353 tone de
nerilor din Lupeni. In abataje şi pe căile de
sa rcin ile p rin cip a le care revin p ătă. acest scop, sub îndru­ transport. cărbune. S-an eviden­
marea comitetului dc ţiat în inod deosebit co­
.ucrătorilor din a g ricu ltu ra re­ B irou l C om itetu lu i orăşen esc partid, conducerea teh­ Drept urmare, în lectivele sectoarelor 18,
luna trecută, conţinutul II şi III.
g iu n i i n o a s t r e e s t e a c e e a d e a d e p a r t id .i a n a liz a t în ş e d in ţ a de cenuşă în- cărbune a

e x tin d e în ju ru l o ra şelo r şi c e n ­ d in 21 ia n u a r ie a.c. p o sib ilită ţi­

trelo r m u cito reşti, su p ra feţele le de care d isp u n g o sp od ăriile

de teren cu ltivate cu legum e şi colective de pe raza oraşu lu i î*

zarzavatu ri. n ostru, p en tru m ărirea su p rafe. [ Brigăzile utemiste de

A colo u n d e o rg a n iza ţiile de ţelo r d estin a te cu ltu rii le g u m e­ ^ m uncă p a trio tic ă de M ]

b a ză a u în d ru m a t cu co m p eten ­ lor. S -a a ju n s a stfe l la c o n clu ­ [ u z in a e le c tric ă d in V u lca n , }

ţă a ctiv ita tea con siliilor de con ­ zia că aceste su p ra feţe p ot şi

ducere şi a colectivelor, ram ura treb u ie să fie ex tin se în m od J. au colectat de la în c e p u - A n g ajam en t realizat

leg u m ico lă s -a d ezvoltat. An de sim ţitor. 1 tul anului şi pină în pre- ]

an au fo st lărgite grăd in ile le ­ In p lan u rile de p rod u cţie p en ­ [ zent peste 22.000 leg. fier 1 Printre a n g a ja m en tele ce şi agitator pentru om ogenizarea
le -a u lu at p rep aratorii din P e- am estecului de spum ant etc.
gu m icole, s-au ob ţin u t p rod u cţii tru anul 1962, gosp od ăriile co­ [ vechi. ) trila cu ocazia dezbaterii cifre­ D rep t u rm are, în cu rsu l lu n ii
lor de p lan pe an u l 1962 este şi trecu te, rezu lta tele s-a u îm bu ­
m a r i şi d e c a lita te . L a G. A. C. le c tiv e a u p r e v ă z u t s ă m ă r e a s ­ I Nicolac Rimboi, Remus' } a cela d e a spori în a ce st an re­ n ătă ţit de pe o zi p e alta. Pe
cu p erarea cu 0,5 P u n cte. P en tru în trea g a lună, recu p erarea a în ­
d in P eştişu l M are, de p ildă, au că su p ra fa ţa d estin a tă cu ltivă- l Şut eu, Maria Minea, Petru } realizarea lui cu succes, ei au registrat o creştere de 0,6
în tocm it un plan jud icios de m ă ­ p u n cte.
fo s t a tra şi să lu creze în legum ir rii legu m elor de la 38 ha. cit suri te h n ic o -o r g a n iz a to r ic e , din
care o m are parte au fost deja Cu m u ltă h ărn icie şi co n ştiin ­
cu ltu ră co lectiv işti şi colectiviste a fo st an u l trecu t — la 105 ha. L Berciu, sint cîţiva din ti- j trad u se în via ţă . ciozitate au m u n cit b rigăzile
conduse de L udovic Ş ofolvi, loan
cu d ragoste fa ţă de m eseria gră­ S -au lu a t de asem en ea m ăsuri [ nerii care se numără prin- j A şa de p ild ă , a fo st p us în T o t h IT, E u g e n S z e d la c s e k , l o a n
fu n cţiu n e ccl d e-al d oilea filtru G îlcă şi to a te celela lte.
d in ăritu lu i. A stfel s-a p u tu t o r­ p en tru id en tifica rea celor m ai [ tre fruntaşii acestei ac- i la flo ta ţie , a fo st în lo cu ită b a n ­
da colectoare, s-a m ontat un C. BĂDUŢA
g a n iza o ech ip ă p erm a n en tă la bune teren u ri a fla te în şes, p en ­ t ţiuni. i
corespondent
g ră d in ă . E c h ip a leg u m ico lă , c o n ­ tru în g r ă şa r e a lor. In g in e rii sec-

d u să de com u nis- _______ ţiei agricole a

ta E len a D em e- = -------- -------------------------------- ssssss s f a t u l u i p o p u la r
ter, a ob ţin u t re-
Îîl jurul oraşelor — o ră şen esc au fo st

Iea I t r î u 5S r ° Ă ' Pnternice baze legumicole X S ' d e u n

r e c o lte z e cite grup de gospo­
d ării colective care şi-au p rop us
16.143 kg. ro şii şi c irc a 30.000 kg. să cu ltiv e legu m e şi să le în d ru ­ A n a lizîn d u -şi rc-zultatele ob ­
m e în d ea p ro a p e. T o to d a tă , în
varză la ha. V en iturile totale tem atica lecţiilor ce se predau ţin u te în lu n a ian u arie, c o le c ­ M ăsuri concrete
la în v ă ţă m în tu l agroteh n ic au
rea liza te de gosp od ăria co lecti­ fo st in clu se le cţii sp eciale, p ri­ Pentru a da viaţă angajamentului de îmbunătăţire a calităţii laminatc-
vind leg u m icu ltu ra . lor, colectivul laminorului de 800 mm. din G.S. Hunedoara a preconizat lua-
v ă d in P e ş t iş u l iM are d in le g u ­ tivu l de m uncitori, teh n icien i şi rea mai multor măsuri. Amintim prin tre acestea menţinerea joasă a vetrei
Mai există rezerve cuptoarelor cu minimum de zgură, etanşarea cît mai perfectă a capacelor
m icu ltu ra (an u l trecu t) d ep ă­ in gin eri din d ep oul de locom o­ cuptoarelor, extinderea laminării la to leranţe negative la un număr cît mai
n e io lo sife mare de sortimente, introducerea' ghi dajului cu role şi la caja pregătitoare,
şesc su m a de 120.000 lei. tiv e C .F .R . S im eria ra p o rte a ză îmbunătăţirea calităţii cuţitelor la foa rfeca de 1.000 tone ş.a.
D acă an alizăm în am ă n u n ţi­
R ezu ltate b u n e au ob ţin u t şi m e situ a ţia teren u rilo r din s a te ­ SPECTACOL PENTRU 1 că p lanu l glob al a fo st d ep ă­ Aceste măsuri vor duce Ia redu cerea rebuturilor, îmbunătăţirea aspec-
co lectiv iştii d in S trei care, cu lti- le de şes şi m a i a les cele din tului profilelor, eliminarea deformăm lor. Realizările obţinute în luna la-
vind legu m e şi za rza v a tu ri pe jurul v ă ilo r .şi -n u rilor, ajun gem Zilele acestea, la FRU N TAŞII DIN G. A. C. şit cu 14 la su tă , co n su m u l sp e ­ nuar.ie arată că laminatorii ' sa află pe drumul cel bun.
su p r a fa ţa de 8 h a., au rea liz a t la con clu zia că m ai 'există în că cific a fost redus cu 8 la su tă
v e n itu r i b ă n e şti în .valoare d e re ze rv e n e fo lo s ite d e G .A .C . p e n ­ Hunedoara, Petro­ De curînd, în sala căminului cultural din Să- J şi s-a realizat o econom ie de
p e s t e 1 0 0 .0 0 0 lei.- tru cu ltu ra legu m elor. 28 to n e la com b ustib ilu l co n v en ­
şani şi Alba lulta laşul Superior, raionul Haţeg, a avut loc un pro- 3 ţional. In fru n tea întrecerii s-au
L a G .A .C . d in B a tiz , d e p ild ă , 3 situ a t c o m u n iştii: Io sif A lbu,
grăd in a a ocu p at an u l trecu t su ­ au început consfă­ gram artistic dedicat colectiviştilor fruntaşi din Sim ion M iheţ, V irgil G ostae,
p ra fa ţa de 8 ha. In 1962, la in ­ tuirile cadrelor di­ salt: Mălăie.şti şi din Sălaşul In- ] V iorel M arian, Sabin P etrean u ,
R eiese aşad ar că, acolo unde d icaţia com itetu lu i orăşen esc de dactice din învăţă- localitate, din m ecan ici de locom otivă, îm ­
.organ izaţiile de b a ză şi co n silii­ p artid , su p ra fa ţa a fo st ex tin să 1 p reu n ă cu fo c h iş tii lor. şi a lţii.
le de co n d u cere a le G .A .C ., au la 12 h a . In p r e a jm a sa tu lu i — ferior. ¦
acordat aten ţia cu ven ită cu lti­ spre B ăcia — în locul u n d e s-a Şi-au achitat impozitul
vării legum elor, rezu ltatele au cu ltiv a t în 1961 grîu, se află o mîntul seral* Con­ După ce corul a interpretat cîntecc ca „Sub stea­ I agricol pe întreg anal
fo st bune. U n ită ţile resp ective zon ă de circa 30 ha. D a că o rg a ­
ş i - a u a d u s î n b u n ă m ă s u r ă con-;' n izaţia de b ază ar stu d ia îm ­ sfătuirile analizea­ gul partidului“, „Viaţă nouă în colectivă“ şi al­ 3 1962
trib u ţia la ap rovizion area oam e­ preună cu con siliu l de condu­ ză desfăşurarea 3
n ilor m u n cii de la oraşe cu le ­ învătămîntuluî seral tele, formaţia dc tcalru a prezentat celor peste 300 G ospodăria agricolă colectivă Brigada ştiinţifică dă lămuriri
gum e p roasp ete, reu şin d în a- cere al G .A .C . p o s ib ilita te a c u l­ •> „U n irea“ din V eţel şi-a a ch ita t
cela şi tim p să rep artizeze la tivării legu m elor şi pe so la res­ în z iu a d e 9 11 a .c . im p o z it u l
ziua-m uncă fru m oase sum e de p ectivă, ar p u tea fi sp o rită sim ­ de spectatori piesa „Aripă de rîndunicâ“. 3 agricol pe în tregu l an 1962. In
b ani. ţitor p rod u cţia de legum e şi zar­ Printfc artiştii amatori care au evoluat pe 3 acest fel, co lectiv iştii din V eţel
zavaturi care, valorificate pe ţ din regiune în pri- au b en eficiat de o reducere a im ­

p ia ţa o raşu lu i C ălan, ar aduce nuil semestru şi, pe 3 e pe uliţele povîrnite ale Urmele întunecimii de veacuri,
colectiviştilor im p ortan te v en i­ scenă s-au numărat şi fruntaşi în muncă din
turi b ăneşti, ceea ce ar fa ce să
cr ea scă su b sta n ţia l v a lo a r ea în baza concluziilor G.A.G., cum sînt Vlad Nandra, Ştefan Iancu (H) .3 satului Presaca, oamenii superstiţiile, fleacurile băbeşti
bani a zilei-m un că. reieşite, stabilesc 3
şi alţii. -v | 3 coborau în pilcuri, îmbrăcaţi şi scornelile mistice, întreţinu­
U n alt loc de unde se pot ob­
In G .A .C . b in S treisîn g eo rg iu ,- ţin e m ari ca n tită ţi de legum e noi sarcini pentru O. SOCACI 3 ca de sărbătoare. Prin ceaţa te de orinduirile de odinioară
S trei O haba, P eştişu l M ic, H ăj- este V alea N an d ru lu i. T eren u ­ viitor. uşoară care plutea peste aşe­
d at şi altele, din ju ru l H u n ed o a ­ rile situ a te de o p arte şi de a l­ elev 1 zarea de oieri şi pomicultori, pentru a-i putea mai bine je ­
rei şi C ălan ulu i, n u a ex ista t în ­ ta a p îrîu lu i P etac, nu n u m ai că iJ
să o preocupare su ficien tă şi per­ se pot cu ltiva cu legum e, dar pe Pui de găină de o zi sporovăială veselă se auzea fui, îşi mai au rădăcini în su­
m an en tă. O rgan izaţiile de bază, 3
co n siliile de con d u cere n-au p ri­ a ceste teren u ri se p o a te intro- clar, pină colo, către şcoală... fletul unor munteni. mai ales
vit cu d estu l sim ţ de răsp u n d e­ J
re p rob lem a creării unor baze (Continuare in pag. 2-a) 3
legu m icole p u tern ice. Cu ocazia
u nei an alize făcu te în lu n a n o­ In cu batoarele gospodăriei lor a g rico le so c ia liste ci şi 1 Ordonaţi ca nişte şcolari a celor vîrstnici. Multe răs­
iem b rie 1961 asu p ra felu lu i cum r agricole de sta t din M intia
sîn t a p ro v izio n a te cu leg u m e şi 3p e n tr u g o s p o d ă r iile p e r s o n a le mari, unii cu mustăţi şi sprin- punsuri la aceste întrebări ei
zarzavatu ri oraşele şi cen trele
•m uncitoreşti H u n ed oara, C ălan, f p r o d u c s ă p t ă m în a l s u t e d e a le c o l e c t i v i ş t i l o r c a r e d o r e s c -j p o z it u l u i c u a p r o x i m a t i v 1 .0 0 0 cerie albite de promoroaca ani­ le află azi din ziare şi cărţi,
T eliu c şi G h elar, a re ie şit că lor, oamenii îşi caută devre­
cea m ai m are ca n tita te d in a c e s ­ (. p u i d e g ă in ă . N u m a i în lu n a să crească încă de pe acum 3 lei.
te p rod u se s-a u ad us din alte L ia n u a rie a.c. au fost livraţi
regiu ni. pui de găină. 3 SABIN CĂLDĂRARU me loc în băncile prea mict, din emisiunile ascultate la ra­
u nităţilor agricole socialiste
du/uJuJufuJcJw/uJi ‘ ¦- •- •- * •- contabil G.A.C. Vetel înghesuindu-se cite trei... Sfă- dio. din programele cultural-

din reg iu n ea n o a stră p este 3 tuindu-se laolaltă, s-au gindit educative ale căminului cul­
6.000 pui de g ă in ă d e o zi. 3 mai dinainte ce întrebări să tural ; multe probleme le re­
Z ilele a cestea , a lţi 10.500 p ul 3 Curs de croitorie pentru temei pună; le-au scris pe hîrtie şl zolvă cu ajutorul intelectuali­
vor lua drum ul gosp od ăriilor le-au prezentat directorului că­ lor din sat... Cu toate acestea,
3 La club ul m in ier din U ricani p red au n o ţiu n i de teorie a croi-

Jfu n c ţio n ea ză un curs de c r o ito - tu lu i iar în cea de a d ou a se

t agricole de sta t şi co lectiv e. rie pentru fem ei, cu o durată trece la îm binarea cu n o ştin ţelo r minului cultural să le dea cîteodată îi mai încearcă unele

A d u cerea leg u m elo r din alta L G .A .S. din M in tia liv r ea z ă ' d e 6 lu ni. A cest curs, co n d u s d e teoretice acu m u late cu practica componenţilor brigăzii .ştiinţi­ îndoieli şi venirea brigăzii şti­
regiu n i ale ţării este o n o tă sla ­ jC P u i d e 0 zi ™ n u m a i u n i t ă ţ i - o in s t r u c t o a r e , s e d e s f ă ş o a r ă în de croitorie. fice : profesori, medici, ju ­ inţifice in sat e un bun prilej
b ă p en tru noi, p en tru o rg a n iza ­ c 1* i\~t<_ rişti... Şi cite probleme nu-şt-' pentru a le spulbera...
ţiile de bază şi con siliile de con ­ 3 două eta p e. In prim a eta p ă se Intre cele 50 de fem ei ce frec-
d u cere din g o sp o d ă riile a g ricole
__ _______ _____________________ v e n t e a z ă c u r e g u l a r i t a t e a c e s t IRIMIE STRAUŢ

colective situ ate pe raza o ra şu ­ curs, se num ără Iu lian a B ota, pun oamenii de la murite, cite
lu i region al H unedoara. E ste a- M aria N ăsălean , L eo n tin a B el-
d evărat că nu avem con d iţii dean, K acso E lisabeta şi altele. întrebări nu-i mai frămîntă ?, (Con(ímiare in pag. 2-a)
pentru a produce asem enea can ­
tită ţi de legu m e care să sa tis­ Şeful h orticol • • . g . . 9. . ff. p. . o- .Q. , 3 . . f . B- .« « .« » « 1*•*•#*»•» ****+*«•*-'•- Q,( Q, , Ct-t-ţr-t 8 , fli l »•$»
fa c ă pe d ep lin cerin ţele din o- Iu l iu E lg es de la
raşele şi cen trele m u n citoreşti o OOOOOOOOOOOOC OOOOOOOOOOOOOo se r a I.G .O . o r a ş \
am in tite. T rebuie să recu n o a ş­ o D eva se ocu p ă
tem in să că putem ex tin d e m u lt o cu m u ltă d ra ­
su p ra feţele cu ltiv a te cu legum e, o o goste de creşte­
putem sp ori sim ţitor p rod u cţia o rea n oilor cadre
la hectar. în sp re aceste p rob le­ o Peste noapte gerul — Devreme aţi ple­ care dată oaspeţii, urmă cu trei ani pen­ o de g ră d in a ri, ia-
m e va trebui să-şi în d rep te aten ­ cat din Petroşani de soţii Cerghi, caba­ t ă -1 in f o t o g r a ­
ţia cu to a tă seriozitatea o rgan i­ o brodase pe ferestre aţi ajuns la ora asta nieri la cea mai tî- tru ei, pentru toţi fia de fa ţă su-
zaţiile de bază, con siliile de sus. nără şi elegantă ca­ p ravegh in d u -1 cu
co n d u cere a le G .A .C ., sfa tu r ile L flori de gheaţă. Ca- bană de pe munţii ce oamenii muncii care aten ţie p e tînă-
p o p u la re, ca d rele teh n ic e din — A ja am hoţărit străjuiesc Valea Jiu­ rul T eodor V ira.
agricu ltură. V a treb u i să lu ăm L banierul le privea Şi de aseară şi ne-am lui. îndrăgesc excursiile, gos în tim p ce
de pe acum asem enea m ăsuri ţinut cuvintul. nu execu tă p olen i­
p ractice, care să asigu re crearea se minuna de măie­ ştiu insă dacă la ora In poiana ce se ascensiunile in munţi. zarea florilor.
asta s-a trezit caba­ deschide aproape de
Jurnal vorbit stria iernii... Apoi, nierul. crestele Parîngului, Şi _pe toţi Mioara o
şi Puiu Cerghi, tine­ o.
In sa la că m in u lu i cu ltu ra l din chemat parcă de un — Cabanierul? Toc­ la cabana Rusu, au
venit şi in această
P etreşti (director M aria Irim ie), glas, ieşi afară. în ­ mai cu el vorbiţi. rii cabanieri, ii' pri­
Tinerii rămaseră dimineaţă să petrea­ mesc cu ceai fierbin­
cu citeva zile în urm ă, a fost conjură cabana cu că zile plăcute un
surprinşi. Apoi ca o grup de tineri mineri.
organ izat un jurnal vorbit. In zidurile-i puternice scuză parcă, unul te, apoi le oferă ca­
cadrul acestei m an ifestări au dintre ei adăugă : Aşa vin mereu, alţii
şi se opri acolo unde şi alţii. Mineri, ingi­ mere elegante, căci
vorbit D um itru M unţiu despre — N-am mai intil- neri, profesori, cas­ au de unde. Le stau
lanţul munţilor din nit un cabanier atît nice. Şi nu numai
a ctu alitatea in tern aţională, P a- de tinăr. din Valea Jiului ci
v el M îrza despre fe n o m e n e le n a ­ jur deschide o pano- din toate colţurile la dispoziţie 180
turii şi m edicul P aul G riinfeld Puiu Ccrghi. — ca­
L ramă de nedescris. banierul — fără să-şi ţării. In ianuarie au locuri.
desp re u ltim e le cuceriri în d o ­ ascundă zîmbetul de vizitat cabana 120
O Rămase pe loc adul- m ulţumire răspunse: In această diminea­ o
m en iul m edicinei. de elevi ai Şcolii m e­ o
Cei ţieste 300 de colectivişti 8 mecind splenditul de- — O cabană tînă- dii de arhitectură din ţă minerii, din Petro­ o
ră cura c a noastră Bucureşti, au:vizita­ o
şi a lţi oam en i ai m un cii care au 8 cor completat dc nu poate avea un şani ¦şi-au prins o
cabanier bătrln. Şi t-o tineri din Timi­
participat, au a scu ltat cu viu v penelul iscusit al ier- acum poftiţi. Un ceai şoara, Craiova, Cugir. schiurile şi-au pornit o
fierbinte de smeriră De peste tot vin aici, o
in teres con ferin ţele p rezen tate. vă aşteaptă. la cabana de pe Pa- o
8 nUD- eodată o mină n ring, şi nici unui nu să deschidă pirtii pc o
H. V, o Cu un ceai de ru­
guri de smeură sau pleacă fără să admi­ zăpada proaspătă. o
a acoperi pentru o cli- de frunze de afine re minunata con­ o
îşi aşteaptă de fie­ strucţie ridicată In o
5 pă ochii. Din uşa cabanei, so­
ţii Cerghi li urmăresc 6o
— Mioara? oo
cu drag. In apropie­
— Dar cine alta ? re se zăreşte un alt o
o
„ Cabanierul“ o cu­ o

prinse dc după umeri. grup de tineri, ce o
o
Zăboviră acolo minu­ urcă spre cabană. Nu o
c
te în şir.
peste mult cabanie­ o
o
Pe aleea ce şerpu­ rul ii recunoaşte. o

ieşte pină la cabană — Vin studenţii. o
o
se ivi un şir nesfirşiî o
Mioara, ne pregătim o
de schiori. Se apro­
iar de oaspeţi. O;
piará. Cabanierul tí o
o
o
intîmpină. LICIU LUCIA o

OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOCC 0 0 0 0 0 0 0 .. o

o - o o o o o o o o o o o o o o o o - >0