Page 37 - 1962-02

P f. «
sas$3BraraeafffSffl5R8ete
ZlTL<7nKXXKCC»{QaCnDUfiSBSSnCBgs;,7Tn^^iK?mraC« X.*-". V*rjv -.»<<»*T,rt>*»
Atenţie deosebită extinderii suprafeţelor
cultivate cu lei
(Urmare din pag. l-n).
duce pe sca ră largă irigarea. Va
trebui în să ca organ izaţiile de
bază şi co n siliile de conducere
a le G .A .C . d in sa te le N an d ru ,
V alea N andrului, Josan i şi Peş-
tişu l M ic — situ a te pe a cea stă
vale — să ia m ăsuri p entru a
curaţi şi am enaja aceste tere­
n u ri in ved erea cu ltiv ă r ii lor cu
legum e.
P o sib ilită ţi p entru extin derea
su p rafeţelor grăd in ilor de leg u ­
m e şi za r za v a tu ri m ai sîn t şi la
G .A .C . d in Z la şti (c ir c a 10 h a .),
la G .A .C . d in P e ş tiş u l M are, (c ir ­
ca 20 h a ), la G .A .C . d in S trei-
sin g eo r g iu (cir ca 10 h a .), la
G .A .C . d in S trei (c ir c a 10 h a .)
etc.
Prim irigare putem dubla
producfia de legume
Se ştie că ogoarele m ultor g o s­
podării agricole colective de pe
raza oraşulu i n ostru sîn t b răz­
d ate de ap ele rîurilor S trei, Cer-
na şi ale p îrîu rilor P etac, Z laşti
etc. P rin urm are, ex istă m ari
p o sib ilită ţi p en tru irigare. U n e­
le G .A .C . s-a u g in d it c a în a c e st
an să treacă la irigarea grăd i­
n ilor de legum e şi zarzavaturi.
L a G .A .C . d in B a tiz, b u n ă o a ră ,
se vor ir ig a 5 h a., la C ălan u l
M ic 3 h a , la S tr ei 3 h a ., la Pe.ş-
ţişu l M are 5 ha. etc. S u p rafeţe­
le ’ d estin ate irigării sîn t to tu şi
p rea m ici fa ţă de p o sib ilită ţile
ex isten te în sa tele de pe V alea
N andrului, pe valea Z laştiulu i
ori la B atiz.
Brigada ştiinţifică dă lămuriri
(Urmare din pag. l-a)
n sală, intrarea oaspeţi­
lor veniţi de la oraş e
întâmpinată cu prietenie : in
ochii celor mai mulţi ţărani
muncitori citeşti curiozitatea
împletită cu nerăbdare. De la
primele cuvinte rostite de prof.
Vintu Ieronim, responsabilul
brigăzii ştiinţifice, uşoara în­
cordare care plutea în aer se
risipeşte. Oaspeţii n-au venit
cu fumuri de „orăşeni“, lim­
bajul lor e simplu, pe înţeles...
— Vrem să vorbim de la
inimă la inimă, fără sfiiciune,
despre tot ceea ce vă frămîn-
tă... Dacă la unele întrebări n-o
să fim destul de clari in răs­
punsuri, spuneţi-ne... Iată, sînt
de faţă tov. profesori Dărămuş
loan şi Mărgineanu Ludovic,
dr. Radu loan, juristul Ca-
coveanu loan... Du vă pot
/ blocurile trebuie îngrijite şi întreţinu­
\ fi de folos în probleme -de is­
E xp erienţa d ob în d ită de g o s­
p o d ă r iile co le c tiv e ca re au oul-
tivat' leg u m e şi Z a rza v a tu ri’ îh
teren uri irigate, a d oved it că
p ro d u cţiile o b ţin u te p ot fi d u ­
b late fa ţă de cele realizate de pe
terenuri n eirigate. A stfel, de pe
un ha. irig a t cu ltiv a t cu roşii
s-a u o b ţin u t circa 38 — 40.000
kg., iar de pe u nu l cu varză, cir­
ca 60.000 kg. A ceste ex e m p le ne
dem onstrează că avem m ari re­
zerve p en tru a spori p roducţia
de legu m e. Va treb u i în să să
m an ifestăm m ai m ultă ră sp u n ­
dere în ceea ce p riveşte fo lo si­
rea lor.
U n ităţile agricole so cia liste de
pe raza oraşulu i nostru, în d ru ­
m ate de cad rele teh n ico -in g in e-
reşti, vor trebu i să se orien teze
spre folosirea in ten sivă a tere­
n urilor irig a te. A cest lu cru este
cu atit m ai n ecesar cu cit su p ra ­
feţele de teren aflate la şes sîn t
m ici fa ţă de cele situ a te pe d ea ­
luri. Nu treb u ie u ita t n ici f a p ­
tul că în teren irig a t se p ot o b ­
ţine, de pe aceeaşi su p rafaţă,
cite două sau ch iar trei recolte.
B iroul com itetu lu i orăşen esc
de partid va în drum a organ ele
şi o rg an izaţiile de partid de a
stu d ia îm preu nă cu con siliile de
co n d u c e r e a le G .A .C . şi o r g a n e ­
le teh n ice ca re lu cr ea z ă in a g r i­
cu ltură, m ăsurile ce trebu ie lu a­
te pentru extin d erea su p ra feţe­
lor de teren cu ltiv a te cu leg u m e
şi zarzavatu ri, pen tru sp orirea
p rod u cţiei la u n ita tea de su p ra.
fa ţă .
torie, geografie... La început o
să vă răspundem la întrebările
date în scris, apoi şi la altele...
Cine răsfoieşte presa de
după primul război mon­
dial poate intilni un caz care
a făcut vîtvă. Un păcurar din
Retezat stind 6 ani doar pe
Ungă oi, habar n-a avut de
transformările petrecute in
lume in ultimii ani, de faptul
că s-a terminat cu Imperiul
Austro-Ungar. Şi cînd a aflat,
nici n-a clipit măcar, scutu-
rină doar din cap : „Regii se
bat, regii se-mpacă; noi tot
necăjiţi...“.
a ceasta s-a intîmplat cu 40
/ a de ani in urmă; de atunci
insă multe s-au schimbat şi in
viaţa păcurarilor. Ei au devenit
odată cu muncitorii uzinelor
şi ogoarelor stăpînii ţării şi nu
mai pot fi indiferenţi la ce se
petrece in lume. Nimic nu vor
să le fie străin... De aceea e
'justificatâ atenţia cu care oie­
DRÖMtflg «OWJfißlS'JVIÜIgflf
Pe meleagurile regiunii
noastre s-au înscris pagini
de glorie din istoria de lupta
a poporului nostru, împotri­
va asupritorilor. La Ţebea,
‘piuă în ziua de azi trăieşte-
martorul- secular- al răscoa­
lelor moţilor de sub condu­
cerea lui Horia, Cloşca şi
Crişan — gorunul lui Horia.
Mai mult spirit gospodăresc
Oricine merge în oraşul nou Călan
rămîne impresionat de numărul mare
de blocuri construite în ultimii ani.
Piuă mai zilele trecute au fost date
in folosinţa oamenilor muncii din Că­
lan un număr de 554 apartamente.
Constructorii însă n-au încetat activi­
tatea. Ei lucrează la terminarea altor
blocuri moderne. In acestea se vor
muta noi familii. Este încă o dovadă
a grijii pe care partidul şi guvernul
nostru o poartă pentru crearea unor
condiţii bune de locuit oamenilor mun­
cii. La rîndul lor, majoritatea locata­ chetul este murdar. De asemenea, scara
rilor, se străduiesc să întreţină locu­ de la apartamentul acestui locatar n-a
inţele în cele mai bune condiţiuni.
Acest lucru îl poţi constata dacă vizi­ O impresie neplăcută o ai şi cînd intri în
tezi cele mai multe blocuri din Călan.
Locatari ca Timiş Maria şi David
Liuba din blocul 1 bară, Elena Graur
din blocul A punct, Grigore Golţaii
din blocul 2 şi mulţi alţii îngrijesc
locuinţele ca pe ceva propriu. Şi ase­
menea exemple se mai pot da încă.
rii din Presaca au ascultat lă­
muririle membrilor brigăzii
ştiinţifice privind cele mai di­
ferite n oţiuni: cum a luat
naştere pămîntul şi viaţa pe
păm int; care e origina omu­
lui şi cum a evoluat el piuă
a ajuns să devină stăpinul
Cosmosului, puţind zbura in
rachete ca luri Gagarin şi
Gherman Titov ; ce este orbi­
ta pe care sînt plasaţi sate­
liţii artificiali ; cum se poate
feri omul de dfierite boli; cum
apără legile democrat-populare
familia...
j a toate, ţăranii aflaţi in
i - ' sală primesc răspunsuri
clare, adincite. Multe din lă­
muririle date, pentru a fi mai
bine înţelese, sînt însoţite de
scheme făcute cu creta pe ta­
blă, de planşe colorate sau
proiecţii de diafilme. Membrii
brigăzii şi cei veniţi să-i as­
culte parcă n-ar mai vrea să
se 'despartă. Şi după termina­
Nr. 22 1 8
A le g e re a comitetelor E d U u ra A c a d e m ie i R . P . R .
Matematică
şi comisiilor de femei G. GALBURA; Corpuri de funcţii algebrice şi varietăţi algebrice
il961, (25 X 17,50) 180 p.* broşat,: 7,85 lei
In peri 'id a actua­ lor de alegeri o im­
După o pregătire de algebră (inele noetheriene şi teoria corpu­
lă se desfăşoară în ELENA BORZA portanţă deosebită rilor de funcţii algebrice ; extinderi transcendente separ abile,
întreaga regiune a- preşedinta comitetului regional al o are darea de sea­ primare, regulate; derivări într-un corp etc.), lucrarea prezintă
dunările de dări de mă. Ea trebuie să noţiunea de varietate algebrică afină în înţelesul ei actual, cu
seamă şi alegeri a femeilor Hunedoara fie bogată în conţi­ precizările pe care le-a căpătat în ultimele două decenii.
comitetelor şi co^ nut, să fie întocmită
misiilor de femei, eveniment de mare în spirit critic şi autocritic.
însemnătate pentru întreaga masă de Adunările de dări de seamă şi ale­ Cupa „ S îd e r u r g îs f u î11 Sa schi
femei. Aceste adunări sînt chemate să geri sînt chemate ca pe baza dezbate­
contribuie Ia întărirea muncii organi­ rilor, a propunerilor făcute de partici­ Pe pirtiile masivului Paringul
a avut loc de curină concursul
zatorice, la îmbunătăţirea muncii poli­ pante să întocmească planuri de mă­ regional de schi dotat cu cupa Pe echipe primul loc a fost
„Siderurgistul“. La întreceri au ocupat de schiorii din Lupeni,
tice şi cultural-educative în rîndul ma­ suri concrete, eficace, care să mobili­ participat sportivi din asocia­ locul 11 de cei de la Elevul Pe-,
ţiile Corvinul Hunedoara, Mine­ troşani, iar locul III de Corvi­
selor de femei, la o mobilizare tot mai zeze comitetele şi comisiile de femei noi rul Lupeni, Paringul Petroşani, nul Hunedoara.
Elevul Petroşani şi Voinţa Pe­
activă a femeilor în acţiunile economico- alese, întreaga masă de femei din sec­ troşani. I. BĂLAN
gospodăreşti şi social-sanitare. torul respectiv la lupta pentru realiza­ corespondent
Adunările de dări de seamă şi ale­ rea lor. Planurile de măsuri ale adună­
geri au scopul de a analiza activitatea rilor femeilor din G. A. @. să fie axate
comitetelor şi comisiilor de femei des­ pe prevederile planului de producţie al
făşurată în ultimii 2 ani, de a extinde gospodăriei, arătînd concret cum vor
experienţa pozitivă, precum şi de a dez­ contribui femeile la îndeplinirea lui şi
vălui lipsurile ce s-au inanilestat in mai ales la dezvoltarea sectorului avi­
muncă. col şi legumicol.
Dcsfăşurîndu-se în condiţiile cînd In planurile de măsuri ale adunărilor 12 F E B R U A R IE 1962 „Gcorge Encscu“ — 1961; 13,05 <Sîn-
întregul nostru popor, munceşte pentru şi conferinţelor de dări de seamă şi PROGRAA1UL 1 : 6,30 Emisiune pen­ tece şi jocuri populare romîneşti; 1540
traducerea în viaţă a măreţelor sarcini alegeri de la oraşe şi sate un loc de tru s a te : îndrumări pentru legumicul­ Muzică populară romînească din difi
trasate de cel de-al IlI-lea Congres al seamă trebuie să-l ocupe măsurile de tori ; 7,30 Sfatul medicului: Difteria; rite regiuni ale ţării; 16,15 Vorbeşte
partidului, aceste adunări constituie un organizare a muncii politico-educative, 8,00 Din presa dc astăzi; 8,30 Bu­ Moscova; 19,00 Revista economică ra­
prilej minunat de analiză a contribu­ punîndu-se accent pe formele de cultu­ chet de melodii; 9,00 Tinereţea ne e dio; 21,15 Scriitori la microfon: Ion
ţiei pe care o aduc femeile, alături de ralizare din cadrul căminelor culturale. d ragă; 11,03 Muzică din opere; 11,30 Brad.
Almanah ştiinţific; 14,30 Muzică din
toţi oamenii muncii, la îndeplinirea mă­ Pentru ca adunările să se desfăşoare operete interpretată de solişti romîni; PROGRAMUL I I : 12,43 Jocuri
15,45 Pagini orchestrale din muzica populare romîneşti; 13,15 Din lumea
reţelor sarcini irasate de partid. Prin­ în lumina instrucţiunilor, un rol de mare uşoară a compozitorilor din ţări so­ capitalului, (Pagini literare ce denun­
cialiste; 16,15 Note de lector; 17,30 ţă modul de viaţă american) 13,30
cipala sarcină pe care partidul a pus-o importanţă are activul voluntar. Acest Prietena noastră cartea; 18,35 Muzi­ Din muzica popoarelor; 14,53 Carnet
că uşoară; 19,00 Jurnalul satelor; de reporter; 16,50 Tribuna radio;
în faţa mişcării de femei din ţara noas­ activ este absolut necesar şi el trebuie 20,20 Noapte bună, copii: „Iepurele 17,00 Selecţiuni din operete; 19,30
înţelept“, basm popular mongol; 20,50 Opera „Trandafirii Doftanei“; 22,00
tră este formarea şi dezvoltarea con­ să fie recrutat din rîndul celor măi Muzică populară romînească.
Tribuna rrJio; 22,30 Gîntecc dc dra­
ştiinţei socialiste, educarea lor în spi­ competente femei, care să fie capabile goste. PEN TR U 24 ORE
Vreme schimbătoare cu cerul varia
rit comunist. De aceea în centrul dez­ de a da o îndrumare calificată şi care PROGRAMUL I I : 12,45 Concert de bil, temporar acoperit. Vor cădea pre­
muzică uşoară; 13,15 Radioreportaj: cipitaţii slabe sub formă de ploaie
baterilor adunărilor şi conferinţelor de să fie pătrunse de un înalt simţ de Cartea Ia locul de muncă; 14,03 Mu­ lapoviţă şi ninsoare. Temperatura va
zică din operete; 15,00 Din cele mai riabilă va fi cuprinsă ziua între 2 ş
alegeri trebuie să stea munca politico- răspundere. Ajutorul pe care-1 acordă cunoscute melodii populare romîncşti; 6 grade, iar noaptea între 1 şi -5 gra
16,30 Vorbeşte Moscova; 19,30 Agen­ de. Local temperatura minimă va îi ma
educativă desfăşurată de comitetele şi în pregătirea adunărilor trebuie însă dă dc şantier; 21,00 Actualitatea ra­ coborîtă. Vîntul va sufla moderat dii
dio ; 22,00 Din muzica popoarelor. sectorul nord-vest.
comisiile femeilor, felul în care aces­ continuat şi după alegeri. Acest ajutor PENTRU URMĂTOARELE
13 F E B R U A R IE 1962
tea s-au preocupat de popularizarea ho- este necesar mai ales în circumscrip­ PROGRAMUL 1 : 6,30 Emisiunea Tr e i z il e
tăririlor partidului şi guvernului în rîndul ţiile comunale şi săteşti. Delegatele a- pentru sate; 7,15 Gintă orchestra dc Vreme nestabilă cu cerul variabil
maselor de femei, precum şi de mobiliza­ lese în aceste circumscripţii trebuie să muzică populară „Plaiurile Bistriţei“ Temperatura Ia început staţionară apo
rea acestora pentru înfăptuirea lor. Este fie îndrumate şi sprijinite în munca lor. din Bacău; 7,30 Sfatul medicului: în uşoară scădere.
de datoria adunărilor de alegeri să a- Prin delegatele de circumscripţii se a- Evitarea distrugerii vitaminelor Ia gă­
ualizeze conţinutul şi eficienţa fiecărei tit; 8,00 Din presă de astăzi; 9,20
Valsuri din operete; 11,03 (Sonccrf de
forme de activitate specifică femeilor. sigură legătura între comitet şi întrea­ estradă; 11,45 Radio prichindel: „Scle
dcuă sloiuri de gheaţă“ de Mircea
O atenţie mare trebuie dată analizei ga masă de femei, de ele depinde mo­ Sîntimbreanu; 12,30 In faţa hărţii:
Bolivia-; 12,40 Interpreţi sovietici,
formelor cultural-educative ca cercurile bilizarea tuturor femeilor la acţiunile
laureaţi ai Concursului internaţional
de citit, lectoratele de cultură generală, organizate. Practica a dovedit că
ciclurile de lecţii organizate Ia cămi­ acolo unde delegatele de femei nu au
nele culturale, cursurile cu caracter fost antrenate în muncă, rezultatele au
sanitar etc. fost slabe.
Important este să se analizeze în ce Analiza temeinică a activităţii depu­
măsură şi-au adus contribuţia masele să de comitetele şi comisiile de femei,
de femei la acţiunile de interes obştesc, măsurile concrete luate pentru activi­
la întreţinerea zonelor verzi, la mun­ tatea de viitor, alegerea în noile organe
cile voluntare ele. De asemenea, în ce a celor mai competente femei, vor duce
măsură şi-au adus contribuţia la în- la ridicarea activităţii la un nivel mai
treţinerea şi păstrarea în bune condi- înalt, fa obţinerea unor noi succese în
ţiuni a fondului\de locuinţe. lupta pentru îndeplinirea tuturor sarci­
nilor trasate de partid.
in pregătirea şi desfăşurarea adunări-
In t u r n e u
I n c e p in d clin 11 f e b r u a r ie a .c ., S p ectacolu l, rea liza t în regia
T eatrul de sta t „V alea J iu lu i“ M M arcel Som a, cu scen ogra-
din P etro şa n i în trep rin d e un fia sem n a tă de E m il M oise, are
turneu în cen trele m u n citoreşti hi d istrib u ţie p e a cto rii A n a C ol-
ale regiu n ii n oastre, cu p iesa da, Gh. Iordănescu, Ion N egrea,
„D oi m ed ici“ de Plans P fe iffe r, E len a C o lo m b ea n u , Al. C odrea-
p r eg ă tită în p rem ieră pe ţară. nu, Ion T ifor şi alţii.
In o ra ş u l n o u C ă la n 12— 13 F E B R U A R IE 1962 Mecanicul conducea trenul;
SEBEŞ : Umbre albe ; BRAD :
DEVA : Circul fără cupolă ; Alexandru N evski; HAŢEG:
HUNEDOARA: S-a furat o Dama de p ică; LONEA: Cera-
In oraşul nou Călan sînt însă unii ieşte familia Frandsc Pataky. In afară bombă; PETROŞANI: Plnze sella ; TEIUŞ: Fiul meu se în­
locatari care nu îngrijesc cum trebuie de faptul că apartamentul nu este purpurii; Salt în glorie ; SIME- soară ; ZLATNA : Batalionul ne­
apartamentele, fapt pentru care multe bine îngrijit, plafonul uncia din camere R IA : Oameni pe p o d ; ORAŞ- gru ; ILIA : Strada Seiller nr. 8;
din ele se deteriorează. Un asemenea este complet ud. Care este cauza V T IE : Romeo, Julieta Şi întune­ APOLDUL DE SUS : Alba Regia.
La apartamentul nr. 10 locuieşte fa­
Locuinţa e a ta, milia Constantin Godină. Acest loca­ ricul ; Balada epocii de piatră; i < A A A A /^
îngrijeşte-o / tar este mare amator pentru creşte­ ALBA IULIA.: Cinci cartuşe;
rea porumbeilor. Chiar de la mutarea
exemplu îl oferă apartamentul nr. 10 sa în bloc a găsit de cuviinţă că cei | GflSA QRfiŞElEâSGfl PE ECONOMII DEVA j
din blocul 1 unde locuieşte familia 20 porumbei pe care îi are, să-i adă­
Nicolae Roman. Una din camere, în postească în podul blocului. Porumbeii 'M AJO RĂRI DE CfŞTSGURI Lâ |
special, este cît se poate de rău în­ au nevoie însă de aer. Aşa că măcar
treţinută. Pereţii sînt sgîriaţi, iar par­ o dată pe zi sînt lăsaţi să zboare. Pen­ ş — ...... ..................... - .......... ......................... >
tru a le satisface plăcerea. Constan­
tin Godină a luat o ţiglă de pc aco­ 'depunerile pe obligaţiuni C.E.C.j
mai fost de mult măturată şi spălată. periş pe unde să poată ieşi porumbeii.
Din această cauză apa de ploaie a l Cy în c e p e r e de Sa 1 ia nuarie 1 9 6 2
blocul 11. pe scara B. La intrare cîteva pătruns în pod şi de acolo în apar­
geamuri sparte iar scările uemâtuiate şi tamentele cetăţenilor. Nici preşedinta ptarauS de cîştigurâ Sa d e p u n e r ile pe
nespălate de mai mult timp. In acelaşi comitetului de bloc, tov. Maria Cor­
bloc, la apartamentul nr. 18, locu- cea, nu se preocupă în suficientă mă­ obligaţiuni C.E.C.a crescut de la 1»834
sură de buna întreţinere a blocului.
Ba 1 „ 9 2 2 s ia r valoarea de Sa 1.9DO»0O0>
Blocul G este în general bine între­
ţinut. Locatarul Constantin Crihan însă \ Sa 2 = 0 0 0 . 0 0 0 Iei Ia fie ca re t r a g e r e $
ţine motocicleta la intrare, lăsînd să
l Sunară. j
cadă pe ciment ulei şi benzină. Tot >>
j ba t r a g e r ile suplim e nta re numărul >
în blocul G locatarul Gheorghe Hriţcu
are obiceiul să bată în duşumea, de- > de cîşfiguri a crescut de Sa 1 . 4 4 0 >
ranjînd pe ceilalţi locatari. Exemple
i Sa 1.519, \
rea expunerilor se înfiripă de acest fel din păcate se mai pot da
discuţii, se fac glume pe sea­ încă. Sînt unii locatari care taie lem­ V \A A A /
ma unor superstiţii, cărora unii ne în cameră sau care, atunci cind
le mai dau crezare... instalează antenele produc găuri în nriTicinsigBOBBiBoiionans« nBBwvHBaciBRBrcHonEaBanaa acKBSBaaiap
planşeul şi izolaţia blocului.
— A făcut bine — spuse un DIRE C ŢIA R E G IO N A L A DE E C O N O M I E
tinăr — că tov. dr. Radu ne-a Multe comitete de blocuri nu-şi FORESTIERA DEVA
vorbit despre importanţa în­ trăiesc viaţa. Din această cauză cu­
grijirii finiînilor şi a felului răţitul şi spălatul scărilor se face la Vinde din stoc supranormativ:
cum apar viermii intestinali, întîmplare, lipsesc multe geamuri,
cînd se bea apă direct din pî- unele uşi de la intrare sînt deterio­ •anaanresmMig» p .cra3cra&ri
raie... La noi se mai dădeau cre­ rate.
zare unor scorneli ale unor ® materii prime, materiale cL 102 grupa 1
doftoroaie care spuneau că Nu trebuie să uităm nici un mo­
aceşti viermi se nasc din car­ ment că pentru construirea oraşului ® piese de schimb şi rulmenţi
ne, ouă sau brînză, şi ca să nou Călan s-au cheltuit sume impor­ ct. 107 grupa II
scapi de ei trebuie să dăruieşti tante. lată de ce Sfatul popular dm
alimentul respectiv intr-o can­ C ălan,. conducerea uzinei „Victoria" ii articole de uz personal ca:
titate de trei ori mai mare, şi I.G.O. Călan au datoria să creeze
pentru a-l „deseînta"... o opinie de masă împotriva acelora — bocanci
care nu îngrijesc bunul obştesc Şi, — pantaloni vătuiţi
...In felul de a vorbi al oa­ — combinezoane de doc şi caneimale
menilor simţi mulţumirea adre­ o contribuţie de seamă în rezolvarea
sată membrilor brigăzii pentru acestor probleme îşi pot aduce comi­ şi alte materiale.
strădania lor de-ai lămuri şi-
parcă o părere de rău că se tetele de blocuri. Oraşul nou Călan Lisfa amănunţită a materialelor se poate con­
despart. Iar la plecare răsună sulta la D. R, E. F. — Deva serviciu! aprovizionare.
din inimă invitaţia : trebuie să constituie o mîndrie pen­
sraBUEHHHBHSinnHBBazrffiHapsnnwsnnnnDarBeíttiDsiaunErcnianfJUBnnKRKEa’UHey/tfS
— Mai poftiţi pe la noi... tru fiecare locatar de aici. De aceea
te în cele mai bune condiţiuni.
V. ALBU