Page 38 - 1962-02

Nr. 2218 ÜR'ÜMTJE SO W A R S MU LD ţ oaEf. 8

v

C alificarea — eOT,V*MEgBi3
Sa n ivelu l
<&&&&&&&
tehnicii m oderne J

;/ ©SPRE ABATAJE: n o u ă /W A A A V W W W A / W W W ^ /W V /S Inovatorii şcolii serale de m aiştri

¦I N - s . . „In anii 1960-1965 se vor p reg ăti în şcoli p ro fe s io n a le

p ro m o ţie de m aiştri şi te h n ic e şi vor in tra în p ro d u c ţie noi c a d re d e m u n c ito ri

An dc an pornesc spre abatajele mi­ gresului al III-lea al partidului peniru calificaţi în num ăr de circa 2 6 0 .0 0 0 , p este 100.000 de
nelor din Valea Jiului, Ghelar, Fi- anul 1965 — este susţinerea modernă.

lipeştii de Pădure şl altele, zeci de Sau, alte exemple. La lecţia privind c a d r e te h n ic e m e d ii şi c ir c a 5 4 .0 0 0 d e c a d r e c u p re g ă tire

maiştri mineri sau electromecanici de exploatarea zăcămintelor „la zi“ s-a

mină pregătiţi Ia Grupul şcolar minier făcut o vizită la minele Rovinari de s u p e rio a ră “
din Petroşani. Ei se întorc la locurile lingă Tg. Jiu ; cînd elevilor de la

de muncă — pe care le-au lăsat cu secţia electromecanică li s-a ¦ţorbit (Din Directivele Congresului al III-lea al P.M .R.)

trei ani în urmă — cu un bagaj de despre protecţia motoarelor electrice,

cunoştinţe soprit; spre satisfacţia to­ s-a făcut o vizită la staţia de secu­ v W W V ' A A O A A V

varăşilor de muncă şi a colectivului ritate minieră din Petroşani, unde s-au

şcolii pe care au absolvit-o, obţin re­ executat mai multe încercări; cînd Cînd îţi iubeşti meseria aleasă
zultate bune în producţie, dovedesc s-au predat lecţii despre compresoa-

prin fâpte că merită titlul pe care l-au re, elevii au mers la U.R.U.M. Petro­

primit. şani şi la mina Petrila, unde au vă­

-Jr zut cutn funcţionează comprescarele, Maistrul uiiner Ioan Anca, ba practică şi tinărul Mihai tate, explicîndu-le, în majori- -j

Peste cîteva luni, o nouă promoţie în ce condiţii li se asigură o exploa­ instructor la şcoala profesiona­ Trlhcă. Cam aceleaşi cuvinte tatea cazurilor, la locurile de j

de maiştri va porni spre abataje. Ei tare raţională, cum trebuie întreţinut lă din Gurabarza, urmăreşte i le-a spus maistrul şi lui şi muncă. Grijii cu care sint in- _J
frecventează în aceste zile ultimele utilajul. atent fiecare mişcare a tină- elevilor Alexandru Sala, Mihai conjuraţi şi ajutaţi, elevii i-au

ore de cursuri, unde li se predau ul­ Iar a'cum, cînd mai e puţină vreme nilui Gheorghc Cătană — elev Creţ'u, Gheorghe Toma şi tu ­ răspuns şi răspund cu perse- -j

timele lecţii de specialitate din pro­ pînă la susţinerea proiectului de di­ în ultimul an al şcolii — care turor celor care se pregătesc veronţă in învăţătură. Despre )

grama analitică. Elevii însă învaţă plomă, viitorii maiştri muncesc asiduu îşi dă proba practică. Tinărul pentru a deveni mineri şi au aceasta vorbesc nu numai no- 3

acum mai mult ca orieînd. îşi petrec pentru reîmprospătarea cunoştinţelor. are de executat amplasarea primit nota 10 la practică. t.ele bune primite dar şi {ap- .j
o marc parte din timp în laboratoare Ei vor să pregătească în bune condi- găurilor in profil de 3,87 ra.p. Note de 9 şi 10 au primit, şi tele din munca practică pe ^

sau în tovărăşia unor profesori de ţiuni proiectul, să dovedească cu pri­ Stăpin pe cele învăţate, Gheor- mulţi alţi elevi care învaţă rne- care o fac acum in mină, la }

specialitate. Vor să ştie din ce în ce lejul examenului final că în cei trei ghe Cătană bate 11 găuri: pa­ seria de lăcătuşi, electricieni uzina de preparaţie şi in ate- 1
tnai mult, vor să cunoască bine mese­ ani au acumulat multe cunoştinţe. tru pentru simbure şi. restul sau preparatori. Despre fieca- liere. Şefii echipelor in care 3

ria în care se pregătesc. De reuşita examenului de diplomă pentru profilare. Apoi răspun­ re se pot spune multe. Dacă lucrează, ca Ioan Tomodan, ion ^

— E explicabilă străduinţa elevilor se preocupă însă şi colectivul profe­ de la întrebarea: „Cum se stai de vorbă cu elevii, îţi dai Simeclrea. Severian Cîmpeanu ]

din anul III —¦ ne spunea tovarăşul soral. După cum ne spunea tovarăşul face manipularea explozivu­ seama că toţi îndrăgesc mese- şi mulţi alţii, au numai cu- 1
Martin Biro, directorul grupului şco­ director Biro, se va avea grijă ca lui“. ria ce şi-au ales-o. Faptul e vinte de laudă la adresa celor 3
lar. In cutând ci vor susţine exame­ fiecare elev să albă un îndrumător explicabil dacă ne gîndim că care în acest an vor începe să j
— Bravo băiete, spune mai­

nul de diplomă, în urma căruia tre­ priceput, care să-l ajute la întocmirea strul, luîndu-l prieteneşte pe fiecare meserie are frumuseţea lucreze ca lucrători calificaţi, - Tov. Popa I. Nicolae, elev în anul III Ia Şcoala serală de maiştri

buie să primească titlul ’de maistru. proiectului. De asemenea, în perioada după umeri. Aşa se face şi am­ ei. Cei care au hotărit să de- exprimindu-şi convingerea că -j din Hunedoara, îşi verifică una din cele cinci inovaţii realizate în ultimii
Pentru aceasta fiecare trebuie să pre­ întocmirii proiectelor, la şcoală vor fl plasarea găurilor şi manipu­ vină mineri, invăţind. şi-au vor putea face faţă cu succes-, doi aiii.

gătească un proiect tehnic. Temele de organizate consultaţii. Profesori price­ larea explozivului. La practică format deprinderi in această sarcinilor in producţie. 1
proiect nu-s uşoare şi rezolvarea lor puţi, cum sînt inginerii Iosif Legrand,
cere multe cunoştinţe.,. Gred însă că Dumitru Grăciun, Gonstantin Dobres- ai nota 10! Dar ia seama direcţie, indemînare in minui- Tot a?a s. a VOrbit cu ciţiva ^ L a în tr e b a r e a p u să , to v a r ă ş u l un corigent. In a cea stă clasă
şi promoţia 1962 va fi la înălţime. Şi, cu, Iuliu Naşca şi alţii, îi vor ajuta sîn t nu m ai puţin de 12 in o v a ­
spurdnd aceasta, nu mă refer numai pe elevi să rezolve problemele mai di­ Gheorghe să nu te -nfoi. Nu rea uneltelor de minerit, ştiu ani ţn urmă despre mulţi ii- ] V o in ea , d ir e c to r u l Ş c o lii d e m a i­ tori, m a jo r ita te a cu in o v a ţii sa u
la Petru (Sostinaş, Iiie Petre, Aurel ficile pe care le-au întîlnit în pe­ raţion alizări în registrate d u p ă
Para, Ioan Dănciulcscu sau Spiridon rioada practicii de maistru sau la în­ spun, în şcoală ai învăţat bine, acum sa doe-sebească o rocă dc nerl care au absolvit această) ştr ii a C .S .H ., c ă z u la în c e p u t ce au p ăşit pe b ăn cile şcolii s e ­
Neagoe — cei mai buni elevi din an tocmirea proiectului. proba ai făcut-o cum nu se alta, minereul, de steril, găsind şcoală, cum ar fi Ioan Lelea, 3 p e g în d u ri. A b ia in tr -u n tir z iu rale. In tre ei pot fi am in tiţi co ­
— ci la toţi. m u n iştii A chim C orn el dc la
¦A- poate mai bine. însă asta nu-i o satisfacţie in orice operaţie petru Toăea Ioan Şerb şi al-} r ă s p u n s e : C .T .E ., P o p a I. N ic o la e d c Ia
Succesul viitorilor maiştri ponte fi totul. Cînd o să lucrezi ca m i­ pe care o execută. Fie că bat ţa intraţi in producţie, ei au -j j — C ei m a i m u lţi e le v i p r e o ­ oţelăria electrică, lăcătu şu l de
anticipat însă şi dacă ţinem seama de In curînd o nouă promoţie de mai­ la fu r n a le le 1-4 G h eorgh e S e u -
felul în care colectivul de profesori ştri va părăsi şcoala, cu un bogat ner, ai să întîlneşti multe lu­ găuri, că armează sau aleg poveăit că in şcolile zilelor ] I c u p a ţi d e in o v a ţii şi r a ţio n a li­ taru , m e c a n ic u l m o n ta to r d e la
s-a străduit să le predea lecţii cît bagaj dc cunoştinţe; ci se vor reîn­ I.C .S.H . A lbu A vram , Ion N ic o ­
mai bine pregătite, legate dc procesul cruri care cer să fie făcute poa­ şistul din minereu, ei muncesc noastre se pregătesc cadre ca- 1 zări p o t fi g ă s iţi, d u p ă cu m e la e de la a g lo m era to r...
de producţie. Merită relevat faptul că toarce în abataje. Acolo sînt datori
majoritatea temelor de specialitate au să aplice în practică ce au învăţat în te şi altcumva decum scrie la cu pasiune şi indemînare, pen- pabile să .înfăptuiască sarcinile1 şi n o rm a l, In tre c e i ai Ş c o lii s e ­ Ş i în a n u l i i i B, 14 elev i-rn a i-
fost ilustrate de exemple luate dc la cel trei ani de şcoală, să ridice tot ştri au p us în p ra ctică in u lti­
locurile de muncă, din abataje, din mai sus nivelul tehnic al producţiei. carte, ş i apoi vezi tu, pe zi ce tru că le e dragă meseria ce trasate de partid. Ioan Lelea si ] ra le d e m a iştr i, m e s e r ia ş i d in m ii doi an i nu m ai p u ţin de 30
uzine. Aşa, de pildă, cînd elevilor de Le este în putinţă acest lucru şi parti­ trece intervin metode noi, ce­ şi-au ales-o. Cu aceeaşi dra- Adam Bolcu sint acum şefi de ) ca d ru l C .S .H . şi I.C.S.IT., ca r e zi in ovaţii, p erfecţion ări teh n ice şi
la secţia mine li s-a vorbit despre dul le-o cerc. rinţele sint tot mai mari. Tre­ goste şi indemînare lăcătuşii echipe miniere fruntaşe la ori- 1 d e zi se iz b e sc la lo c u l d e m u n ­ raţionalizări, care au adus s e c ­
abatajele frontale, s-a exemplificat cu buie să înveţi mereu, mai ales alezează, supapele, cilindri, zontul 60 Musariu şi sectorul I că, d e p r o b le m e n o i ş i c o m p lic a ­ ţiilo r în care lu crea ză eco n o m ii
. metode dc -lucru de la F,. M. Lupeni. N. ANDRONACME de p este 1.600.000 lei...
S-a mers în colectiv la sectorul IIL de la băieşii cu experienţă. Să eletricienii execută bobinajul Ruda. Petru Todea lăcătuş j t e p u se de n o ile c e r in ţe a le t e h ­
Lupeni, unde se găsesc cele mai mo­ şti una de la m ine: adevăra­ şi orice altă lucrare. D in tre aceştia, tov. Iacob io -
derne abataje frontale. Elevii au vă­ ta notă ţi-o dă colectivul cu fruntaş la atelierul minei, 3 n ic ii m o d e r n e . N u m a i în c la s e le sif, de la serviciul sta ţii şi r e ­
zut acolo cum sînt folosite armătu­ ţele, este autorul unei noi sem ­
rile metalice moderne, cum se folo­ care ai să munceşti... Profesorii, majoritatea din Gheorghe Oniţă şi Lazăr Stoi- 1 a n u lu i III c ir c a 30 la s u tă d in ­ n alizări în cazu l scăd erii p re­
sesc utilajele dc înaltă productivitate. siu nii apei la răcirea redresori­
Tot cu acest prilej elevii şi-au dat sca­ ) indul inginerilor şi tehnicie- C(J dulgheri fruntaşi in intreti- 3 tr e e le v ii-m a iş t r i d e la c u r s u ­ lor cu m ercu r şi a c r eşte rii t e m ­
ma că cea mai eficientă cale pentru Foarte bine a executat pro­ nilor de la exploatările din p eratu rilor in ad m isib ile la a ce şti
•> reducerea consumului de lemn de mină > rile sera le sin t in o v a to ri. Şi, redresori ai fu r n a lu lu i 5, to v a ­
la 35 m.c. pe mia dc tone cărbune —¦ ¦ G a n o a n a . l-m m m * c * n m a W tu lm Bradişor. V, a u , c e e a c e e s t e d e m n d e r e ţin u t, răşul Ioan L ă p u şel, în u ltim u l
aşa după cum prevăd Directivele Con­ an, a adus 4 p erfecţionări te h ­
1 de pe băncile şcolii cum se~1primit deja-*şi de la colectivul^ e s te f a p t u l c ă c e i fr ă m in ta ţi n ice la cu p to a rele M artin de 185
tone; ca şi tovarăşu l V asile B ă ­
1 folosesc, cele mal noi. utilaje, ,Mr de muncă .!piota.ion,^ pentru a găsi căi de îm bu nătă­ lan de la b lu m in g sau S. R o ­
m an de ia atelierele electrice...
cum se aplică metodele inain- R. BUDIN 3 ţir e a p r o c e s u lu i d e p r o d u c ţie ,

V~/ u j Uvl «w*/ ' - f v 3 în a teliere, la fu rn a le, o ţelă rii

sau b lu m in g, la se c ţiile electrice

M i-a m ales meseria de o te ia r sau de transport, sint în acelaşi
tim p fr u n ta şi In m u n c ă şi la în ­

Un grup de elevi din anul M -am n ă scu t acu m 18 an i în p este ani, d oresc să urm ez şc o a ­ văţătură, preocupaţi de continua
III B al secţiei electromeca­ H u nedoara, am co p ilă rit în H u­ la de m aiştri, sau , şi m ai bine, rid icare a ca lifică r ii lor.
nică de la Şcoala de maiştri n ed oara şi acu m sîn t elev în a- fa cu lta tea . S înt visu ri pe care
nul III al şcolii p rofesion ale a d eja le şi văd în fă p tu ite. V orbind d e in ovatorii Ş colii de
com b in atu lu i, în cla sa de oţelari. m a iştri din H u n ed oara, în p ri­
Am term in at 7 clase elem en tare TIBER IU B1DIU m ul rînd treb u ie a m in tiţi cei
to t în H u n ed oara şi la în d em n u l elev anul III — oţelari din an u l III A, cla să fru n -
tatălu i m eu — lu crător în com ­ şă pe şco a lă , la care in p rim ul
b in a t d e circ a 30 de a n i — la al Şcolii profesionale trim estru nu s-a în registrat nici

u G.S. Hunedoara

d o rin ţa m ea, m -am în scris la

şcoala de u cen ici, la şco a la v ii­

din Petroşani, discutind cu torilor oţelari. Un vis pe cale de GINDUM DE VIITOR
profesorul Eugen Măntoiu în fă p tu ir e : p e s te c îte v a Juni, voi «§><$> O <î> <f!&
despre aparatele electrice de trece îm p reu n ă cu c o leg ii m ei, la
măsură şi control. cuptor, în tr-o ech ip ă sau alta a
o ţe lă r ie i.
:btSSSS : Y01 R & S P M T I PRIN FAPTE Să fiu un hun
A ştept cu nerăbdare ev en i­
m en tu l. D oresc să văd dacă

PROFESORII BESPSE ELEVII L#R p r a c tic a fă c u tă p în ă a cu m la ÎN C R E D E R E A a c o r d a t a m u n c ilo r !
cu p tor, şarjele elab orate îm p reu ­ Sînt dc prin părţile Orăştiei. Ta­
Cadre de nade jde MuIt îm‘ PIace ?* electricianul nl Dar şi în anul I avem elevi buni. nă cu tovarăşii m ei de clasă, în a in te de a fi stu d en t, am m ele de viitor. P în ă acum am tăl, lăcătuş mecanic, a ţinut mult ca
Lui Sigismund Pădureanu ii place cu n o ştin ţele acu m ulate, vor ju s­ m un cit la E xp loatarea m inieră în to c m it o lu crare ş tiin ţific ă în şi eu să învăţ o meserie. Din copi-:
colac Vulpe. In clasa lui era primul meseria de strungar. De aceea, odată tifica în cred erea p rofesorilor Barza. Am fost m ai în tîi şef de legătu ră cu praful de rocă d ez­ lărie doream să fiu un bun cunoscă­
venit la şcoală, a cerut să înveţe a- m ei. Eu am co n v in g erea că da echipă, a p o i m aistru. C unosc deci v o lta t în m ină. Am p rezen tat tor al locomotivelor. Astăzi,- visul meu
Sînt de 6 ani profesor la şcoala la învăţătură. Astăzi, în producţie, la şi sîn t h otărît să fac totu l pen- bine m u n ca m inerilor. Ş tiu cit a cea stă lucrare în cadrul unei c pe cale să se înfăptuiască.
ceastă meserie. Şi noi l-am ajutat. tru a nu în şela aştep tările. de greu este să perforezi şi apoi sesiu n i ş tiin ţific e la In stitu tu l
profesională a U. M. Cugir. Lucrînd mina Lupeni, este un muncitor frun- să în ca rci in v rem e ce în jur m ed ico -fa rm a eeu tic din C luj. Tatăl meu mi-a povestit în ce con­
Acum, la lucrările executate în ca­ M i-am ales m eseria de oţeiar p lu teşte un strat gros de praf C onsider insă că so lu ţiile p re­ diţii vitrege „a furat“ ci meseria de
cu calm, răbdare şi tact pedagogic, faş. Tovarăşii de muncă au numai cu- deoarece am găsit-o ca fiin d cea de rocă: ştiu de asem enea ce zen tate acolo m ai pot fi îm bu­ la patron.
drul atelierului şcoală, el are rezul­ m ai fru m oasă. Să p lăm ăd eşti cu greu este să lucrezi m anual, cu n ătăţite. Mă voi strădui să fac
am ajuns să cunosc calităţile, capaci- vinte de laudă la adresa lui. Face par- m în a şi m in te a ta m eta lu l, din u nelte de m ică productivitate. acest lucru... D e asem en ea, cin d Gît de deosebite sînt condiţiile de
care se fa ce şi ac şi tractor, cc voi m erge în p rod u cţie, m ă voi azi la învăţătură ale ucenicilor faţă
tăţile fizice şi intelectuale ale elevi- te dintr-un colectiv de inovatori, p o a te fi m a i fru m o s ? S ă stă- T ovarăşii de m un că m -a u p reocu p a de m eca n iza rea în cit de cele de odinioară!
p în eşti cu p toru l, clo co tu l o ţelu ­ ap reciat şi m -a u trim is să în ­ m ai m are prop orţie a op eraţiu ­
lor cit şi defectele lor reuşind în a- Am eIevi harnici şi în accst an NJ. lu i, focu l, să fiu p atriei cît m ai văţ, să devin inginer. Ia tă de nilor de tăiere şi încărcare, p re­ Iată, eu sînt în ultimul an de şcoa­
de fo lo s, ia tă ce m -a d eterm in at ce m ă sim t d ator să le ră sp lă ­ cum şi de in trod u cerea a noi lă. In curînd voi intra în producţie.
cest ţel să-, ajut întotdeauna. An de colac Vodescu, Ioan Ţenchea şl Glieor- tate bune. De asemenea, la învăţă­ să-m i aleg m eseria de oţeiar. tesc prin fa p te în crederea, să
an din şcoala noastră au ieşit cadre hc Fretotisan», sînt doar ciţiva din- tură. Leonel Ştefani şi Gh. Izbăşom m etode de exp loatare, care să Cri unde am să fiu trimis voi pune
b.ne pregătite m toate meseriile pen- tfe ei. Toţi învaţâ binc> depun !ntc. sînt elevi în anul II. Ei au început P en iru a fi în să un oţeiar a- fa c to t ce -m i s tă In p u tin ţă în practică tot ce am învăţat Ia şcoală,
tru industria constructoare de maşini. rcs în ateIiere. Iar dacă mai c cîtc să- lucreze bine în cadrul orelor de devărat, a şa cu m am în v ă ţa t şi co n trib u ie la îm b o g ă ţirea c o n ţi­
practică ce le îao în secţia turnă­ cum îm i dau tot m ai m u lt sea ­ pentru a face m unca m inerilor mă voi strădui să devin un bun mun­
Ga diriginte şi profesor, eu însumi unul care obţine rezultate mai slabe, torie. La cursuri au numai note bune. n u tu lu i de m etal in m inereuri. citor 1 Ştiu că îmi sînt deschise larg
fiu de muncitor, mă mîndresc cu ele- profesorii şl colegii îl ajută. Aşa s-a m a, e nevoie să ai o cu ltu ră teh ­ m ai uşoară, m ai spornică. D e
vii crescuţi şi educaţi în şcoala noas- întîmplat cu Petru Iosa. Pînă dc GH. PĂDUREŢ GHEORGHE MĂRUŢĂ porţile şi spre alte şcoli.
tră. Fi nq lac cinste. Sînt fruntaşi curînd venea nepregătit la orc. Gole- p ro fe so r n ică şi gen erală tem ein ică, să fa p t, cam a c e s te a sin t grindurile
in producţie şi la învăţătură. In acest ].au ajutat însă să înveţe şi astăzi student în anul V ION HOMORODBANU
an peste 150 de foşti ucenici urmea- e şj cj în rînd cu ceilalţi. Aşa că am Şcoala profesională dc în veţi m ereu. D e aceea, m ă voi Institutul de nune Petroşani
ză cursurile şcolii medii serale. Din- convingerea că şi aceşti elevi vor de- ucenici Gălan elev, anul III, Şcoala profesională
tre aceştia amintesc pe Augustin Mi- vcnj muncitori pricepuţi, fruntaşi în în scrie la liceu l seral şi apoi, G.F.R. — Sinieria
huţ, Simion Gheorghiu, Iuliu Moldo- producţie,

van, Sabin Drăgan, Ioan Valase, llie In g . VASlLE BACIU
Igna care suit elevi in clasele IX -M . profesor ,a Scoa!a |)rofesională \
Mulţi sînt la şcolile de maiştri. Alţii.
dia ( en|

printre care Victor Munteanu, Emil

Potopea. Ştefan Crăciun, Ioan Sime- g n n ( ! a p r a c U c â Ş I t C O r i C < Vreau să devin inginer tehnolog
dru, după terminarea şcolii medii, an

fost trimişi de către uzină şi acum sînt An de an in şcoala profesională de

studenţi ta institutele politehnice dm ucenici din'Călări cresc cadre nm de^ Sînt in ultimul an de studiu. — materii strins legate de me­
In aurind voi deveni lăcătuş m e­ seria aleasă, îmi place mult şi
Cluj, Timişoara şi Bucureşti. muncitori. In prezent aici învaţă peste/ canic. îmi place mult această studiez economia politică. Stu­
340 elevi ucenici. Nouă, cadrelor di-( meserie. E o meserie frumoasă. diez individual limbile rusă şi
D U M IT R U ZAHARIA dactice, ne revine sarcina de a spri-^ Ea cere răbdare, pricepere, cu­ franceză. In timpul liber îmi
p ro fe so r jini aceste cadre tinere să se deprindă / noştinţe bogate. Face parte din completez cunoştinţele citind
cu meseria aleasă, să şi-o însuşească,! categoria meseriilor cheie din cărţi, invăţind stenografia.
Şcoala profesională a U. M. Cugir industria constructoare dc ma­
şini. Care sînt gîndurile mele de
Mă mîndresc cu ei astîel, incit după absolvirea şcolii,) viitor ? Mari. Şi am convingerea
ei să poată face faţă sarcinilor duri Să fii constructor de maşini-
unelte şi să faci ca acestea să că ele se vor realiza in între­
Ce părere am despre elevii nici ? producţie. In această direcţie depu- i se ridice la nivelul tehnicii mon­ gime. După terminarea şcolii
diale e o mare cinste. De aceea profesionale mă voi înscrie la
Mă mîndresc cu ei. Şi cu cei care au nem strădanie. Mulţi dintre elevii a -j eu mă prăgăteşc cu seriozitate şcoala medie serală de vc lingă
pentru a deveni un muncitor uzină, iar după terminarea aces­
terminat şcoala, .şi cu cei care sînt nului Iii, cum sint Nicolae Dragu,\ cu o înaltă calificare profesio­ teia vreau să urmez Institutul
nală, cu bogate cunoştinţe teh­ politehnic şi să devin inginer,
în anul I. Valentin Mîndruţă, de pildă, Alexandru Ignat, Ovidiu Negru, Ion nice şi de cultură generală. In tehnolog.
care a terminat şcoala dc curînd, este afară de desen, tehnologia me­
azi unul dintre cei mai pricepuţi lă­ Stumer şi alţii, de pe acum se des­ seriei şi organizarea producţiei EUGEN ŢICA
cătuşi de la secto'rul VIII al mitici curcă bine in muncă, dînd rezultate
Lupeni. îmi place la tinărul acesta bune în orele de practică ce le fac, elev în anul III al Şcold

stăruinţa cu care munceşte, pasiu­ in cadrul uzinei. Ne bucurăm chiarî profesionale a U.M. Cugir

nea pentru învăţătură, pentru ceea că muncitorii mai vîrsnici din cadrul)

ce este nou. De fapt, el este uzi‘iei ™ alirecieri bune desPre act4
elev în clasa Xl-a Ia şcoala me, vitaţea ce o desfăşoară în secţii aceşti)

dic serală. . elevi, ^ După orele dc curs sau practică, o mincare gustoasă ş l consistentă e bine venită. Elevii
şcolii profesionale a C. S. Hunedoara, ca şi toţi cei ce învaţă, se bucură azi de condiţii opiirae.