Page 39 - 1962-02
P. 39
pag- 4 DRUMUL1 SOeiALrSM ÜEUI Nr. 2218
xasKu-?wsc*.»n ?*^x. i
ULTIMELE STIRI ULTIMELE STIRI ULTIMELE STIRI ULTIMELE STIRI Miting al partizanilor păcii
la New York
NEW YORK 10 (Agerpres). — ¦ rilor din comerţ, a declarat că
La 8 februarie a avut loc la sindicatul său ,„respinge cu in
Neiv Yorlc un miting la care au dignare iăeea inevitabilităţii
participat aproximativ 1.000 d& războiului. Noi sintem pentru
americani care luptă pentru dezarmare generală“. '
pace, libertăţi cetăţeneşti şi e g a La miting au luat cuvîntul,
Mari manifestaţii împotriva Şedinţa C.C. al P.M.S.U. litate între rase. • de ' asemenea, William Ryan,
represiunilor poliţieneşti în Franţa La miting a luat cuvlnlul M. membru al Congresului S.U.A.,
care a votat recent împotriva
Lane, membru al Adunării le menţinerii Comisiei Camerei Re
gislative a statului New York,
PA RIS 10. — C orespondentul S ecţiei in tern a ţio n a le şi interne rie, p ovestea cum p o liţiştii fran B U D A P E ST A 10 (A g e r p r e s). — convoace cel de-al V m -lea C on care a subliniat necesitatea de prezentanţilor pentru cercetarea
Agerpres tra n sm ite: a agen ţiei F ran ce P resse şi-a cez] au m a ltra ta t în m od b es „N epszabadsag“, organul cen gres al p artid u lu i în cu rsul u l a transforma mişcarea partiza activităţilor antiamericane, Mary
în cetat activitatea. A proape to a tia l un tînăr în vîrstă de 15 ani, tra l al P.M .S.U . a n u n ţă că la 9 tim u lu i trim estru al an ulu i cu nilor păcii din Statele Unite in Charmat, preşedinta Organiza
La 9 februarie, oam en ii m u n te o ficiile p o şta le şi-au închis r u p în d u -i h a in e le şi lo v in d u -1 feb ru arie C om itetul C entral al rent. tr-o forţă politică eficientă. ţiei de femei „Acţiuni directe“,
cii din P aris au cin stit p rin tr-o u şile în tre orele 16 şi 17. S -a u p în ă a în c e ta t din v ia ţă . L a a u P .M .S.U . a ţin u t o ş e d in ţă la c a care luptă pentru pace, repre
grevă d e o oră şi prin d em on închis, de asem en ea, num eroase zul acestor cu vin te, în m u lţim e re Jan os K ad ar, p rim -secretar al Pe b aza rap ortu lui prezentat „Trebuie să ne unim cu mi zentanţi ai Organizaţiei ,(Ame-
straţii p e străzile oraşului, m e alte in stitu ţii din ca p ita la F ra n se ridică un val de indignare. de A pro A ntal, C om itetu l C en lioanele de americani care cer
m oria v ictim elo r represiunii p o ţei. L a o ra 16, stră zile din a p ro C oloana de m a n ifesta n ţi îşi con C.C. a l P .M .S .U . a p r e z e n ta t o tral a d ezb ătut prob lem e legate transformări, a declarat Lane, ricanii-partizani ai acţiunilor
liţien eşti din 8 februarie. La de m odern izarea stru ctu rii şi or cu negrii şi cu portoricanii care
p rop un ere a B irou lui P o litic p ri gan izării in du striei, de orien ta cer egalitate in drepturi“. democratice“ şi al Comitetului
rea econ om iei n aţion ale în ge
vind co n vocarea u rm ătorulu i n eral şi a ad op tat rezoluţii co Livingstone, preşedintele Or naţional de luptă pentru o po
re sp u n ză to a re .
C ongres al p artidu lu i. ganizaţiei sindicale a lucrăto litică nucleară sănătoasă.
C om itetul C entral a h otărît să
ora 3 d u p ă -a m ia ză a u în cetat pierea B ursei de valori au fost tin u ă- drum ul spre centrul ora
să lucreze m a şin ile de la zeci um p lute de su te de m a n ifesta n ţi şului. In sem n de so lid aritate B ra zilia nu va ru p e r e la ţ iile Sufa/iuvong: „Sîntem siguri că victoria finală
de fabrici. S -a u oprit m etroul care scandau lozincile „R uşine cu d em onstran ţii, m ii de p ari d ip lo m atic e cu Cuba va fi de partea noastră“
şi su te de autobuze care deser asasin ilor“, „R u şin e p o liţiei“, zieni. au ap ăru t în b a lco a n e şi
v e s c p o p u la ţia P a r isu lu i. 'Au d e -„F ascism u l n u v a t r e c e ! “, in fe r e s tr e s a lu t în d p e m a n if e s mo DE JANEIRO 10 (A gei- D upă cum am in teşte agen ţia
clarat grevă lu crătorii de la ser m ijlocu l m anifestan ţilor, un tî- ta n ţi, ad u cîn d a stfe l u ltim u l lor pres). — Ileu ter, gen era lu l M ello a a co r X IE N G K U A N G 10 (A g e r p r e s). p r e s iu n ii, p e n t r u lib e r t a t e , irî^
viciile teh n ice ale radioului fra n năr parizian, m artor a] rep re o m a g iu celo r care au că zu t la D upă cum relatează agen ţia dat un sp rijin activ actu alu lu i L a 8 feb ru arie în ca p ita la p ro d ep en d en ţă şi d em ocraţie".
cez, iar serviciu l telegrafic ai siunii p o liţien eşti din 8 feb ru a- 8 februarie sub lovitu rile „for p reşed in te al B raziliei, Joao vizorie a L aosulu i a avu t loc o
ţelor de ordine a le P arisului“. France P resse, reafirm în d u lşi G oiilart în p erio a d a care a u r festiv ita te con sacrată decorării R efev in d u -se la situ a ţia a c tu a
p o ziţia în p riv in ţa rela ţiilo r cu m at dem isiei fostu lu i p reşed in unor o sta şi din fo rţele arm ate
Cuba, gu vern u l B raziliei, prin lr- lă din L aos, p rin ţu l S u fa n u
vong a su b lin ia t că „im p eria
Declaraţia Biroului Politic In alt cartier al Parisului, o tm p u r tă to r de cu v în t a l M in is te Q uadros, cînd elem en te reac N eo Lao H aksat care au săvîrşit liştii a m erica n i şi la ch eii lor nu
d em onstraţie asem ăn ătoare are te r u lu i A facerilor E xterne, a d e tion are au în cercat să se opună fa p te de eroism în lu p ta p a tr io se dau în lă tu ri d e Ia n im ic în
loc în p ia ţa R ivoli şi p ia ţa V en cla ra t : „ B ra zilia nu întrevede; p reluării fu n cţiei de p reşed in te tică an tiim p erialista. în cercă rile lor de a zdrobi fo r
al Pai Udului Comunist Francez dôm e. S p on tan , în alt colţ al ab solu t deloc o rupere a rela de către G oulart. L uînd cu v în tu l cu a ce st p rilej, ţele p atriotice d in Laos". „Ne
P arisulu i, la gara St-L azaire, ţiilor d iplom atice cu C uba“. „D e. p rinţul Sufanu vong, p reşed in tele bucurăm de sp rijin u l p op oru lu i
PA R IS 10 (Agerpres)'. — TASS rezisten ţă, u n iţi prin a cela şi su te de feroviari protestează claraţiile m in istru lu i nostru al Libertate lui laoţian şi al tuturor ţărilor şi
transm ite : avin t patriotic, n u sîn t „d u ş •îm potriva represiunilor barbare A facerilor E xterne, S an tiago C.C. a l P a r t id u lu i N e o L a o H a k p op oarelor iu b itoare de p ace d in
D a n ta s. atît în cu rsu l co n ferin sat, a a ră ta t că „ isto ria din u l lu m ea în treagă, a d eclarat S u fa
tim ii 13 an i a fo rţelo r a rm a te
D up ă şed in ţa care a avu t loc m ani ai R ep ub licii“. Ei vor să ale p oliţiei franceze. ţei de la P u n ta del E ste cit şi Moine Gizenp! N eo Lao H ak sat este isto ria g lo nuvon g. S întem sigu ri că v ic
In z iu a d e 9 fe b r u a r ie su b p r e unească toate forţele sănătoase P rintre cei care au cin stit la după a cea stă co n ferin ţă , exclud rioasă a lu p tei p oporulu i la o toria fin a lă va fi de p artea
şed in ţia lui M aurice Thorez, s e ale ţârii, să -i izoleze şi să-i 9 feb ru arie m em oria victim elor în m od lim p ed e o a sem en ea ip o C O N A K R Y 10 (A gerpres). — ţian îm p otriva agresiu n ii şi o - n oastră".
cretarul gen eral al Partidului zdrobească pe fascişti, să sa l p o liţiei din „Joia sin geroasă" teză. P oziţia n oastră nu s-a TASS transm ite :
C om unist F rancez, B iroul P o li veze F ran ţa de ruşine, d ezo au fo st şi stu d en ţii din P aris. schim b at“, a declara p u rtătoru l ® riE S C U R T • 1P1E S C U R T ©
tic a l P.C . F ra n cez a d a t p u noare şi teroare. de cu vîn t aî M in isteru lu i A face Seku T uré, p reşed intele R e
b licită ţii o d eclaraţie in care G reva gen erală de scurtă d u rilor E xterne al B raziliei. publicii G u in eea, a ad resat se BERLIN. — La 9 februarie Ia Berlin primului ministru Qheddi Jagan şi a
cin steşte m em oria victim elor re C hem înd pe to ţi republicanii rată din 9 februarie şi d em on cretaru lu i gen eral provizoriu al s-a dat publicităţi! o declaraţie a Co mai multor membri ai guvernului.
presiunii p o liţien eşti şi asigură la u n itate, în lu p ta îm potriva straţiile de solidaritate cu v icti :k O .N .U . şi p r e şe d in te lu i C o n siliu mitetului „Pentru eliberarea lui Oskar
fam iliile acestora de solidarita fascism u lu i, B iroul P olitic su b m ele căzu te la 8 februarie, au lui de S ecu rita te te le g r a m e în Neumann" în care se arată că peste PARIS.1 — Guvernul francez a ho-
tea sa frăţească. lin iază că în ceea ce îl p riveşte fost organ izate la ch em area tu SAO PAULO 10 (A g erp res). — care a cerut ca A ntoine G izenga 000.000 de cetăţeni din R.D.G. au adre tărît să interzică activitatea partidelor
P artidul C om unist F ran cez este turor organ izaţiilor sin dicale, - In sea ra zilei de 9 feb ru arie să fie im ed iat pus în libertate. sat proteste preşedintelui R.F.G. împo comuniste din insulele Antile France
S ălb aticele acţiu ni represive ga ta în totd eau na să colaboreze ceea ce denotă că toţi dem ocra s-a în trep rin s un aten tat la via triva întemniţării ilegale a acestui ze. şi anume Partidul Comunist din
ale p o liţiei, se sp u n e în d ecla în to a te d om en iile cu to a te ţii, to a te fo rţele rep u b lican e din ţa g en era lu lu i N elson M ello, co. „Solicităm in terven ţia dv. Martinica şi Partidul Comunist din
m and antul A rm atei a I l-a b ra en ergică pentru eliberarea n e Guadelupa.
zilien e. D u p ă cu m tra n sm ite a-
g en ţia F ran ce P resse, în m om en -
raţie, au făcu t să curgă sîn - p artidele, m işcările şi oam enii F ra n ţa sîn t strîn s u n ite în fa ţa tu l cînd g en eralu l M ello se u rca con d iţion ată a lu i A ntoine G i luptător pentru pace vest-germăn. • TOKIO. — Cu toate că guvernul ja->
g ele a n tifasciştilor. T olerînd p olitici, h otărîţi să obţină sch im p ericolu lu i crescînd a l fa scis în tr-u n au tom ob il, asu p ra lu i au zenga astfel in cit să nu m ai fie MOSCOVA. — A încetat din viaţă ponez a afirmat în mai multe rînduri
aceasta, guvernul a dat pe faţă bările p o litice care se im pun. m ului. G reve, m itin gu ri de p ro fo st tra se m ai m u lte focu ri de. posibilă rep etarea soartel tra g i că nu va permite avioanelor olandeze
adevăratul caracter al politicii test, dem onstraţii a n tifa sciste au revolver care în să nu şi-au atin s ce a lui P a trice L um um ba“ — marele om de ştiinţă — selecţionar so-- care transportă trupe în Irianul de vest
sale. în cu ra ja ţi din nou de in L uptind pentru în făp tuirea ţin ta. A ten tatoru l a fo st arestat se arată în telegram a adresată vieţi.’ Vasili Iurev, în vîrstă de 83 de să facă escală în Japonia, la 10 februa
terzicerea dem onstraţiei republi unei epurări în arm ată, a d m i avut loc în num eroase alte re lui U T h an t. ani. rie a aterizat pe aeroportul Hatteda din
ca n ilo r şi de reprim area ei sîn- n istra ţie şi p o liţie, se sp u n e în giu n i ale ţării. de p oliţie, care a refuzat însă Tokio un avion al societăţii olandeze
geroasă de către p oliţişti, fa s declaraţie, dem ocraţii cer în lă să d ivu lge n u m ele lui. In telegram a ad resată p reşe TOKIO. — După o luptă susţinută KLM, la bordul căruia se aflau 45 de
ciştii au săvîrşit im ediat zece turarea celor care poartă răs d intelui C onsiliului de S ecu rita şi îndelungată pentru drepturile lor, militari olandezi îmbrăcaţi în civili.
noi a ten ta te crim inale. A runcînd punderea personală pentru a p li M o i a o iă m a a iţe €lespgBe te, Seku T uré protestează de oamenii muncii din insula Okinawa au Partidul Comunist din Japonia a dat
îm potriva poporului P arisului carea p oliticii guvernului. D e a sem en ea îm p otriva fa p tu lu i că obţinut o importantă victorie. La 8 fe publicităţii o declaraţie în care acţiu
cele m ai agresive forţe p o liţie aceea, ei cer destituirea pre Iu i H a m m a rs k jo e ld pînă în p rezen t nu a fo st în bruarie s-a anulat ordonanţa tir. 146 a nile guvernului japonez şţnţ calificate
neşti, guvernul nu fa ce decît să fectu lu i de poliţie, Papon şi a d e p lin iţi ¦rezo lu ţia C o n siliu lu i administraţiei americane care îi lipsea drept acţiuni criminale împotriva po
sprijine a ctiv ita tea u ltracolon ia- m in istr u lu i de In tern e,. Frey,. Fi 10 (Agerpres). — Intre timp, după cum anunţă agen d s~ !Securitate pin 2 4 . noiem brie de fapt pe locuitorii Okinawei de prin porului indonezian.
1iş t i lor. lu p tă pentru dreptul republica Comisia guvernamentală a Federaţiei ţiile de presă, -la- Ndola,,ţ ş j , continuă 1961 care cerea co m a n d a m en tu cipalele drepturi sindicale,
nilor la Întruniri şi d em on straţii. lucrările Comisia O.N.Ui care se ocu lui tru p elo r O .N .U . să p u n ă c a VARŞOVIA. — La 9 februarie au
Incercînd să ju stifice com p li Ei p rotestează îm potriva co n Rhodesici şi Nya'ssaWduÎul — anunţă pă cu anchetarea aceluiaşi caz. La 9 păt a ctiv ită ţii separatiştilor k a- GEORGETOWN. — După cum anun început Ia Varşovia lucrările celui de-al
c ita te a sa e fe c tiv ă c u O .A.S., se f is c ă r ii z ia r u lu i ,-,l ’H u m a n it é " ş i februarie, F. Mazibisa, preşedintele u- ta n g h ezi şi să izg o n ea scă din ţă agenţia France Presse, Ia 9 februa-» 111-lea Congres al cooperativelor agrri
arată în d eclaraţia B iroului P o a celorlalte ziare dem ocratice. corespondentul agenţiei United Press nei uniuni sindicale din Rhodezia de rie în capitala Guyanei britanice, Geor cole de producţie din R. P. Polcnâ. ,
litic, gu vern u l a pus la ca le o International — şi-a încheiat apeheta nord, a comunicat Comisiei O.N.U. o K a ta n g a p e m ercen arii străini. getown s-a anunţat oficial descoperirea
E xp erien ţa tragică de la 8 f e în legătură cu circumstanţele morţii lui serie de dafe noi, extrem dc semnifica unui complot care urmărea asasinarea
Dag Hammarskjoeld. După cum sc tive.
ştie, avionul în care fostul secretar ge
neral al O.N.U. sc îndrepta spre Ndola
diversiune an ticom u n istă b ru ta bruarie d o v ed eşte că pentru a (Rhodesia de nord) pentru a se în- In noaptea in care a avut loc catas Ţărănalmea din ţările capitaliste
lă. M ai m u lt d ecît a tît, la fe l p reintim pin a războiul civil şi tîlni c.u Choinbc, s-a prăbuşit la 17 sep trofa aviatică,. Mazibisa se afla intr-o
ca şi călăii de la V ersailles ai pentru a da p osib ilitate ţării tembrie. în împrejurări misterioase, în regiune în apropiere de Ndola. După intensifică fapta pentru pămînt
C om u nei din Paris, e l îşi c a noastre să restab ilească ordinea, apropierea acestei localităţi. cum anunţă corespondentul agenţiei
lom n iază propriile victim e. El to ţi oam enii m uncii, to ţi rep u Associated Press, Mazibisa a declarat IT A L IA TU R C IA
n u m eşte „duşm ani ai republi blican ii sîn t datori să se u n eas Avînd în vedere faptul că numeroa comisiei că a fost trezit de „un zgo
cii" p e cei care cu fo rţele în că pentru restabilirea şi reîn se -organe.de presă şi pături largi ale mot puternic“, „Am văzut farurile de
tregului popor au vrut să b a noirea dem ocraţiei. opiniei publice mondiale şi-au expri
reze cu h otărîre calea pericolu mat făţiş părerea că guvernul acestei recunoaştere a două avioane. Un avion
? federaţii şi autorităţile coloniale engle
ze n-ar fi cu iotul străine de „accident“, zbura în urma celui din faţă. S-au au
lui fascist. PA R IS 10 (A g erp res). — nu era de aşteptat ca rezultatele an zit-împuşcături. O flacără puternică-a ROM A 10 (A gerp res). — vor con tinu a lupta pentru o re ISTANBUL' 10 (A gerpres)'. —
N u. O am enii m uncii de to a te L a 10 feb ru a rie în su b u rb ia chetei să fie edificatoare. luminat jungla“. P este 4.000 d eleg a ţi ai m u n ci form ă agrară generală. T A S S t r a n s m it e :•
p a r iz ia n ă C h o isy -le-R o i, şi-a' în torilor agricoli au so sit din to a te
convingerile, com u niştii, so cia c e p u t lu c r ă r ile p le n a r a C.C. al iii raportul dat publicităţii la 9 fe Fiind întrebat de ce nu a adus mai p rovin ciile Ita liei la R om a p en S a lu tîn d p c p a rticip a n ţii la N erezolvarea problem ei agra
liştii şi ceila lţi republicani care P artid u lu i C om u nist F rancez. Pe bruarie d c ' către comisie este exclusă devreme la cunoştinţa comisiei aceste tru a p articip a la A dunarea N a adunare, senatoru l E m ilio S e- re în T u rcia în ră u tă ţeşte cu
a cţio n ea ză îm preună, în m od or ord in ea de zi a p len arei fig u r ea categoric posibilitatea ca avionul lui dale, Mazibisa a răspuns: „Mă temeam reni, p reşed in tele U niun ii N a
Hananarskjocld să fi fost doborit. Ca
gan izat, şi care s-a u ad u n at în ză p rob lem a lu p tei a n tifa sciste tastrofa,.. se spune în raport, s-a da că dacă voi face aceste depoziţii, voi ţio n a lă con sacrată problem elor ţio n a le a ţăran ilor, a vorbit fiecare an situ a ţia m aselor ţă
P ia ţa B astiliei, p a rticip a n ţii la şi a. fr o n tu l-i u n ic de acţiu n e reform ei agrare. In cadrul aces despre rezu ltatele prim ului co n răneşti. In prezent, a d eclarat
torat unei „greşeli de pilotaj“. fi ucis“.
axsamsasBm te i adunări ei şi-a u afirm at h o - gres al acestei uniu ni, care a C ium arl, d ep u ta t în M edjlis, în
Cronica evenimentelor internaţionale tărîrea de a lupta cu ferm itate a v u t loc recen t la R om a, co n ţară se num ără 89.000 de fa m i
pen tru schim barea actu alei gres la care s-a tra sa t p rogra lii ţărăn eşti fără păm înt. în
structuri a agriculturii italien e, m ul de lu p tă pen tru drepturile acelaşi tim p, ex istă oam en i care
p en tru lich id a rea latifu n d iilor v ita le ale m un citorilor agricoli. d eţin la tifu n d ii cup rin zîn d tr e i-
Anunţarea de către guvernele ameri este hotărît să procedeze la întărirea telor ,a fost primit cu teamă de fas tele Frondizi, care sc pronunţase în ş i îm p ă r ţir e a p ă m în tu r ilo r c e lo r L uînd cu vîn tu l la A dunarea cin ci sate.
can şi englez a intenţiei de a relua forţelor nucleare ale N.A.T.O.“ cişti, iar autorităţile nu pregetă să in sprijinul poziţiei adoptate la Punta care îl lucrează. n aţion ală consacrată problem e L ipsa de p ăm în t şi m izeria,
del Este de ministrul său de Externe, lor agrare, A go stin o N o v ella , s e arată presa, izgonesc m ari m ase
experienţele cu arma nucleară în atmos Indignarea . opiniei publice faţă de voce „starea excepţională" împotriva a fost literalmente silit să bată în re G iu sepp e C alefi, secretar g e cretar general al C onfederaţiei de ţăran i spre cen trele in du s
tragere sub ameninţarea înlăturării, neral al F ederaţiei italien e a G en erale a M u n cii din Ita lia , tria le, în cău tarea de m ijlo a ce
feră a adus în faţa opiniei publice promovarea cursei înarmărilor, anunţa forţelor democratice. impunîndu-se ruperea relaţiilor diplo m un citorilor agricoli, a p rezen a în cred inţat pe solii p roleta de ex isten ţă . 300.000 de o a m en i
matice ale Argentinei cu Cuba. „Cercu ta t un rap ort în fa ţa p a r tic i riatului agricol şi pe to ţi m u n de la sa te p leacă an ual la oraş.
mondiale din nou chipul dezgolit a! tă făţiş de către S.U.A. şi Anglia, s-a In situaţia încordată din Franţa cind rile politice erau de părere că o lovi p an ţilor la ad u n are în care a citorii agricoli de so lid aritatea
tură de stat era iminentă, dacă Fron ară ta t că în co n d iţiile d e z v o ltă frăţească a clasei m uncitoare In p rezen t, în T u rcia sc n u
celor care, îndărătul frazelor pioase manifestat cu atita putere îneît chiar masele populare îşi intensifică lupta dizi ar li continuat să refuze ruperea rii cap italism u lu i la sate, m ec a din Italia. m ără două m ilioan e m un citori
despre „dorinţa“ lor de dezarmare, ac -liderii laburişti de dreapta — a căror pentru a împiedica înaintarea fascis relaţiilor cu Cuba", comunica agenţia nizarea trep ta tă a agricu lturii agricoli şom eri.
ţionează pentru promovarea periculoa poziţie de sprijinire a conservatorilor mului, reglementarea cît mai grabnică France Presse. este. u rin ată nu de îm b u n ă tă
sei curse a înarmărilor. Citind surse în diferite probleme a dus ta o sensi a situaţiei din Algeria prin încetarea ţirea, ci de agravarea situ aţiei
oficiale de Ia Washington, agenţia Uni bilă scădere a brumei lor de prestigiu. războiului colonialist ar avea o deose Punind în opoziţie „soluţia“ la care m uncitorilor agricoli.
ted Press International relata că „pri — au luat poziţie fermă în parlament. bită însemnătate. Din păcate însă, ge a ajuns Frondizi, care a cedat pre
ma experienţă nucleră americană în De asemenea, Gaitskril, liderul partidu neralul de Gaulle în cuvîntarea sa nu siunilor, cu poziţia fostului preşedinte In încheiere, raportorul a su b
atmosferă va avea Ioc probabil deasu lui laburist, a anunţat că va pleca în a adus elementele noi menite să ducă la al Braziliei Quadros care a preferat lin iat că un m ilion şi ju m ă ta te
pra Nevadei la începutul lunii viitoare, S.U.A. pentru a-i prezenta preşedinte această grabnică reglementare, cu toa să-şi dea demisia, presa newyorkezâ de m uncitori agricoli la o la ltă cu B R A Z IL IA
nu pregetă ’să-l elogieze pe preşedin
dacă preşedintele Kennedy hotărăşte e- lui Kennedy protestul direct împotriva te că guvernul provizoriu al Republic tele Argentinei... în treaga ţărănim e m un citoare RIO DE JANEIRO 10 (A ger- a in form at p e prim ul m inistru,
preş). — N eves, asupra situ aţiei agrare
fectuarea unor asemenea experienţe“. efectuării viitoarei serii de experienţe cii Algeria şi-a reafirmat dorinţa pen Uneltirile imperialiste împotriva Cu din sta tu l R io G rand e do Sul,
După cum recunoaşte semioficiosul en nucleare. bei confirmă însemnătatea discutării D upă cum anunţă agen ţia L ionel B rizola, guvernatorul
tru ca pe calea tratativelor să fie cău in Adunarea Generală a O.N.U. a pro P rensa L atina, în toreîn d u -se de a cestu i stat brazilian, a d eclarat
glez „Times", „anunţarea experienţe Ralierea oficială a Franţei — prin tată şi găsită o soluţie rezonabilă. Es blemei condamnării pregătirilor de la B rasilia, ca p ita la ţării, unde
agresiune puse la cale de către Wa
lor occidentale constituie încă un pas comunicatul Ministerului de Externe te „insă. .evident că atît timp cît auto shington. Sprijinul de care se bucură
din 9 februarie la comunicatul an- rităţile franceze îngăduie fasciştilor din din partea tuturor statelor iubitoare
în cadrul cursei înarmărilor...“. dc pace rezoluţia romino-cehoslovaca
in care este condamnată intenţia de
Pregătirile din insula Ohristmas, e- glo-americaii confirmă poziţia nercalis- O.A.S. să-Şi facă de cap pe teritoriul agresiune împotriva Cubei şi se cere că „m işcarea reven d icativă a
fectuarea celei de-a 13-a explozii subte tă a guvernului francez manifestată' Franţei’ şi Algeriei, o soluţionare trai iniţierea dc tratative între S.U.A. şi ţărăn im ii, d esfăşu rată în R io
rane Ia poligonul de la Nevada, par pe plan internaţional. Acesta: po nică a problemei, algeriene nu poate fi Cuba, confirmă că de partea Cubei se G rande do Sul nu poate fi ză
ticiparea comună anglo-americană la ziţii ii /corespunde toleranţa ma tradusă-îh viaţă. Tocmai de aceea acţio. află forţele capabile să pună la res M Pt \ g ă zu ită “ şi că „in curînd a cea s
efectuarea seriei de experienţe confir nifestată pe plan intern faţă de huli nînd pentru instaurarea păcii in Al pect pe agresori. După cum declara tă m işcare se va extin de, cu -
Fidel Casfro la Adunarea Naţională şp Y '
Generală a poporului Cubei, „dacă- im
mă că puterile occidentale au torpilat ganii fascişti din O.A.S. perialiştii vor ataca dm nou ţara N -, .>>•*••
noastră, vom lupta împotriva lor...
geria, poporul francez-Tuptă pentru în Alături de noi se vor afla fraţii noştri
latino-americani. De partea noastră
conferinţa de la Geneva cu privire la Departe dc a-şi concentra loviturile, lăturarea primejdiei fascismului, va fi solidaritatea tuturor popoarelor ............'J ^**** prinzînd şi a lte s ta te “.
interzicerea experienţelor cu arma nu împotriva primejdiei reale a fascisnui-.." i Săptămînă care a trecut a arătat şi eliberale din lume". A gen ţia subliniază că gu ver
lui care planează asupra Franţei, auto « s* $
cleară — tocmai în momentul clini rităţile îşi intensifică represiunile îm creşterea presiunilor exercitate de di Z. FLOREA natorul sta tu lu i R io G rande do
Uniunea Sovietică a adoptat noi ini potriva forţelor democratice, aşa cuima plomaţia americană asupra partene
ţiative menite să pună capăt primej reieşit cu prilejul manifestaţiilor din rilor latino-americani după conferinţa comentator Agerpres Sul a cerut prim ului m inistru
diei pe care aceste experienţe o com 8 şi 9 februarie. Crimelor comise de dc la Punta del Este. Intr-adevăr, în „aprobarea de urgenţă a unei
portă — deoarece această conferinţă de noi structuri agrare“ a ţării.
venise pentru ele un balast. fascişti, care în această săptămînă au faţa valului uriaş dc solidaritate cu R efer in d u -se la m işcarea re
comis atentate împotriva locuinţelor se Cuba, manifestată în toate ţările laţi- v en d ica tiv ă a ţăran ilor din s ta
Amplificarea cursei înarmărilor ato natorului comunist Raymond Guyot şi MO-americăne şi a h'otărîrii poporului tu l R io G rande do Sul, B rizola
mice de către puterile occidentale cre a ministrului pentru problemele cultu cuban înscrisă în declaraţia de la
ează o situaţie primejdioasă pentru pa rale Andre Matraux ii s-au adăugat, p i* > , a arătat că ea a fost sp rijin ită
de către conducerea acestui stat
cea întregii. lumi, cu atit mai mult cu victimele represiunilor poliţiste din Havana jde a rezista cu orice preţ O MUERré „ca un m ijloc de a atrage
cit la ordinea zilei ele pun răspîndi- „Joia sîngeroasă“, cum Ie.a calificat un agresiunii, imperialiştii nord-americani aten ţia asupra n ecesităţii unei
reăf armamentului atomic prin actuali reform e a g ra re“ în în trea g a Bra-
zarea planului de transformare a ziar francez. Manifestaţiile de masă au 'răspuns prin .sporirea ingerinţelor zilie.
N.A.T.O. într-o „a patra putere atomi
că". Vizita făcută de secretarul gene care au avut loc joi în diferite locali în ţările, latmo-americane menite să
ral al N.A.T.O., Slikker, la Washington,
a avut ca principat obiect tocmai discu tăţi din Franţa au demonstrat încă o - ducă la plasarea acestora la remorca
dată că masele populare -franceze pot politicii Washingtonului. In Argentina, (D upă cum se ştie, gu ver
să dea replica cuvenită şi să reducă !a de pildă, o acţiune a comandanţilor n a to ru l s ta tu ’ui R io G ran d e do
tăcere pe asasinii din O.A.S, Pentru a-
tarea acestei probleme şi, după cum co ceasta. este nevoie însă de unitatea de militari — ale căror legături cu S.U.A. „M arşul p en tru reform a agrară“ organ izat de populaţia4 ru Sul a sem nat recent un decret
r a lă d in E c u a d o r în c a p it a la ţ ă r ii — o r a ş u l Q u ito — î.n c u r s u l cu privire la efectu a rea refo r
munica agenţia Associated Press, „gu acţiune, solicitată cu perseverenţă de sînt de notorietate publică ¦— a echi că ru ia p e ste 20.000 de ţă ra n i au ceru t „ P ă m în t sa u m o a rtea “. m ei agrare în a cest sta t).
vernul S.U.A. a anunţat pe aliaţi că comunişti Apelul la grevă al slndica- valat cu o lovitură de stat. Preşedin- IN FOTO : A sp ect din tim p u l d em o n stra ţiei de la Q uito.
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188, W9, 75, 674. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale IVf.T.R. nr. 263.328 din 0 noiembrie 1919. — Tiparul întreprinderea' I V uralK-ă ..I Mai“ — Deu