Page 4 - 1962-02
P. 4
P f.* DRUMUL' SOCIALISMULUI N r . 2209
Effl3S32S2yB2t^T2?3^ *rw:rrîi3r"^*m>,«r.rumwaK«jftnXT^;;T<cMWö^auKr.!i»n>BWL»wfmtsasJazrcxt,
Declaraţia reprezenianfei snletice la D.N.II. ULTIMELE Ş T IR I ULTIMELE Ş T IR I ULTIMELE Ş T IR I
in legătură n situaţia din Congo
NEW YORK 3! (Agerpres). — TAbî> blicii Congo, sau din partea guver al Congoului, pentru ca el să poată
transmite: , nului acestei republici. participa personal la discutarea şi la
La 30 ianuarie reprezentanta sovie Intre timp în cursul consultărilor adoptarea unei hotărâri de către Con Vizitalai lari Gagarin Votul de îa Punta del Este?
tică la O.N.U. a dat publicităţii o de preşedintelui Consiliului de Securitate, siliu. în Republica Arabă Unită
claraţie în care se spune printre al reprezentantul Marii Britanii Dean, o puternică lovitură
tele : a reieşit că puterile occidentale obiec In cursul şedinţei Consiliului, a re CAIRO 31 (Agerpres). — TASS sebită căldură dc populaţia locală. dată prestigiului S.U.â»
tează împotriva convocării urgente a ieşit însă clar că puterile coloniale, transmite: Inapoindu-sc pc calea aerului la
Din împuternicirea guvernului sovie Consiliului, iar unele din ele consi în frunte cu S.U.A. şi Marea Brita- PUNTA DEL ESTE 31 (Ager cu ameninţarea de a le lipsi de
tic reprezentanţa U.R.S.S. la O.N.U., deră în general inutilă convocarea nie, împiedică în fel şi chip discuta Zilele acestea I r A. Gâgarîn — care Cairo, I . . A.. Gagarin a ţinut o con „binefacerile“ ajutorului econo
a cerut la 25 ianuarie 1962 convoca Consiliului. Ca urmare şi ţinînd sca rea de către Consiliu a problemei în întreprinde o vizită în R.A.U. — a ferinţă dc presă, consacrată zborului pres). mic prin intermediul faimosu
rea de urgenţă a Consiliului de Secu ma de considerentele formulate de deplinirii rezoluţiei din 24 noiembrie fost oaspetele elevilor de la Colegiul său în Cosmos. După aceea, cosmo După nouă zile de neîntrerup lui plan „Alianţa pentru pro
ritate în vederea examinării problemei alte cîteva delegaţii, delegaţia sovie a Consiliului de Securitate, deoarece superior al forţelor armate ale R.A.U. nautul sovietic a luat cuvîntul Ia pos gres“. După cum a subliniat şi
îndeplinirii rezoluţiei din 24 noiem tică s-a declarat de acord ca convo preferă să-şi urmărească scopurile lor din Bilbeis (în apropiere de Cairo), tul dc televiziune din Cairo mulţu te manevre de culise şi presiuni presa americană, excluderea Cu
brie 1961 a Consiliului de Securitate carea Consiliului să fie amînată pen personale în Congo printr-un complot unde a asistat Ia o paradă militară mind guvernului şi -poporului R.A.U. puternice din partea delegaţiei bei din organismele O. S. A.
cu privire la problema congoleză. tru 29 ianuarie, fapt care a fost adus de culise urzit în afara Consiliului. şi o demonstraţie de pilotaj. pentru- invitaţia de a vizita această S.U.A,, la Punta del Este s-a în nu este decît o „formulă de
la cunoştinţă preşedintelui Consiliu ţară şi pentru primirea călduroasă cheiat cea de-a 8-a conferinţă compromis“, care în fond nu
Se ştie că, deşi de la adoptarea de lui de Securitate. Totuşi preşedintele In- încheierea declaraţiei se subli Apoi I. A. Gagarin a vizitat Fort care i-a fost făcută. consultativă a miniştrilor Afa
către Consiliul de Securitate a aces Said, unde a fost întâmpinat cu deo cerilor Externe ai ţărilor mem
tei rezoluţii au trecut mai bine de
doUă luni, cererile de cea mai mare Consiliului de Securitate, Dean, a fi niază că pentru a împiedica în ge bre ale O. S. A. Conferinţa a poate avea nici o înrîurire asu
importanţă cuprinse în această rezo xat şedinţa Consiliului de Securitate neral orice discutare a acestei pro adoptat cu 14 voturi pentru, pra relaţiilor dintre poporul cu
luţie nu se îndeplinesc din pricina pentru 30 ianuarie. bleme care ar putea dezvălui mane Sesiunea Marelui Hural Popular şase abţineri şi un vot contra o ban şi celelalte popoare latino-
opoziţiei directe a anumitor puteri co vrele lor de culise menite să salveze al R. P. Mongole rezoluţie in care condamnă orîn-
loniale care au interese în Katanga. La 28 ianuarie secretarul general agentura puterilor coloniale şi în pri duirea existentă în Cuba ca fiind americane, care şi-au afirmat
provizoriu al O.N.U. a informat dele „incompatibilă“ cu „idealurile“
In legătură cu intenţia sa de a gaţia sovietică asupra unei telegrame şi îşi afirmă neîntrerupt soli
daritatea lor de nezdruncinat
cere convocarea Consiliului de Secu primite din Lagos din partea primului mul rînd a Iui Ohombe, reprezentanţi ULAN BATOR 31 (Agerpres). port în legătură cu planul de sistemului interamerican, pre cu poporul cuban şi guvernul
ritate, se spune în declaraţie, delega ministru al Republicii Congo, Adoula, ai S.U.A. şi .Marii Britanii au încălcat La 29 ianuarie s-a deschis la dezvoltare a economiei naţionale cum şi o rezoluţie cu privire la său revoluţionar.
ţia sovietică s-a consultat din timp,, în care acesta obiectează împotriva flagrant regulile procedurale ale Con Ulan Bator cea de-a Ill-a sesiu şi a culturii R. P. Mongole pe excluderea Cubei din O. S. A. Comentind victoria a Ia Pyrr-
ne a Marelui Hural Popular al anul 1962 şi B. Dug'hersuren,
încăI înainte de a fi adresat secreta- convocării Consiliului de Securitate, siliului, fapt demascat în mod evident Cele 14 voturi reprezintă exact hus obţinută de S.U.A. la Punta
riatului O.N.U. cererea formală cores avînd în vedere în primul rînd fap în cursul şedinţei, şi chiar înainte de R. P. Mongole. T. Ragcia, vice ministrul de Finanţe al R. P. limita minimă necesară pentru del Este, agenţia Associated
tul că el însuşi intenţionează să vină discutarea ordinei de zi au torpilat preşedinte al Consiliului de Mi Mongole a prezentat spre exa adoptarea rezoluţiilor. Press subliniază că „abţinerea
punzătoare, atit cu reprezentanţi a> la New York. Probabil că această şedinţa Consiliului. niştri al R. P. Mongole, preşe de la votul asupra excluderii
telegramă a fost trimisă din cauza dintele Comitetului de Stat al minare sesiunii bugetul de stat Potrivit chiar relatărilor agen Cubei din O.S.A. a celor şase
ţărilor africane — membre ale Con Planificării, a prezentat un ra.. al R. P. Mongole pe exerciţiul fi ţiilor de presă occidentale, con
nanciar 1962.
siliului de Securitate — cit şi cu re
prezentantul Republicii Congo la linei informări insuficiente sau unila Investiţiile in economia naţio diţiile in care a fost obţinut ţări (Brazilia, Argentina, Mexic,
O.N.U., precum şi cu U Thant, se terale asupra scopurilor convocării nală se vor ridica la 802 milioa: votul de la Punta del Este pot Chile, Bolivia, Ecuador— NR,)
ne tugricî, ceea ce va permite
cretar general provizoriu al O.N.U., Consiliului. P. C. din India profesfeaza îm p o lr iv a construirea de noi obiective fi considerate drept o lovitură incluzînd cele mai mari şi in
care nu au ridicat nici o obiecţiune com plolu ui colonialiştilor în Congo mari şi mici. puternică adusă prestigiului fluente ţări din America Lati
în această problemă. La şedinţa din 30 ianuarie a Con Statelor Unite în America La nă, constituie o grea lovitură
siliului de Securitate delegaţia sovie Proiectul de plan pe anul 1962 tină. Toate încercările Statelor pentru politica americană şi do
In cursul consultărilor menţionate, tică a declarat în mod clar că ea con prevede sporirea şeptelului de
delegaţia sovietică a cerut reprezen sideră că ar fi de dorit ca primul DELHI 31 (Agerpres). — TASS ţiei Naţiunilor Unite, precum şi vite cu 2,8 la sută, astfel ca in Unite de a crea aparenţa unei vedeşte profunda sciziune exis
tantului Republicii Congo, care se află ministru al Republicii Congo să par transmite : a dreptului internaţional. tentă în sinul sistemului inter
la New York, să-şi informeze urgent ticipe personal la lucrările Consiliu continuare el să crească pînă la „majorităţi stabile“ au eşuaf, american“. Caracterul iluzoriu
guvernul despre aceasta şi despre lui de Securitate atunci cînd va fi Secretariatul Consiliului Naţio Statele Unite şi alte forţe im cel puţin 21 milioane capete, şi al „majorităţii“ obţinută cu
propunerea delegaţiei sovietice, ca examinată problema îndeplinirii rezolu perialiste sprijină criminali de pregătirea a 862.300 tone de nu deşi după cum au subliniat atita trudă de delegaţia ameri
Consiliul să se întrunească la 27 ia ţiei din 24 noiembrie a Consiliului de nal al Partidului Comunist din felul lui Chombe şi pe merce agenţiile de presă, secretarul de cană, este de altfel scoasă în
nuarie a.c. Ea a cerut totodată repre India a dat publicităţii la 30 narii străini. încetarea operaţiu treţuri, extinderea suprafeţei stat al S.U.A., Rusls, s-a întîl- relief dc aceeaşi agenţie care
zentantului Republicii Congo s-o in Securitate. După prima şedinţă în nilor militare ale O.N.U. împotri insămînţate la 448.900 hectare. nit personal în ultimul moment arată că „cele şase ţări care
formeze asupra părerilor guvernului ianuarie o declaraţie în care pro va acestora a contribuit şi a în cu miniştrii Afacerilor Externe s-au abţinut de la votul pri
Republicii Congo în această privinţă. care va fi expusă poziţia delegaţiei testează cu indignare împotriva lesnit acţiunile lor criminale. In Bugetul de stat al R. P. Mon vind excluderea Cubei au o
Pînă la 28 ianuarie delegaţia sovieti noului complot care se urzeşte prezent, autorităţile O. N. U. îi gole pe exerciţiul financiar 1962 populaţie de 140 milioane de
că nu a primit însă nici o comuni sovietice ca iniţiatoare a convocării împotriva libertăţii şi indepen încurajează din nou şi Ie permit locuitori, adică de două ori şi
care din partea reprezentantului Repu acţiuni ca pregătirea asasinări! prevede la capitolul venituri ai celor şase state latino-ameri jumătate mai mult decît toate
Consiliului, lucrările acestuia ar fi denţei naţionale a ’ poporului Iui Antoine Gizenga. cele 13 ţări latino-americane
fost amînate pînă la venirea la New congolez. 1.350.000.000 tugrici şi la capi cane care au refuzat să spriji care au votat pentru rezoluţie“.
Secretariatul Consiliului Na. tolul cheltuieli 1.345.000.000 tu ne S.U.A., pentru a-i atrage dc
York a d-lui Adoula, primul ministru In declaraţie se spune: „Ome ţional al Partidului Comunist grici. In sprijinul
nirea iubitoare de libertate ur- din India îndeamnă cu înflăcă La 31 ianuarie sesiunea Mare j partea sa. Pus în faţa acestei Cubei revoluţionare
măreşte cu cea mai mare neli rare toate păturile populaţiei situaţii, Washingtonul s-a văzut
nişte noile maşinaţiuni ale im din ţară să se ridice împotriva lui Hural Popular al Republicii
complotului urzit in legătură cu Populare Mongole şi-a încheiat nevoit să renunţe la intenţia sa
perialiştilor şi mercenarilor lor Antoine Gizenga şi împotriva lucrările. Deputaţii au discutat iniţială de a obţine „sancţiona
care vor să-l ucidă pe Antoine altor acţiuni criminale ale co
Gizenga şi să priveze poporul ,şi adoptat planul de dezvoltare rea“ guvernului revoluţionar
congolez de libertate. lonialiştilor, şi să mobilizeze o- â economiei naţionale şi culturii
In apărarea i e i lui A. G’zenga cuban. El nu şi-a atins acest
Acest complot mîrşav împotri pinia publică în sprijinul îndepli R. P. Mongole pe anul 1962, au scop nici cu ajutorul uriaşelor
Liga Romînă de prietenie cu mai viaţa lui Gizenga şi unita va lui Antoine Gizenga şi a altor presiuni la care a recurs, mergînd
popoarele din Asia şi Africa a tea Republicii Congo, ’ dar şi patrioţi constituie o nouă etapă ratificat bugetul de stat al R. P. chiar pînă la şantajarea ţărilor
dat o declaraţie în care arată, mişcarea de eliberare naţională a crimelor continue ale puterilor Mongole pe 1962, precum şi un 1at ino-americane ,.refracta re1‘
coloniale şi ale interpuşilor aces număr de decrete emise de Pre
zidiul Marelui Hural Popular.
printre altele, că poporul romîn a popoarelor de pe întreg cu tora, o încălcare flagrantă a nirii rapide şi hotărîte a rezolu în Franţa şi Algeria BUENOS AIRES 31 (Agerpres). —•
este indignat de poziţia adopta Cartei şi a rezoluţiilor Organiza ţiilor O.N.U.“. Partidele socialiste din Argentina
tă de forţele O. N. U. aflate în prinsul Africii. Puternice proteste împotriva şi Chile au dat publicităţii o decla
Congo, care în loc să ia măsuri
oamenii ffilinfiii din Republica raţie comună în care se pronunţă îm
potriva conferinţei de la Punta del
Populară Romînă, se subliniază
eficiente de apărare a vieţii Iui în declaraţie, protestează cu ve
Antoine Gizenga s-au transfor hemenţă împotriva acestor acte Val de represiuni în Venezuela acţiunilor fasciste ale O.A.S.
mat intr-un instrument docil în de samavolnicie şi cer încetarea CARACAS 31 (Agerpres).— Bet-ancourt împotriva poporului PARIS 31 (Agerpres).— ciste. La Alger continuă greva Este.
miinile colonialiştilor, predîndu-1 prigoanei la care este supus Agenţia France Presse anunţă venezuelian care protestează îm membrilor corpului didactic Gele două partide socialiste subli
pe acesta celor care cu un an în Antoine Gizenga ! că la 30 ianuarie cartierul „23 potriva conferinţei de 1a. Punta Agenţia France Presse rela
Ianuarie“ din Caracas —capitala del Este. Ea a fost ordonată în tează că acţiunile teroriste ale care cer autorităţilor să adopte niază că Statele Unite sînt agresoa
urmă l-au asasinat pe Patrice Liga Romînă de prietenie eu urma unui consiliu extraordinar O.A.S. continuă atit la Alger cit măsuri concrete pentru stăvili re, deoarece au finanţat invazia în
popoarele din Asia şi Africa, a- Venezuelei — în care locuiesc şi in celelalte oraşe algeriene. rea acţiunilor teroriste. La Al Cuba şi au violat apele teritoriale ale
Lumumba. rată în încheiere declaraţia, ce al cabinetului de miniştri. La a- ger, Oran şi Constantine salaria Republicii Dominicane.
re să se pună capăt imediat peste 100.000 de persoane a fost celaşi consiliu, menţionează a- In ziua de 30 ianuarie au fost
Răfuiala mîrşavă care se pu noului complot imperialist în genţia, s-a hotărît închiderea se ţii de la percepţii, vameşii, lu In încheiere partidele socialiste din
Congo î ocupat de trupe care au între semnalate 49 de atentate cu crătorii din poştă, se află de a. Argentina şi Chile declară că „spri
ne hi prezent la cale, se spune prins percheziţii. Această acţiu- diilor partidului comunist şi ale bombe, cel mai mare număr de semenea în g rev ă: în portul jină fără rezervă Cuba socialistă“.
ne se înscrie în valul de repre mişcării revoluţionare de stingă. atentate: după cum subliniază Alger, docherii au încetat de a-
în declaraţie, ameninţă nu nu siuni dezlănţuit de guvernul semenea lucrul. ¦k
Agenţia Frensa Latina anunţă agenţia" France Presse înregis
Să fie acord at poporului an golez că în oraşul portuar La Guaira, tra t într-o singură zi de la în In Franţa sindicatele oameni SAN SALVADOR 31 (Agerpres). —
lor muncii continuă să organi
ceputul anului.
Vorbind „de atmosfera de in
dreptul la au tod eterm in are R.FG.: C o stu l vieţii în apropiere de Caracas au fost certitudine şi nelinişte“ care zeze mitinguri in cadrul cărora Intr-un mesaj adresat secretariatu
ş i in d e p e 0E ile n |ă ! arestate 148 de persoane. domneşte în oraşele Algeriei, a. cer guvernului să ia măsuri pen lui Organizaţiei Statelor Americane,
continuă să c rească genţia France Presse citează un tru a lichida teroarea fascistă. femeile din Salvador condamnă con
— Rezoluţia Adunării Generale a O.N.U. — Potrivit unor date prelimina număr de atentate cu bombe cu La o adunare a membrilor sin ferinţa miniştrilor Afacerilor Externe
BONN 31 (Agerpres).— re, în cursul represiunilor dez dicatului naţional al lucrători de la Punta del Este, ca pe „un com
NEW YORK 31 (Agerpres). TASS au obţinut scoaterea din aceasta a In Germania occidentală con- lănţuite de guvernul Betancourt plastic şi de o explozie la loca lor ştiinţifici din Franţa s-a a- plot imperialist împotriva revoluţiei
transmite: Unei prevederi foarte importante. Acea tinuă să crească costul vieţii. au fost ucişi 80 de oameni, iar lul primăriei Philippeville etc. doptat o rezoluţie în care se a- cubano“, relatează agenţia Prensa La
stă prevedere impunea Comitetului Potrivit datelor oficiale ale Mi numărul total al celor arestaţi trage atenţia asupra faptului că tina. In mesaj se arată că acest com
<5u 99 de-voturi pentru, două contra special pentru examinarea aplicării De nisterului Economiei al R. F. şi aruncaţi în închisori se r i In Algeria ca şi în Franţa opi plot „constituie o primejdie pentru
(Spania şi Republica Sud-Africană) Germane, în luna decembrie dică la cîteva mii. nia publică îşi exprimă pro- îngăduinţa de care dă dovadă principiile neamestecului şi autodeter
testuTîmpotriva acţiunilor fas- guvernul, permite organizaţiei
O.A.S. să-şi continue nestînjenită
şi o abţinere (Franţa) cea de-a 16-a claraţiei cu privire Ia acordarea in 1961 minimum de tra i a crescut
sesiune a Adunării Generale a O.N.UJ. dependenţei ţărilor şi popoarelor co doar cu 3,1 la sută în compara Oamenii muncii japonezi se pregătesc activitatea teroristă. minării popoarelor“.
a adoptat la 30 ianuarie o rezoluţie loniale, constituit de cea dc-a 16-a ţie cu decembrie 1960, în timp pentru „ofensiva de primăvară“ LA ÎN C H ID E R E A EDIŢIEI
c are. „condamnă hotărît măsurile re sesiune, obligaţia dc a „pune în studiu ce indicele mediu al preţurilor
presive- şi operaţiunile armate împo cu procedura de urgenţă problema an- la alimente a crescut cu 3,7 la TOKIO 31 (Agerpres).— nularea tratatului de securitate „M ici o s*ezol0fifie n u v a
triva poporului angolez, precum şi re goleză pentru a obţine dobîndirea ra sută, chiriile cu 3,4 la sută, con O dată c'a venirea primăverii, japono-american şi încetarea
fuzul de a i se acorda drepturile omu pidă a independenţei de către poporul fecţiile cu 2,5 la sută, cheltuie îrt Japonia se desfăşoară tradi tratativelor japono-sud-coreene. să îm piedice d ezvoltarea
lui şi libertăţile iundameniale. Angolei“. După cum ' se vede, cuvîn lile de studii cu 5,7 la sută. ţionala „ofensivă de primăvară“
tul independenţă nu este cîtuşi dc pu â oamenilor muncii pentru apă La iniţiativa Consiliului ge r e v o lu ţ ie i cu foan e*6
In rezoluţie se subliniază că „refu ţin pc placul colonialiştilor. PE SCURT IIP PE SCURT rarea intereselor lor vitale, a neral al sindicatelor şi Federa
zul persistent al Portugaliei d e . a re drepturilor lor democratice. In ţiei sindicatelor neutre a luat — declară O. Dorticos la Punta del Este
cunoaşte năzuinţele legitime ale po Această prevedere a fost scoasă din HAGA. — Conferinţa Partidului Pa acest an se prevede ca lupta să fiinţă Consiliul naţional pentru
porului angolez la autodeterminare şi proiectul iniţial de rezoluţie, deşi pa cifist Socialist din Olanda a adoptat ia o amploare fără precedent. desfăşurarea luptei unite din PUNTA DEL ESTE 31 (Ager Dacă O.S.A. crede că este in
independenţă - constituie o Sursă per ragraful respectiv, pus separat la vot o rezoluţie în care cere guvernului Lupta pentru majorarea sala compatibilă cu aceste realizări,
manentă de fricţiuni internaţionale şi a obţinut 44 de voturi pentru, în timp olandez să înceapă imediat tratative riilor, împotriva concedierilor şi primăvară. pres). Cuba nu consideră o mare cin
implică un pericol pentru pacea şi ce contra au votat 32 de delegaţii (în cu Indonezia pentru a se acorda aces a raţionalizării capitaliste a pro „Am venit la această confe ste de a face parte din acea
securitatea internaţională“. majoritate ţări ale blocului occidental tei ţări suveranitatea asupra Iriariului Potrivit unei hotărîri a Consi stă organizaţie. Orice hotărîre
sau direct subordonate lor). Dar pen de vest, iar trupele olandeze să fie ducţiei constituie lozincile prin liului, la 20 martie în întreaga rinţă pentru a ne expune po s-ar adopta In legătură cu ex
Rezoluţia confirmă în mod solemn tru menţinerea prevederii menţionate ţară va avea Ioc o grevă genera ziţia, dar nu in calitate de acu
dreptul inalienabil al poporului ango cipale ale ofensivei din prim ă zaţi, ci ca acuzatori ai imperia
vară, alături de lupta pentr'u a- lă a oamenilor muncii în spriji
nul acestor revendicări.
lez la autodeterminare şi independenţă erau necesare două treimi din voturi. retrase din această colonie. lismului american“, a declarat cluderea Cubei din sistemul
şi cere punerea în libertate a deţi Un număr considerabil de voturi a COLOMBO. — La Colombo au fost preşedintele Cubei, Osvaldo Dor O.S.A., Cuba va continua să vă-
nuţilor politici, constituirea unor or întrunit proiectul de rezoluţie prezen aresta{i încă patrii foşti ofiţeri ai ar ticos, şeful delegaţiei cubane, mînă pe continentul american.
gane politice alese în mod liber şi tat dc Bulgaria şi Polonia, care pre matei ceyloneze implicaţi în tentativa la şedinţa plenară a conferin Referindu-se la punctul din
reprezentative în vederea transferării vedea sancţiuni împotriva Portugaliei nereuşită de lovitură de stat între ţei miniştrilor Afacerilor Exter
puterii către poporul angolez; cere tu pentru a o sili să pună capăt răz prinsă la 28 ianuarie. ne ai ţărilor membre ale Orga declaraţie în care se vorbeşte
turor statelor să refuze Portugaliei boiului colonial din Angola. Pentru nizaţiei Statelor Americane, con
WASHINGTON. — La 30 ianuarie, despre ajutorul acordat de
U.R.S.S. Cubei, Dorticos i-a în
orice sprijin şi ajutor care ar putea proiect au votat delegaţiile a 26 de pe poligonul de experienţe din statul sacrată discutării şi adoptării trebat pe miniştri: „Dar unde
proiectelor de rezoluţii. In nu a fost O.S.A. cînd asupra Cubei
fi folosite de ga pentru reprimarea ţări, printre care cele ale ţărilor so Nevada s-a efectuat o nouă explozie mele guvernului Cubei el a res a planat primejdia unei inter
pins toate „documentele“ adop venţii militare
poporului angolez; recomandă Consili- cialiste, Indoneziei, Indiei, R .' A U., nucleară subterană — a 11-a din ac tate de conferinţă, calificîndu-le
ca o încălcare a normelor inter 'Am acceptat ajutorul U.R.S.S.,
ului de Securitate să urmărească în Sudanului, Etiopiei, Ghanei, Guineei, tuala scrie de experienţe efectuate în naţionale in vigoare. a spus Dorticos, ca ajutorul unei
ţări prietene în condiţiile pri
permanenţă situaţia din Angola. Irakului, Tariganicăî. S.U.A. Conferinţa urmăreşte să trans mejdiei unei agresiuni directe
forme o organizaţie regională a împotriva ţării noastre. Nici o
După cum s-a mai anunţat, acea O.N.U. într-un bloc militar-poli- rezoluţie nu va putea să îm
tic cu caracter anticomunist, a piedice dezvoltarea revoluţiei cu--
stă rezoluţie a fost prezentată de de spus Dorticos. Prin aceasta Or bane, a declarat el, nu va putea
ganizaţia Statelor Americane se să împiedice întărirea relaţiilor
legaţiile a 45 state afro-asfatice, prin O no uă a m în a re ia C a p e C a n a v e ra l exclude în mod automat din prieteneşti cu ţările socialiste.
tre care Republica Populară Mongolă, O.N.U. Nu s-a reuşit să se adop
te sancţiuni împbtriva Cubei. Plecăm liniştiţi de la această
India, Indonezia,, Ceylon, Birmauia, CAPE CANAVERAL 31 (Ager este consecinţa unor noi dificul Pentru a evita o înfrîngere, se conferinţă, deoarece ştim că nu
tăţi tehnice descoperite la bor fac încercări de a se strecura
Etiopia, Ghana, Guineea. pres). — rezoluţiile, ci popoarele făuresc
măcar declaraţii politice.
Prin adoptarea rezoluţiei, cea. de-a Agenţiile de presă relatează că dul rachetei „Atlas“. Revoluţia cubană a dat ţă istoria. Continentul american va
„Dificultăţi pe cit de impor
ÎS-a1 sesiune a Adunării Generale a la 30 ianuarie purtătorul de cu- tante pe atit de neprevăzute au ranilor pămînt, a lichidat şoma- fi liber, cu adevărat liber. Cu
O.N.U. a încheiat cele două săptă- vint oficial al Administraţiei na fost descoperite de către tehni jui, analfabetismul, mizeria.
rnînî de dezbateri în problema situa ţionale pentru problemele aero cienii însărcinaţi cu dmplerea sau fără, O.Ş.A., noî tot vom în
nauticii şi cercetarea spaţiului
ţiei din Angola, determinată de răz cosmic a S. U. A. a anunţat a- rezervoarelor de carburanţi“, re vinge !;
boiţii Colonial piistiitor pe care Por minarea „încercării de lansare a latează aceeaşi agenţie, subli
tugalia îl duce împotriva poporului an unei nave „Mercury-Atla.s“ avînd niind că înainte de antepenúlti
la bord un om pînă la o dată ma amînare a lansării se desco
Igolez cu sprijinul N.A.T.O. perise o altă defecţiune a siste
Deşi delegaţiile unor puteri colonia de după 13 februarie“.
le, ca S.U.A- şi Anglia, au votat de După cum transmite agenţia mului de alimentare cu oxigen
France Presse, amin area, care a cabinei în care urma să ia loc
ăstoeîiea în favoarea rezoluţiei, ele sttrvfne după altele anterioare cosmonautul. Unitate ide vedeţi (Desen din „Krocodil“)
^ c f î ^ ' ş i acIttiIjLiştrgiţp "ziarului: sţr-G Martie nr. 9. Telefon: 188, 189, 75, 674. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R. ur. 263,328 din 6 noiembrie 1949. - Tiparul: întreprinderea Poligrafică „t Mai" Deya.