Page 40 - 1962-02

PROLETARI DIN TOATE Ţ Ă R IL E , UNIŢI-VA N O I G O S P O D A R II C O LE C T IV E

-Drumul belşugului Cu încredere
şi entuziasm

Anul XIV. Nr. 2219 Marti 13 februarie 1962 4 pagini 20 bani Sătenii din Romos s-au gîn- întors de la Consfătuirea pe S atu l B icău, din ra io n u l U ia,
dit mult pînă să ia hotărîrea. ţară a ţăranilor colectivişti, a îm brăcat d u m in ică, 11 feb ru a ­
STOSSSX32SSSSEU3&Q ¦Mwmwwii UL^a^JWBgCTflCg^CTCPgaaanHBBia îndemnurile comuniştilor dc le-a vorbit — în repetate rin- rie, h ain ă sărb ătorească. T ineri
a-şi uni pumînturile într-o duri — despre marile reali­ şi vîrstnici, locuitorii B icău lui
gospodărie colectivă erau zări şi perspective ale gospo­ s-a u p reg ă tit în că din zori p e n ­
dăriilor colective din ţară, tru a p articip a la in au gu rarea
puse la inimă. Fiecare să­ mai ales că citiseră cu toţii gospodăriei agricole colective.
tean, acasă cu familia, cu ve­ cuvîntările participanţilor la
cinii, se sfătuia, făcea calcu­ consfătuire, apărute în pre­ P entru a sărbători acest e v e ­
le. Toate ieşeau în favoarea n im e n t, io c u ito r ii din B ică u s -a u
marilor gospodării colective. să, convingerea lor a deve­

Totuşi, le venea greu să se nit hotărîre. Exemplul comu­ p regătit de m ultă vrem e. La in ­

i i„despartă“ — cum ziceau ei niştilor Ioan Armean, Sebas- d icaţia organ izaţiei de p aitid a
fost form at un com itet de in i­
— de bucăţica dc pămînt pe lian Iordan, Andrei Logojan
care o lucrau din tată in fiu. Aurel Luiş, al deputaţilor Va-
ţiativă, care a dus o m uncă p o ­

Nu era seară să nu treacă pe leria Basarab, Nicolac Stuncioi litică su sţin u tă în rîn d u l ţă ra ­

la căminul cultural unde ci­ din satul Romos, Zaharia nilor m un citori, p en tru a tran s­

teau articole din ziare în care Ioan lui Petru, Nicolae Săn- form a în tovărăşirea în g o sp o ­

se scria despre belşugul din descu, din Romoşel şi alţii, dărie co lectiv ă .

Comitetului Central casele colectiviştilor din ra­ care şi-au făcut cereri de în­ T r a n s m is ă la s t a ţ i a 'de r a d io -
al Partidului Muncitoresc Romîn
— tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej — ionul lor, din regiune şi din scriere a fost urmat de toţi fica re, c itită în ad u n ările p o p u ­

Comitelui regional Galaţi al Partidului Muncitoresc Romîn raportează cu ţară. Statutul model al G.A.C. locuitorii comunei. La Vaidei, lare o rg a n iza te în noul local al
deosebită bucurie că, aplicînd cu consecvenţă linia politică marxist-leninistă a
partidului de construire a socialismului la sate, a îndeplinit sarcina trasată de l-au studiat temeinic. De la la Romoşel şi Romos, ţăranii şco lii elem en ta re din sat, C h e­
Congresul al IlI-lea privind colectivizarea agriculturii în regiunea noastră.
serile de „întrebări şi răspun­ muncitori au hotărit, în m area C onsfătuirii p e ţară a ţă ­
Urmînd cu încredere îndemnul partidului, un număr de 197.625 familii
ţărăneşti, adică 99,42 la sută din totalul familiilor din zona colectivizabilă, suri“ organizate la căminul cursul săptămînii trecute, ranilor co lectiv işti, a găsit un
-au unit în 432 gospodării colective.
cultural pe tema colectiviză­ constituirea şi în satele lor m are răsu n et în in im ile ţă ra ­
In prezent, din totalul suprafeţei agricole a regiunii de 911.899 ha., din
^are 36.600 ha. — in zona de munte, 311.600 ha. aparţin sectorului socialist rii, de la conferinţele ce se de gospodării colective. nilor m u n citori. B a za ţi pe fa p te
de stat, iar gospodăriile colective deţin peste 560.000 ha'., revenind în medie
pe o gospodărie colectivă circa 1.300 hectare. •ţineau, programele brigăzii Cei din Romos au dat tine­ con crete din gosp od ăriile agri­
artistice, nu lipsea unul. Gra­ rei gospodării semnificativul cole colective fruntaşe, care au
Încheierea colectivizării agriculturii în regiunea noastră arată încrederea
maselor largi ale ţărănimii în politica înţeleaptă a partidului, hotărîrea lor ficele şi lozincile compara­ nume de ,,Drumul belşugu­ ob ţin u te recolte bogate, com u ­
nestrămutată de a înfăptui, umăr la umăr cu clasa muncitoare, măreaţa sar­
cină a desăvîrşirii construcţiei socialismului în scumpa noastră patrie. Noutăţile editoriale împrospătează cu regularitate fondul de tive cu realizările din înto­ lui“. Iar duminică, 11 februa­ n iştii P etru D obrei, Ioan B etea,
cărţi al bibliotecilor. vărăşirea lor şi gospodăriile rie, cu toţii. îmbrăcaţi în fru­ V iorel N eam ţu , P etru B etea,
Un rol deosebit în încheierea procesului colectivizării agriculturii l-a avut colective din împrejurimi, afi­ moasele lor costume naţio­ ducînd o su sţin u tă m u n că de
exemplul viu, convingător al gospodăriilor colective fruntaşe, care au exercitat In FOTO: Biblioteca clubului din Gurabarza a primit un şate la cămin, în sate, erau nale — aşa cum e obiceiul la a g ita ţie, au lăm urit pe to ţi ţ ă ­
0 puternică atracţie în rîndul ţăranilor întovărăşiţi şi cu gospodărie indivi­ număr însemnat dc noi volume. Bibliotecara Dorica Lupu le urmărite de fiecare cu viu marile sărbători — au venit ran ii din sa t să p ă şea scă cu în ­
duală. Realizările gospodăriilor colective fruntaşe dovedesc cită dreptate are arată cititorilor. interes. Şi nu era ţăran din plini de voioşie la inaugura­ credere pe calea arătată de
partidul nostru cînd arată ţărănimii că gospodăria colectivă este singura comuna Romos care să nu rea gospodăriei. La veselia lor p a r tid .
cale a sporirii producţiei agricole şi a ridicării nivelului ei de trai material / i T T t î J ! ffl stea ore în şir de vorbă cu au participat şi tineri artişti
şi cultural. Un exemplu îl reprezintă producţiile de porumb obţinute anul colectiviştii cunoscuţi pe care amatori de la Cugir precum In cad ru l ad un ării, au vorbit
trecut. 152 gospodării colective din regiunea noastră au obţinut producţii de S u c c e s e ale ceferiştilor Iluminat îi întilneau la tirg la Orăş­ şi o formaţie de la teatrul n oii co lectiv işti precum şi o a sp e­
2.500—3.590 kg. porumb boabe la hectar, iar gospodăriile colective din raionul tie sau in altă parte. de estradă din Deva care au ţii lor, c o le c tiv iş tii din B oz, B r ă -
Făurei au realizat în medie de pe întreaga suprafaţă de peste 48.000 ha. cul­ Bilanţul activităţii 18,41 la sută şi în fluorescent prezentat un bogat reperto­ n işca şi T îrn ăviţa.
tivată cu porumb o producţie de 3.166 kg. boabe la hectar. In medie pe re­ depuse de ceferiştii tranzit fără manevră, Din toate discuţiile ce le riu, mult apreciat de toţi co­
giune gospodăriile colective au obţinut 2.445 kg. porumb boabe la ha. Cu din staţia Simeria Că­ cu 3,58 la sută, rca- La T erm ocen­ purtau cu comuniştii, din lectiviştii Romosului. Tov. T ovică M anea şi F ilip
toate condiţiile nefavorabile, gospodăriile colective au obţinut în medie pe lători pe luna ianuarie, lizindu-se o economie tr a la din P aro- conferinţe, programe artisti­ C onstan tin , au arătat rea liză ­
regiune aproape 1.400 kg. grîu la hectar, cu peste 400 kg. mai mult decît este bogat şi dovedeş­ de 3.713 vagoane. şeni a în cep u t ce, din tot ce au auzit sau ? rile pe care le -a u o b ţin u t g o s­
întovărăşirile şi gospodăriile individuale. te o muncă plină de am enajarea in ­ au văzut 1a. gospodăriile co­ p od ăriile din care fa c p arte şi
avint. Astfel, planul la In fruntea întrecerii stalaţiei pentru lective vizitate (Pricaz. Gîr­ In cursul săptămînii trecu­ au îm p ărtăşit n oilor co lectiv işti
Şi în dezvoltarea creşterii animalelor gospodăriile colective au obţinut tone expediate a fost s-au situat tura con­ in trodu cerea ilu ­ bova, Cilnic. Daia), ţăranii te au mai fost constituite din e x p e r ie n ţa lor.
realizări însemnate. In 1961, numărul animalelor proprietate obştească a cres­ depăşit cu 14,2 la sută, dusă de comunistul m inatu lui flu o­ muncitori din comuna Romos gospodării agricole colective
cut cu peste 31.000 taurine, din care peste 11.000 vaci şi juninci, cu peste sarcina statică pe va­ Gheorghe Drăghici şi rescen t. E chipe­ au ajuns la convingerea că şi în satele Tămăşeasa şi Mu­ P e n tr u în c e p u t, c e le 81 d e f a ­
45.000 porcine şi peste 55.000 de ovine. Obţinînd producţii mari de cereale, de gon de marfă a sporit brigada U.T.M. compu­ le co n d u se de gura din raionul Orăştie. Cele m ilii, clte fa c p a rte din g o sp o ­
lapte, carne etc. gospodăriile colective au putut vinde statului cantităţi mari cu 3.17 la sută. media să din Ruvin Cazan, Gh. P uică, V asi- singurul drum al belşugului 129 familii unite în aceste d ă ria c o le c tiv ă ,,16 F eb ru a rie“,
1e produse vegetale şi animale, realizînd astfel venituri însemnate. 225 gos­ Ionel Dan şi Mihu le M a io ja şi N i- gospodării, au înscris 592 ha. au h otărit să con stru iască un
podării colective au devenit milionare şi multimilionare. este munca organizată in gos­ teren, numeroase atelaje şi grajd, să-şi d ezvolte şep telu l, să
unelte agricole. lu p te p en tru a ob ţin e p rod u cţii
Toate acestea au dus la creşterea cîştigurilor colectiviştilor. Valoarea zi- podăria colectivă. Şi, cind cit m ai m ari la hectar.
lei-inuncă la gospodării colective ca cele din Ţifeşti, Plopu, însurăţei, Jariş- R. BUD1N
tca şi altele a depăşit 40 de lei; gospodăriile colective din raionul Focşani au comunistul Sebastian Iordan, S. CERBU
împărţit în medie pentru fiecare zi-muncă produse şi bani în valoare de 38
lei. Obţinînd venituri sporite colectiviştii îşi construiesc case, cumpără mo­ I«au convins fa p te le
bilă, aparate de radio, biciclete, motociclete, duc un trai îmbelşugat. Numai
în ultimii 2 ani peste 20.000 familii de colectivişti s-au mutat în case noi. de staţionare a vagoa­ Moise. colae G heorghe, C rişan Iosif, unul din cci mai har­ au obţinut colectiviştii, ce cantitate kg. porumb, 2.600 kg. cartofi, o mul­
Oricine poate vedea cum satele cu gospodării colective mai vechi s-au dez­ au în locu it p în ă nici ţărani întovărăşiţi din Cig- de lapte dă o vacă la o mulsoare, ţime de alte produse şi pcslc 3.000
voltat din punct de vedere economic, social şi cultural. nelor la încărcare-des­ EMIL CREŢU în p rezen t ilu ­ mău, care deţinea aproape 8 ha. te­ cum este organizată munca în gospo­ dc lei în numerar. Pămîntul îl lucrăm
m in atu l vechi,
La obţinerea acestor realizări au contribuit sprijinul puternic acordat de cărcare s-ci redus cu impiegat de mişcare
stat .prin credite şi materiale, maşini agricole, îndrumare tehnică şi organiza-
iortbS, activitatea neobosită ţie zi cu zi, desfăşurată de organele şi organizaţiile CURS DE SCHI în s e c ţ iile t u r ­ ren, a pornit-o cu „noaptea-n cap“ dăria colectivă şi cîte pitele. acum în condiţii mai bune, cu trac­
de partid, de sfaturile populare din regiune.
b in e , c o m b u s t i­ spre oraş. S-a dus pe la fecior-său — întors acasă, el a povestit soţiei toarele. Grîul îl recoltăm cu com­
Realizările gospodăriilor colective existente au fost larg popularizate de
organele şi organizaţiile de partid. L a t ’n c a i i î , p e n t r u c o p iii m in e r i lo r (lin - c l a ­ b il şi ca sa n e. In ­ •muncitor lă fabrica „TI Iunie“ din despre cele văzuic la Orăştie. A mai bina. Avem în gospodăria noastră
se le c ic lu lu i II al şc o lii eleliieh ta i'e, s - a d esch is troducerea ilu ­ Orăşiie. După ce şi-a terminat tre­ discutat apoi şi cu alţi ţărani înlo animale frumoase, o grădină de le­
Lucrările Consfătuirii pe ţară a ţăranilor colectivişti au fost urmărite cu un cu rs de sch i. In fieca re zi, d u p ă-am iază, sub m in atu lu i flu o ­ burile, a luat-o spre gospodăria co­ vărăşiţi din sat, care fuseseră în vi gume şi zarzavaturi. Construim nume­
viu interes şi au avut un larg ecou, constituind un puternic îndemn pentru în d ru m area in stru ctoru lu i G h eorghe B oroi, pe rescent va con­ lectivă din Orăştie. Colectiviştii trans­ zită la gospodăriile colective din Foii roase adăposturi pentru animale. Mulţi
ţăranii întovărăşiţi şi cu gospodării individuale de a păşi pe calea agricul­ d ea lu rile din îm p reju rim i, co p iii sch ia ză tim p de tin u a în toate
turii socialiste.
o oră. secţiile. portau acasă porumbul cuvenit pen­ Bobîlna, Pricaz şi altele, despre avan­ oameni din satul nostru şi-au cum­
In activitatea desfăşurată pentru colectivizarea agriculturii deosebit de pre­
ţioase au fost ajutorul şi îndrumarea permanentă primite din partea Comite­ Conferinţe tru zilele-muncă efectuate în GAG. tajele muncii în marea familie a co­ părat aparate de radio, mobilă, bi­
tului Central al partidului, a Biroului Politic. Oamenii muncii din regiunea
Galaţi sînt adînc recunoscători conducerii partidului pentru grija permanentă în anul 1961. lectiviştilor. ciclete, haine şi cîte şi mai cîtc“.
pe care o manifestă faţă de dezvoltarea continuă a regiunii şi ridicarea ni­
velului lor de trai. In ultima perioadă, Consiliul Călan, zilele trecute tov. Tiberiu Secretarul organizaţiei dc bază dcea transformării întovărăşirii în După adunare, mulţi săteni din Gig­
orăşenesc A.K.L.U.S. Hunedoara, Frankfurt, secretar al Comite­ P.M.R., aflînd despre scopul vizitei gospodărie agricolă colectivă a mău au făcut cereri de înscriere în
Minunate sînt perspectivele agriculturii în regiunea noastră. Cu puteri a organizat în centrele munci­ tului orăşenesc P.M.R. Hunedoa­ sale, l-a condus prin toată gospodă­ început să prindă treptat rădăcini în gospodăria colectivă. Printre ci, se
unite, ţărănimea colectivistă va face să rodească şi mai îmbelşugat cîmpiile toreşti apropiate expunerea unor ria. Pc Ia ferma de porci, prin graj­ mintea oamenilor din Gigmău. In* afla şi Iosif Grişan care în ultimul
regiunii, pe dealuri şi costişe, pe terenurile neproductive acum vor creşte vii conferinţe cu conţinut tehnic şi ra. a vorbit unui însemnat nu­ dul vacilor, Ia coteţele de păsări, la tr-una din zile, comitetul dc iniţia­ timp devenise unul din cei mai activi
şi livezi. Va creşte aportul regiunii noastre la asigurarea fondului central al pe teme de educaţie. 'Astfel, la răsadniţe... Iar Iosif Grişan s-a inte­ tivă — format Ia îndemnul comu­ agitatori care milita pentru transfor­
statului, la aprovizionarea populaţiei, vor creşte veniturile şi bunăstarea co­ clubul din Colan şi la colţul măr de tineri, despre „Codul resat îndeaproape de felul cum se face niştilor Vasile Ilîcş, Ioan Stanciu, marea întovărăşirii în gospodărie agri­
lectiviştilor. roşii al IM. Ghelar, în faţa a retribuţia la ziua-muncă, ce recolte Ioan Popa, Nicolae Bcntea — a or­ colă colectivă.
peste 300 de ingineri şi tehni­ moral al constructorului comu­ ganizat o adunare populară la că­
Comitetul regional de partid Galaţi asigură conducerea partidului că or­ cieni, iv.g. Marian Alecu din nismului“. minul cultural, unde l-a invitat pe Zilele trccule a avut loc la Gig­
ganele şi organizaţiile de partid vor munci fără preget pentru .mobilizarea colectivistul Petru Işfan din Bobîlna. mău o altă adunare. De data
tuturor colectiviştilor, mecanizatorilor şi cadrelor de specialişti în vederea con­ Bucureşti, a vorbit despre : „Fo­ O A M E N I de N Ă D E J D E După ce s-a citit Chemarea Con­ aceasta, cele 91 familii din sat, po­
solidării şi dezvoltării economice a gospodăriilor colective, creşterii continue OOOOOOOOOOOOO sfătuirii pc ţară a ţăranilor colecti­ sesoare a 338 ha. teren, au discutat
a producţiei vegetale, în special de grîu şi porumb, pentru crearea de puter- losirea izotopilor radioactivi în OOOOOOOOOOOOO vişti, a luat cuvîntul şi Petru Işfan, şi aprobat fiecare cerere de înscrie­
. nice ferme de animale în toate gospodăriile colective. Vom traduce în viaţă industrie“. Maistrul Ioan Baba cercelă înde­ care a spus printre alíele: „Pentru zilele- re în G.A.G., hotărîndu-se totodată să
indicaţiile conducerii partidului de a îndruma ţărănimea colectivistă pentru lung motorul defect al ventilatoru­ o muncă efectuate anul trecut în G.A.G., transforme întovărăşirea în gospodă­
a-şi uni gospodăriile colective mici în gospodării mari, puternice, capabile La clubul muncitoresc din lui. O vreme crezu că e vorba doar am primit 2.100 kg. grîu, aproape 4.000 rie agricolă colectivă.
să folosească cu mai multă eficienţă pămîntul, mijloacele materiale, forţa de de o legătură desfăcută, sau de un mai mici pentru ca reparaţia ca- $
muncă a colectiviştilor, cadrele de specialişti de care dispun. Vom ajuta or­ Din credite întrerupător deranjat. Acum iriiâ nu zanului să se termine totuşi la o A. DAVID
ganizaţiile de partid şi conducerile gospodăriilor colective să elaboreze pentru şi fonduri proprii timp. Apoi, ca şi cum ar fi vrut să 9
fiecare’gospodărie în parte planuri de dezvoltare în perspectivă, care să per­ sublinieze faptul că această proble- O
mită lărgirea suprafeţelor arabile, valorificarea deplină a tuturor posibilită­ mă se putea rezolva mai uşor, se ^
ţilor şi resurselor de sporire continuă a producţiei agricole.
mai încăpea nici o !i>cl"ia!â. O bo- adresă din nou muncitorilor. o Tot satul, în marea familie
Asigurăm conducerea partidului că nu vom precupeţi nici un efort pen­
tru înfăptuirea politicii partidului nostru de desăvîrşire a construirii socialis­ D ezvoltarea sectoru lu i zo o teh ­ $ bină a statorului era complet de- — Li hai, duceţi-vă după ventila- L
mului şi de ridicare necontenită a nivelului de trai şi de cultură al celor nic co n stitu ie p en tru c o le c tiv iş­
tii clin R ă h ă u , r a io n u l S e b e ş, o teriorată. toarele portative şi pregătiţi-vă de O
ce muncesc. p reocu p are d in cele m ai de
com itetul regional galaţi seam ă. O — Nu va porni degrabă, a spus lucru. Gu motorul ăsta văd eu ce ^ Cu ap roap e doi ani în urm ă, d e p e s te 1.0 0 0 .0 0 0 le i n u m a i de
O atunci cîtorva muncitori care II pri- voi face. O 481 fam ilii de ţărani m uncitori la p ep in iera de viţă. Cu ocazia
AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÎN In a cest scop, n u m a i în cu rsul din sa tu l L udoş, raion u l S eb eş, v iz itei fă c u te la fer m a de a n i­
lu nilor ian u arie şi feb ru arie, ei $ veau întrebător. Rămas singur şi-a scos un carnet <> şi-a u unit în tr-o în tovărăşire m a le a g o sp o d ă r ie i, li s - a e x p li­
Pentru acordarea titlului au cu m p ă ra t din cred itele aco r­ ce le ap roap e 1.800 ha. teren cat în tovărăşirilor cum c o le c ti­
d ate de sta t 27 viţele şi ju n in ci, o — Şi cu răcirea cazaiiu!u! cefa- din buzunarul halatului. A făcut cî- O p e c a r e -1 d e ţ in e a u . v iştii de aici, prin a p lica rea m e ­
de cel mai ban croitor iar d in fo n d u r ile g o sp o d ă riei c o ­ teva socoteli. Demontatul, transpor- o todelor ştiin ţifice de îngrijire şi
în piele şi ştanţator lective în că 7 vaci si d ouă vitele. ^ cern tovarăşe maistru V Fără venti- tul Ia atelierul de reparaţii, rebobi- 9 Şi rezu ltatu l m uncii unite furajare a anim alelor, au reu ­
de talpă O la b r reparaţia va dura prea mult. narea şi montarea motorului, vor o n -a în tîrziat să se vadă. şit să o b ţin ă c îte 2.700 litri
$ — Vom aduce cîteva ventilatoare dura 14 zile, timp în care cazanul $ lap te pe cap de vacă furajată.
„ j Capitală a început luni dimineaţa In tovârăşiţii au ob ţin ut recol­
OOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOy nr. 11 va funcţiona numai cu juină- o te superioare anilor anteriori
faza pc ţară a întrecerii pentru acor­ <7 tate din sarcină. Aceasta a fost con- ^

cluzia la care a ajuns comunistul 6

loan Baba. Chemă la el atunci ^

cîţiva bobinatori şi le spuse neca- O9 cind îşi lucrau in d iv id u a l lo tu ­ R ea lizîn d ven itu ri m ari la
O rile de p ăm în t. D ar, la scurt ziu a-m u n că, în a n ii trecu ţi p este
zul. O tim p, m u lţi dintre ei, în prim ul 50 d e c o le c tiv işti din A poldu l
rind m em brii de partid de aici, de Sus şi-a u construit case
— Alt motor d 185 Kw. nu mai 9 şi-a u dat seam a că rezu ltatele noi. M ulţi şi-au cu m p ărat m o ­
m uncii nu erau pe m ăsura p o ­ bilă, ap arate de radio, m a şin i
avem. Fără ventilator arderea în fo- o

carul cazanului va fi slabă. Canti- 9

tatea de aburi va fi mică şi vom o

pierde energie. Bobinatorii s-au pri- ^

vit o vreme. Apoi ca şi cînd ar fi O s ib ilit ă ţ ilo r p e c a v e Ie a v e a u . d e c u s u t, a r a g a z e e t c . O s i t u a ­

darea titlului dc cel mai bun croitor înţeles ce vrea maistrul, unul din ei ^ G ospodăriile co lectiv e v ecin e ţie asem ănătoare au în tîln it-o
în piele şi ştanţator dc talpă. La etapa cu satu l Ludoş ob ţineau an de h id o şen ii şi Ia G îrb ova, şi la
finală participă 29 dc muncitori frun­ i-a răspuns : O an rezu ltate tot m ai bune. La A poldul de Jos.
taşi. în d em n u l o rg a n iza ţiei de partid,
— Vom executa rebobinarea aici o in to v â ră şiţii din L u d oş s-a u h o - In urm a acestor vizite, un n u ­
Această întrecere a stîrnit un larg tărît să viziteze cîteva gosp od ă­ m ăr m are de ţărani în tovărăşiţi
interes iri rîndul tuturor colectivelor 6 pe loc şi în felul acesta vom scurta $ rii c o le c tiv e d in a p ro p ier e. Cu s-a u hotărit să fa că cereri de
dc muncă din industria pielăriei. Ea a o ca zia v iziteior fă c u te la A p ol- in trare în g o sp o d ă ria c o lec tiv ă .
antrenat un marc număr dc croitori în % termenul de reparaţie. O dul de Jos, A poldul de Sus şi
piele şi ştanţatori dc talpă. G îrbova, ei au avu t m u lte de D in p resă şi la rad io, ei au
O Cei trei comunişti, bobinatorii Stc- ^ învăţat. Au putut constata cu urm ărit cu m u lt in teres lu cră­
Obiectivul principal al întrecerii în­ O lian Găncilă, Mihai Bnrghel şi La- O a cest prilej că în gospodăria co ­ rile C onsfătuirii pe ţară a ţ ă ­
tre muncitori l-a constituit creşterea 9 dislau Nevezi, s-au apucat de lucru. ^ lectivă m unca se p oate orga­ ranilor co lectiv işti. A stfel, au
măiestriei profesionale şi croirea mai O Cu o grijă deosebită, au scos fir cu 9 niza m ai bine, se u şu rează m u lt a fla t de su ccesele ob ţin u te de
economică şi de mai bună calitate. Nu­ aplicarea agrotehn icii în ain tate m u lte gospodării co lectiv e din
meroasele măsuri tehnico-organizatori- 0 fir din bobina arsă. O muncă q şi, ca urm are, se ob ţin p rod u c­ ţară. D espre a ceste su ccese le-a
cc şi iniţiativele luate în perioada celor O migăloasă, grea. Dar cei trei coma- 9 ţii sporite care fac ca v en itu ­ vorb it şi tov. Ilie N an, p r e şe ­
12 luni cît a durat întrecerea au avut rile colectiviştilor să fie cu m ult d in tele în tovărăşirii, care a par­
drept rezultat obţinerea unor progrese ^ nişti, sub conducerea maistrului o m ai m ari clecît cele rea liza te de ticip a t la co n sfă tu ire.
importante în accsic direcţii. Din eco­ ei. B u n ăoară, la A p old u l d e Sus,
nomiile dc materii prime realizate în O Ioan Baba şi a şefului de echipă L ţăranii în tovărăşiţi din Ludoş Iată argu m en tele care au con ­
acest timp, ca urmare a ridicării nive­ au văzu t că p rod u cţiile de grîu vins pe cele 481 de fa m ilii, cite
® Petre Ionică, nu s-au dat bătuţi, 32 O şi porum b au fost cu peste 1.000 sîn t in sat, să -şi u n e a scă fo rţele
lului profesional al croitorilor şi ştan- kg. Ia h a . m a i m ari d e c ît a le şi în trea g a su p ra fa ţă de p ăm în t
ţatorilor, se pot fabrica peste 230.000 O de ore încontinuu. $ lor. 'Au v ă z u t , d e a s e m e n e a , c ă şi să p ă şea sc ă cu în cred ere pe
de perechi dc încălţăminte. C 9 gosp odăria a realizat venituri ca lea a rătată de p artid, calea
cu n u n iei cu belşugul.-
(Agerpres). Dlnd dovadă de hotărîre şi elan, <>
Oo caracteristice comuniştilor, bobinato- 9 N. TÎRCOB

9 rii de la atelierul de reparaţii al q

O uzinei electrice din Vulcan au exe- 9

O cutat peniru prima dată o reparaţie o
9 de acest gen. Li au demonstrat în- L
<5 că o dată că sînt oameni de nădejde O
9 ai colectivului. Punînd în funcţie $

O motorul ventilatorului cu mult mai 9

La laboratorul regional pentru controlul seminţelor din 'Alba Iulia, se desfăşoară o in­ ^ repede, au înlăturat astfel o pierde- §
tensă activitate în vederea stabilirii valorii culturale a seminţelor.
O re de energie de cel puţin 3 MW. pe 9
In fotografie: Inginera Ana Botenţian, tehniciană Carolîna David şi laboranta Vera
Nosca, execută controlul seminţelor la cerealele de primăvară. ^ timp de două săptămîni. q

S SH, V A S IL O N I

Oo o o o o q o o o q o o o o o o o o q q o o o o o